=1=
Lecția 1 → Ziua de Sabat 6 Decembrie, 2015
(Text biblic: Exod 20:8-11; Exod 31:12-16)
„El mă paște în pășuni verzi și mă duce
la ape de odhină...” (Psalmul 23:2)
Versetul de aur:
„Adu-ţi aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfinţeşti..” (Exod 20:8)
INTRODUCERE:
-Citirea textului: Exod 20:8-11 și Exod 31:12-16
-Menționarea și recitirea versetului de aur
-Sugestie pentru o cîntare: „Cît de dulce mă chiamă Isus: „O, vino la Mine!” (Cînt. Ev. #140)
CONȚINUTUL LECȚIEI:
I. Instituirea Sabatului (Exod 20:8-11)
A) Porunca dată cu privire la Sabat (vv. 8-10)
B) Porunca cu privire la Sabat este explicată (v. 11)
II. Importanța Sabatului (Exodul 31:12-16)
A) Sabatul este un semn sacru pentru poporul Israel (vv.12-13)
B) Pedeapsa prevăzută pentru călcarea Sabatului (vv.14-15)
C) Ținerea constantă (cu fermitate) a Sabatului (v. 16)
CONCLUZIE:
A) -Odihnă peste săptămînă
=2=
B) -Odihnă pentru cei slabi
C) -Rugăciune
D) -Gînduri de reamintit
1.-Enumeră cerințele pentru ținerea sabatului și pedepsele prevăzute
pentru încălcarea lui.
2.-Explică importanța Sabatului ca un semn pentru poporul Israel.
3.-Sugestionează o acțiune specifică (de rutină), care poate servi ca un semn al credinței lui/ei, în Sfințenia lui Dumnezeu.
NOTĂ: [Spre deosebire de poporul Israel pămîntesc, Biserica Domnu-lui este chemată să se odihnească în lucrarea desăvîrșită, - terminată - de Domnul Isus pe cruce. Domnul Isus chiamă la El pe orice om, zicînd: „Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă. Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blînd şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre. Căci jugul Meu este bun şi sarcina Mea este uşoară.” (Matei 11:28-30)
„Să luăm dar bine seama ca, atîta vreme cît rămîne în picioare făgă-duinţa intrării în odihna Lui, niciunul din voi să nu se pomenească venit prea tîrziu. Căci şi nouă ni s-a adus o veste bună ca şi lor, dar lor Cuvântul care le-a fost propovăduit nu i-a ajutat la nimic, pentru că n-a găsit credinţă la cei ce l-au auzit.”
Pe cînd noi, fiindcă am crezut, intrăm în „odihna” despre care a vorbit El cînd a zis: „Am jurat în mînia Mea că nu vor intra în odihna Mea!” Măcar că lucrările Lui fuseseră isprăvite încă de la întemeierea lumii. Căci într-un loc a vorbit astfel despre ziua a şaptea: „Dumnezeu S-a odihnit în ziua a şaptea de toate lucrările Lui”. Şi aici este zis iarăşi: „Nu vor intra în odihna Mea!” Deci, fiindcă rămîne ca să intre unii în odihna aceasta şi pentru că aceia cărora li s-a vestit întâi vestea bună n-au intrat în ea din pricina neascultării lor, El hotărăşte din nou o zi: „Astăzi”, zicînd, în David, după atîta vreme, cum s-a spus mai sus: „Astăzi, dacă auziţi glasul Lui, nu vă împietriţi inimile!” Căci, dacă le-ar fi dat Iosua odihna, n-ar mai vorbi Dumnezeu după aceea de o altă zi. Rămîne dar o odihnă ca cea de Sabat pentru poporul lui Dumnezeu. Fiindcă cine intră în odihna Lui se odihneşte şi el de lucrările lui, cum S-a odih-nit Dumnezeu de lucrările Sale.
=3=
Să ne grăbim dar să intrăm în odihna aceasta, pentru ca nimeni să nu cadă în aceeaşi pildă de neascultare.” (Evrei 4:1-11)]
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
=4=
Lecția 2 → Jertfe Acceptabile 13 Decembrie, 2015
(Text biblic: Levetic 22:17-25 și versetele 31-33)
El a murit în locul meu!...
Versetul de aur:
„Să păziţi poruncile Mele şi să le împliniţi. Eu sunt Domnul...” (Levitic 22:31)
INTRODUCERE:
-Citirea textului: Levitic 22:17-25 și versetele 31-33
-Menționarea și recitirea versetului de aur
-Sugestie pentru o cîntare: „Am dat oare ce am mai bun lui Isus,
Care-a murit atît de crunt?
Gîndind la sacrificiul de pe Cruce
O, Doamne, vrea să-Ți dau ce am mai
bun!”
=5=
CONȚINUTUL LECȚIEI:
I. Cerințe specifice (Levetic 22:17-25)
A) Ce așteaptă Dumnezeu (vv.17-22)
B) Excepții (v.23)
C) Alte cerințe cu privire la jertfe (vv.24-25)
II. Cerințe generale (Levetic 22:31-33)
A) Un popor ascultător (v.31)
B) Un Dumnezeu sfînt (vv.32-33)
CONCLUZIE:
A) -Așteptări mari
B) -Să facem aceste lucruri din inimă
C) –Rugăciune
D) -Gînduri de reamintit
1.-Fă o sinteză a regulilor impuse de Dumnezeu cu privire la
jertfele acceptate și neacceptate de El.
2.-Explică legătura dintre jertfele bune (potrivite) și sfințirea
Numelui sfînt al lui Dumnezeu.
3.-Identifică o arie în viața ta, în care n-ai dat ce ai avut mai bun lui
Isus; și fă un plan de schimbare.
NOTĂ: [Toate acele jertfe fără cusur erau o icoană preînchipuitoare a jertfei Domnului Isus: „Mielul lui Dumnezeu care a ridicat păcatul lumii (Ev. Ioan 1:29) „… căci ştiţi că nu cu lucruri pieritoare, cu argint sau cu aur, aţi fost răscumpăraţi din felul deşert de vieţuire pe care-l moşteniserăţi de la părinţii voştri, ci cu sîngele scump al lui Hristos, Mielul fără cusur şi fără prihană.” (I Petru 1:18-19)
Dacă Domnul Isus ar fi săvîrșit un singur păcat, El nu putea salva ome-nirea de la moartea eternă, ci trebuia să moară doar pentru păcatul Lui.
Înainte de a aduce jertfa de la Golgota, Domnul Isus îi întreabă pe duș-manii Săi: „Cine din voi Mă poate dovedi că am păcat?” (Ev. Ioan 8:46a) Și nimeni nu L-a putut învinui de vre-un păcat!...
De fapt, înainte de moarte, judecătorul roman, Pilat,
a declarat cu privire la Domnul Isus: „Isus a ieşit deci afară, purtînd cununa de spini şi haina de purpură. „Iată Omul!” le-a zis Pilat.
Cînd L-au zărit, preoţii cei mai de seamă şi aprozii, au început să
=6=
strige: „Răstigneşte-L! Răstigneşte-L!” „Luaţi-L voi şi răstigniţi-L”, le-a zis Pilat, „căci eu nu găsesc nicio vină în El”. (Ev. Ioan 19:5-6)
„El a fost luat prin apăsare şi judecată, dar cine din cei de pe vre-mea Lui a crezut că El fusese şters de pe pămîntul celor vii şi lovit de moarte pentru păcatele poporului meu? Groapa Lui a fost pusă între cei răi, şi mormîntul Lui la un loc cu cel bogat, măcar că nu săvîrși-se nicio nelegiuire şi nu se găsise niciun vicleşug în gura Lui. Domnul a găsit cu cale să-L zdrobească prin suferinţă… Dar, după ce Îşi va da viaţa ca jertfă pentru păcat, va vedea o sămînţă de urmaşi, va trăi multe zile şi lucrarea Domnului va propăşi în mîinile Lui. (Isaia 53:8-10)]
___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________
=7=
Lecția 3 → Dedicarea întîiului născut 20 Decembrie, 2015
(Text biblic: Exodul 13:13b-15 și Luca 2:22-32)
Simeon și Ana
Versetul de aur:
„Şi, cînd s-au împlinit zilele pentru curăţirea lor, după Legea lui Moise, Iosif şi Maria au adus Pruncul la Ierusalim, ca să-L înfăţi-eze înaintea Domnului....” (Luca 2:22)
INTRODUCERE:
-Citirea textului: Exodul 13:13b-15 și Luca 2:22-32
-Menționarea și recitirea versetului de aur
-Sugestie pentru o cîntare: „Fii binecuvîntat, Isuse,
În veci fii binecuvîntat,
Căci ai lucrat în viaţa noatră,
În chip aşa de minunat.
Refren: Abia acum gustăm dulceaţa
Şi harul noii Tale vieţi,
Când Tu ne porţi din slava-n slava
Atîtor mii de frumuseţi.”
CONȚINUTUL LECȚIEI:
I. Principiile prezentate (Exod 13:13b-15)
A) Regula (v.13b)
B) De ce este întîiul născut închinat Domnului? (vv.14-15)
=8=
II. Principiile practicate (Luca 2:22-32)
A) Acțiune de zi cu zi (vv.22-24)
B) Omul așteptat (vv.25-27a)
C) Cuvinte extraordinare (vv.27b-32)
CONCLUZIE:
A) -Cînd întîiul născut n-a fost cruțat.
B) -Dedicări în zilele noastre.
C) -Rugăciune
D) -Gînduri de reamintit
1.-Fă o asemănare între Domnul Isus ca și întîiul născut, și alți întîi
născuți din Vechiul Testament..
2.-Compară și observă deosebirile dintre ceremoniile ce au loc în
biserici, cu ocazia noilor născuți și ceremoniile din Vechiul Tes-
tament.
3.-Ajută la planificarea unui serviciu de dedicare a copiilor născuți
în familiile bisericii.
NOTĂ: [În biserica noastră, noii născuți se aduc la așa numitul „ser-viciu de binecuvîntare”; timp în care copilul este luat în brațe de către păstor, - așa după cum bătrînul credincios, Simeon l-a luat în brațe pe
Domnul Isus; rostind binecuvîntarea.
Iată cum s-a procedat: „Şi, cînd s-au împlinit zilele pentru curăţirea lor, după Legea lui Moise, Iosif şi Maria au adus Pruncul la Ierusa-lim, ca să-L înfăţişeze înaintea Domnului; după cum este scris în Legea Domnului: „Orice întîi născut de parte bărbătească va fi închinat Domnului” (Luca 2:22-23)
„Şi iată că în Ierusalim era un om numit Simeon. Omul acesta ducea o viaţă sfîntă şi era cu frica lui Dumnezeu. El aştepta mîngîierea lui Israel, şi Duhul Sfînt era peste el, îl înştiinţase că nu va muri înainte ca să vadă pe Hristosul Domnului. El a venit în Templu mînat de Duhul. Şi, când au adus părinţii înăuntru pe Prun-cul Isus, - ca să împlinească cu privire la El ce poruncea Legea -Simeon L-a luat în braţe, a binecuvîntat pe Dumnezeu şi a zis: „Acum, sloboade în pace pe robul Tău, Stăpîne, după Cuvîntul Tău. Căci au văzut ochii mei mîntuirea Ta, pe care ai pregătit-o să fie,
=9=
înaintea tuturor popoarelor, lumina care să lumineze neamurile şi slava poporului Tău Israel.” (Luca 2:25-32)
Păstorul nostru rostește textul poruncit de Domnul, iar biserica răspun-de AMIN, la toate binecuvîntările menționate în text: „Domnul a vor-bit lui Moise şi a zis: „Vorbeşte lui Aaron şi fiilor lui şi spune-le: ‘Aşa să binecuvîntaţi pe copiii lui Israel şi să le ziceţi: «Domnul să te binecuvînteze şi să te păzească! Domnul să facă să lumineze Faţa
Lui peste tine şi să Se îndure de tine! Domnul să-Şi înalţe Faţa peste tine şi să-ţi dea pacea!»
Astfel să pună Numele Meu peste copiii lui Israel, şi Eu îi voi binecuvânta’.” (Numeri 6:22-27)]
___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
=10=
Lecția 4 → Un dar generos 27 Decembrie, 2015
(Text biblic: Matei 23:1-12 și Marcu 12:38-44)
=10=
Versetul de aur:
Fariseul și vameșul
Cuvîntul de aur:
„Oricine se va înălţa va fi smerit; şi oricine se va smeri va fi înălţat..” (Matei 23:12)
INTRODUCERE:
-Citirea textului: Matei 23:1-12 și Marcu 12:38-44
-Menționarea și recitirea versetului de aur
-Sugestie pentru o cîntare: „Sînt un bulgăr foarte mic, sînt un strop de rouă-n soare.”
CONȚINUTUL LECȚIEI:
I. Mîndrie evidentă (Matei 23:2-7)
=11=
A) Lideri cu două fețe (vv.2-3)
B) Fățarnicii stabilesc reguli (v.4)
C) Fățarnicii for să li se dea atenție (vv. 5-7)
II. Slujirea în smerenie (Matei 23:8-12)
A) Să nu ne concentrăm atenția la noi înșine (vv.8-10)
B) Devenind mari prin slujire (vv.11-12)
III. Ipocriți cruzi (Marcu 12:38-40)
A) Cîștigă onoare (vv.38-39)
B) Mănîncă casele văduvelor (v.40)
IV. Generozitate vrednică de încredere (Marcu 12:41-44)
A) Mulți dau mult (v.41)
B) Una a dat tot (vv.42-44)
CONCLUZIE:
A) -Un mare contrast
B) -Rugăciune
C) -Gînduri de reamintit
1.-Notează o caracteristică care place Domnului, în contrast cu
comportarea și trăsăturile pe care Domnul Isus le condamnă la
conducătorii religioși.
2.-Spune cum exemplul văduvei sărace, poate fi urmat de oamenii
care duc o viață confortabilă în zilele noastre.
3.-Identifică o atitudine, - ori o acțiune - care are nevoie de schim-
bare și fă un plan pentru realizarea schimbării.
NOTĂ: [Putem duce o viață de oameni religioși-ipocriți, arătîndu-ne religiozitatea pe dinafară; spre a fi văzuți de oameni. Acest lucru se poate observa în rugăciunile lungi pe care unii le fac în public (în biserică.)
Domnul Isus S-a rugat scurt în public. (vezi rugăciunea făcută la mormîntul lui Lazăr: „Tată, Îţi mulțumesc că M-ai ascultat. Ştiam că totdeauna Mă asculţi, dar vorbesc astfel, pentru norodul care stă împrejur, ca să creadă că Tu M-ai trimis.” (Ev. Ioan 11:41b-42)
Cînd era însă singur, Domnul petrecea mult timp în părtășie cu Tatăl –
=12=
-„În zilele acelea, Isus S-a dus în munte să Se roa-ge şi a petrecut toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu.” (Luca 6:12)
- „A doua zi dimineaţa, pe cînd era încă întuneric de tot, El S-a sculat, a ieşit şi S-a dus într-un loc pustiu. Şi Se ruga acolo.” (Marcu 1:35)
Cît timp petrecem noi în rugăciune - în cămăruța noastră, cu ușa încu-iată - și cît de lung ne rugăm la adunare?] ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
=13=
Lecția 5 → O mireasă pentru care se merită să aștepți - 3 Ianuarie, 2016 (Text biblic: Genesa 29:15-30)
Iacov este înșelat de către Laban
Versetul de aur:
„Iacov a intrat şi la Rahela, pe care o iubea mai mult decît pe Lea, şi a mai slujit la Laban alţi şapte ani.” (Genesa 29:30)
INTRODUCERE:
-Citirea textului: Genesa 29:15-30
-Menționarea și recitirea versetului de aur
-Sugestie pentru o cîntare: „Unde-i Lege nu-i iubire, Unde-i teamă nu-i sfințire....”
CONȚINUTUL LECȚIEI:
I. Contractul asupra căruia au căzut de acord Laban și Iacov
(Genesa 29:15-20)
A) Cerința lui Laban (v.15)
B) Fetele lui Laban (vv.16-17)
C) Oferta lui Iacov (v.18)
D) Acceptarea ofertei lui Iacov de către Laban (vv. 19-20)
II. Raționalizarea (justificarea) înșelăciunii (Genesa 29:21-26)
=14=
A) Așteptarea lui Iacov (vv.21-22)
B) Înlocuirea Rahelei cu Lea (vv.23-24)
C) Confruntarea lui Iacov cu Laban (vv. 25-26)
III. Contractul modificat (Genesa 29:27-30)
A) Încă șapte ani de slujire (v.27)
B) Încă o soție (vv.28-30)
CONCLUZIE:
A) -Familii amestecate
B) -Rugăciune
C) -Gînduri de reamintit
1.-Explică așteptarea lui Iacov și înșelăciunea lui Laban.
2.-Compară și pune în contrast acțiunile lui Laban, cu momelile pe
care vînzătorii din zilele noastre, le folosesc în reclamele pe care
le fac la anumite produse, ca apoi, - cînd cumpărătorul vrea să
cumpere produsul din reclamă - vînzătorul îi oferă un produs
mai scump; sau unul de o valoare inferioară.
3.-Scrie o rugăciune, prin care să ceri Domnului să te ajute a fi cin-
stit în relațiile cu cei din jur.
NOTĂ: [Deși comportarea lui Laban față de iacov a fost necinstită, Dumnezeu, - în atot înțelepciunea Sa - a zugrăvit prin aceste întîmplări felul cum El se poartă cu noi oamenii; atunci cînd ne chiamă la mîntu-irea prin har.
Orice om care primește Evanghelia și dorește să fie mîntuit prin har, este confruntat întîi cu condamnarea Legii; adică este confruntat cu păcatele sale.
Spre a gusta dulceața harului și îndurării lui Dumnezeu, fiecare om trebuie să guste amărăciunea păcatele sale; așa cum este scris: „Fiindcă Dumnezeu a închis pe toţi oamenii în neascultare, ca să
aibă îndurare de toţi. O, adâncul bogăţiei, înţelepciunii şi ştiinţei lui Dumnezeu! Cît de nepătrunse sunt judecăţile Lui şi cît de neînţelese sunt căile Lui!” (Romani 11:32-33)
Întîi ni se oferă LEA (Legea), - care are vederea scurtă - adică vede doar dreptatea și judecata lui Dumnezeu; fără a vedea dragostea și harul Său.
=15=
Doar după aceea, ni se oferă și RAHELA (Harul).
Dumnezeu este „un susur blînd și subțire”, dar înaintea Lui, vine un „cutremur de pămînt, foc, și o furtună năprasnică.” Dumnezeu a satisfăcut întîi dreptatea și sfințenia Sa, - prin jertfirea Domnului Isus pe cruce - și doar după aceea ne-a acordat harul, în urma pocăinței și credinței în Evanghelie.]
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
=16=
Lecția 6 → Cea mai frumoasă mireasă 10 Ianuarie, 2016
(Text biblic: Cîntarea Cîntărilor 6:4-12)
Cuvîntul de aur:
„... dar numai una singură este porumbiţa mea, neprihănita mea; ea este singură la mamă-sa...” (Cîntarea Cîntărilor 6:9)
INTRODUCERE:
-Citirea textului: Cîntarea Cîntărilor 6:4-12
-Menționarea și recitirea versetului de aur
-Sugestie pentru o cîntare: „O, cînd va-ncepe nunta noastră...”
CONȚINUTUL LECȚIEI:
I. Frumusețe copleșitoare (Cîntarea Cîntărilor 6:4-7)
A) Cuvinte de dragoste (vv.4-5a)
B) Descrierea frumuseții (vv.5b-7)
=17=
II. Binecuvîntata frumusețe (Cîntarea Cîntărilor 6:8-12)
A) Lăudată de alții (vv.8-9)
B) Căutată de preaiubitul ei (vv.10-12)
CONCLUZIE:
A) -O problemă a interpretării
B) -Frumusețe interioară și exterioară
C) -Rugăciune
D) -Gînduri de reamintit
1.-Explică imaginea ce descrie mireasa, pe care o dă Cuvîntul
Domnului în lecție.
2.-Spune cît de important este ca soțul să spună cuvinte de
apreciere la adresa soției sale.
3.-Formulează (expune) o cale pe care biserica din care faci parte,
poate ajuta la întărirea căsătoriilor creștine; și acordă ajutor în
sensul acesta.
NOTĂ: [„În El avem răscumpărarea, prin sîngele Lui, iertarea păcatelor, după bogăţiile harului Său pe care l-a răspîndit din belşug peste noi prin orice fel de înţelepciune şi de pricepere; căci a binevoit să ne descopere taina voii Sale după planul pe care-l alcătuise în Sine Însuşi, ca să-l aducă la îndeplinire la împlinirea vremurilor, spre a-Şi uni iarăşi într-unul în Hristos, toate lucrurile: cele din ceruri şi cele de pe pămînt.” (Efeseni 1:7-10)
Cînd Dumnezeu a creiat pe Adam și pe Eva în grădina Eden, El avea în vedere un plan mai măreț, pe care „să-l aducă la îndeplinire la împlinirea vremuri-lor...”
Ca soț și soție, noi sîntem o icoană preînchipuitoare a unirii Domnului Isus cu mireasa Sa, BISERICA, pentru veșnicie.
„Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu;
Dostları ilə paylaş: |