Libre internationale de moldova institut de recherches philologiques et interculturelles


Keywords: translation, theatre, inteculturality, communication. Denisa DRAGUSIN



Yüklə 0,58 Mb.
səhifə5/8
tarix02.08.2018
ölçüsü0,58 Mb.
#66440
1   2   3   4   5   6   7   8

Keywords: translation, theatre, inteculturality, communication.
Denisa DRAGUSIN, chargé de cours, dr., Université « Spiru Haret », Bucarest, Roumanie.

Modal Verbs and Mental Schemata.

The way knowledge is stored is still a mystery. Cognitive researchers put forward two focal models for knowledge: the network model and the schema model. Network theory tends to present a rather mechanistic view of mind, modeled after the interconnections of computer memory. Schema theory presents a more creative, goal-oriented view of mental activity. A schema is a comprehensive mental model which is used to systematize memory, to focus attention, to interpret experience, and to codify actions.

The present article aims at approaching modality through the perspective of mental schemata, as the usage of English modal verbs in texts produced by native and non-native speakers appears to depend upon cultural and contextual aspects, namely upon different conceptualizations of the semantic notions of modality in different speech communities.

There are specific ‘modality schemata’, directly derived from the prototypical physical experience, to each speech community. Progressively, such schemata are displaced by the same community first onto the sphere of socio-personal experience (as deontic modality) and then onto the mental sphere of logical-cognitive experience (as epistemic modality).



Keywords: mental schemata, epistemic modality, deontic modality, comprehensive mental model.
Daiana-Georgiana DUMBRAVESCU, chargé de cours, dr., Université « Spiru Haret », Bucarest, Roumanie.

La cultura rumana a través de las realias.

Es de sobra conocido que el trabajo de todo traductor no es tarea fácil y que no son pocos los problemas que plantea la actividad traductora, especialmente cuando se carece de experiencia en este ámbito. Uno de ellos es la traducción de las realias. En lo que se refiere al traductor, éste, como mediador entre dos lenguas – culturas, se encuentra con las realias, las cuales representan un reto a la hora de seleccionar distintos procedimientos a saber: descripción, sinónimos, explicación, comentario o transcripción, tal y como propone entre otros, Vercher García (2010). La opción de elegir el procedimiento más adecuado depende de la formación lingüística y cultural, así como de la experiencia de cada traductor.

Por lo tanto, en esta comunicación, partiendo de la definición genérica de que las realias son representaciones culturales sin referente en la lengua meta, nos proponemos como objetivo principal recoger algunas realias - símbolo de la cultura rumana.

Consideramos, pues, que de esta manera, nuestro estudio se convierte en una aproximación a la cultura rumana a través del español desde una doble perspectiva: la de la traductología y la de la formación del futuro traductor.



Palabras clave: cultura, realias, traductología, traductor.

Valentina ENACHI, maître de conf., dr., USEM. Dimensiunea „interculturală” a propagandei sovietice din RSSM în anii 70 ai secolului XX.

În anii totalitarismului propaganda sovietică a utilizat cu cerbicie resursele ideologice ale teoriei culturii naționale și universale (mai ales ale celei ruse) în scopul dominării și controlului conștiințelor cetățenilor. În consecinţă au fost elaborate un șir de concepte istorico-culturale și întreprinse acțiuni practice. Vestita teză: „Cultura este sovietică prin conținut și națională după formă” este doar un exemplu elocvent în acest sens. Maşinăria dogmatică au fost îndreptată în direcția cultivării unui sentiment „internaționalist”, care poate fi considerat o încercare ideologică a sistemului totalitar de a utiliza teoria interculturalismului în favoarea sa. Elementele acestei politici au servit zelos activitatea sovietelor în procesul de educare a lucrătorilor, controlul organelor de partid vizând politica de cadre.



Cuvinte-cheie: propagandă, politici culturale, acțiuni educative, valori culturale, internaționalism, naționalism.
Mariana FLAIŞER, prof. univ. dr., UMF « Gr. T. Popa », Iasi, Roumanie.

De la Savarin la Bacalbaşa sau despre influenţa franceză asupra fiziologiei gustului la români.

În istoria umanității au existat momente în care atenția excesivă a omului pentru sine însuși, exacerbarea individualismului se concretizează prin preocuparea exagerată pentru vestimentație, mâncăruri rafinate, spații de locuit fastuoase, etc. Sunt epoci marcate de căutări ale unor valori în zone atinse de artificialitate, hedonism, de decadență.

De la Cena Trimalchionis până la ospețele de astăzi, preocupările pentru mâncărurile gustoase, prepararea și ospățul lor se întâlnesc constant în diferite spații culturale. În actualitate, grație circulației rapide a informațiilor, rețetele preparării diferitelor mâncăruri specifice unor anumite spații culturale traversează frontierele universalizându-se.

Savarin afirma că „gastronomia cercetează oamenii și lucrurile pentru a duce dintr-o țară în alta tot ce merită a fi cunoscut și așa se face că un ospăț bine rânduit este un rezumat al lumii”. O extrapolare a teoriilor despre gust și a istoriei mâncărurilor poate fi profitabilă și pentru istoria cuvintelor. Întrucât în spațiul cultural românesc au existat perioade în care influența orientală sau franceză devin dominante și acest lucru se reflectă, cel mai bine, în vocabularul limbii române literare. Numeroase neologisme de proveniență franceză, unele venind din zona gastronomiei, îmbogățesc terminologia românească a domeniului, dar și limba română literară, în general.

Astfel, comentariile noastre din această lucrare, bazându-se pe cercetarea în diacronie a influenței franceze în cultura română, urmăresc inventarierea și analiza unor termeni care se circumscriu acestei sfere semantice.

Cuvinte-cheie: gastronomie, neologism, terminologie, Savarin, Cena, decadență.
Victoria FONARI, maître de conf., dr., USM.

Hermeneutics of the Ancient Myth in the Italian Researchers’ Approach.

An efficient instrument for text comprehension and finding of an interpretation that would chime in with the value level of the literary text consists in the archetypal images that have tangents with the ancient myth. An essential object of the myth of “hermeneutics” of the literary texts is the dialogue between centuries, various cultures and mentalities.

The Italian hermeneutics has been determined at the beginning by juridical aspects (Emilio Betti), but the myth criticism has always interested Italian researchers. Images of ancient myths can be found everywhere in this space: on the street pavement, in the fountains, on the columns of catholic churches, on the backgrounds of frescoes. The visual abundance of such a communicative people had conditioned the interest for the exploration of the ancient myth into the artistic word, combined with the art researching. Nowadays, the ancient myth has also invaded with its tentacles the audio-video medium, video clips and advertisements.

The hermeneut is the translator who explains the value of the myth through the time of the work or through its update to the significance of that time. The open work concept (Umberto Eco) discloses the value of the work. The perception of the antiquity in texts and images crosses Umberto Eco’s studies about beauty, ugliness, adventure. The theme of myth is specific to the Italian hermeneuts (Gianni Vattimo, Stefano Zecchi), whose concepts are going to be structured regarding to the axiological problem of the ancient myth’s interpretation.



Keywords: hermeneutics, myth, comprehension, literary test.
Mariana FRANGA, maître de conf., dr., Université « Spiru Haret », Bucarest, Roumanie.

Dimensions interculturelles identifiables dans la diachronie des relations franco-roumaines.

Les sens du concept de la francophonie sont, à notre avis, les suivants: la francophonie linguistique, la francophonie institutionnelle (la Francophonie), la francophonie géographique, la francophonie culturelle et la francophonie spirituelle. La francophonie roumaine présente les caractéristiques suivantes: le rôle catalytique de la France dans la modernisation de la Roumanie et la contribution des francophones roumains à l’enrichissement du patrimoine européen et universel. Par conséquent, le français fait partie de l’identité nationale de la Roumanie moderne, la Roumanie est un point fixe de la francophonie latine de l’Orient européen. Le roumain représente le latin parlé sans interruption dans la partie orientale de l’Empire Romain jusqu’à nos jours (Alexandru Rosetti). Le territoire de formation de la langue roumaine est la Dacie nord-danubienne et la zone sud-danubienne.



Le XVIII-e siècle est considéré le „siècle français” dans les Principautés Roumaines, grâce aux princes phanariotes (< ngr. Phanar, quartier de Constantinople), tandis que le XIX-e siècle représente le début et l’essor de la francophonie et de la francophilie roumaines. Nous y faisons référence aux années ‘30 du XIX-e siècle dans les Principautés Roumaines. Les „quarante-huitards” (la révolution européenne de 1848), l’étude du français et en français, la formation idéologique en esprit français moderne des intellectuels roumains, événements historiques dûs au soutien politique et moral de la France seront aussi les thèmes de notre étude.

Mots-clés : la francophonie, la francophonie roumaine, le „siècle français”, les Principautés Roumaines, la francophilie roumaine, la Roumanie moderne.
Daniel GALAȚANU, maître de conf., dr., Université « Dunarea de Jos », Galati, Roumanie.

Interculturalité et exil - les couleurs de la France aux yeux des peintres roumains aux XIXe et XXe siècles: Nicolae Grigorescu et Theodor Pallady.

Cet article « civilisationiste » et interculturel est censé faire connaître à tous les francophones les liens culturels du peuple roumain et de son intelligentsia avec la rayonnante culture française des XIXe et XXe siècles. Ainsi, nous avons choisi pour notre étude deux des plus grands peintres roumains, les deux formés en France, l’un au XIXe siècle, l’autre au XXe, les « phares » de notre peinture nationale : Nicolae Grigorescu et Theodor Pallady. Le choix du mélange des cultures comme thème central de l’étude est intimement lié à celui de l’exil, mais également à celui de l’interprétation herméneutique de l’œuvre artistique proprement-dite.

Nous insistons sur l’idée qu’un nombre important d’artistes roumains se sont affirmés et ont connu la célébrité au sein de la culture française. Tout cela est valable pour le XIXe siècle : le peintre Grigorescu (l’École de Barbizon), les poètes Anne de Noailles, Iulia Hasdeu, etc., mais surtout pour le XXe siècle, où la tendance est encore plus évidente. Au-delà de la peinture de Pallady et de la musique de Georges Enesco, par exemple, il suffit de mentionner la littérature roumaine de « l’exil » et d’expression française qui arrive souvent à se confondre avec la grande littérature française, car bon nombre de gens cultivés du monde entier prennent Panait Istrati, Mircea Eliade, Emil Cioran et surtout Eugène Ionesco pour des écrivains français.

Mots-clés : interculturalité, herméneutique, exil, centrum mundi culturel, École de Barbizon, Nicolae Grigorescu et Theodor Pallady.
Dorin GANDRABUR, étudiant, Université Chrétienne « Dimitrie Cantemir », Bucarest, Roumanie.

Dorian Gray’s Syndrome.

In the article Dorian Gray’s Syndrome the author is analyzing the image of a Dandy and of course Dorian Gray’s Syndrome. The author starts by telling us that the protagonists of “The Picture of Dorian Gray” are looking for pleasure in all the aspects of life. This results in the protagonists having bad lifestyles which include drugs, sex and even murder. They try to find the pleasure of beauty as they think that it is the most important thing in life.

Throughout the novel “The Picture of Dorian Gray”, Dorian's perspective of the world becomes solely aesthetic and he feels the increasing need to surround himself with objects of beauty. Aestheticism states that there is nothing wrong with materialism but problems arise when it replaces spiritualism.

A dandy is a man who places particular importance upon physical appearance, refined language, and leisurely hobbies. Dandyism is a man’s weapon of seduction, thus the author continues the article by reinforcing masculinity in “The Picture of Dorian Gray”. He notices that Dorian Gray’s narcissism is the main feature of his masculinity. The need to review his beauty and youth impresses the audience and proves that it is almost surreal as an unimaginable lust for beauty and masculinity due to the fact that he is a great charmer and possesses an impressive charismatic aura.

In conclusion the author ends his article by stating that the Dandy sees that beauty exists in evil and evil produces beauty. This is close to denying the relationship between art and morality, and it involves а radical re-appreciаtion of the aesthetic and meaning of evil. This is the reason why the Victorian people considered it the dark side of the perfect, wealthy, and modest empire.

Keywords: Dandy, Dorian Gray’s Syndrome, masculinity, Victorian, Dorian Gray, narcissism.
Olesea GÂRLEA, chercheur, dr., AŞM.

Arhetipologia diavolului și reveria apei moarte. Reflecții psihanalitice despre romanul „Isabel și apele diavolului” de Mircea Eliade.

Studiul dat aduce în discuție interpretarea titlului romanului prin simbolismul și psihismul apei (demonizare, inconștient), dar și dezvoltarea și exemplificarea multiplelor variante de apariție a diavolului în roman și anume: stăpân al destinului uman, femeie, animal, închipuire, concept ambivalent, desen, simbol, Rău concret, Potrivnic al ființei, Creator, energie a libidoului. Alte reprezentări ale reversului sacralității le găsim, pe de o parte, în obiectele și ființele ce însoțesc protagonistul: carte, sculpturi, prieten travestit; pe de altă parte, personajul central (doctorul) aflat în lupta deschisă cu diavolul ajunge la renunțarea și izgonirea geniului rău prin regenerare spirituală. Un alt aspect abordat ține de psihismul visului și asocierile cu realitatea. Romanul „Isabel și apele diavolului” este o veritabilă mostră de încifrare, simbolizare, dedublare, reprezentare a diavolului în toate formele umane imaginabile, dar și un apel excesiv la reveria apei și a visării.



Cuvinte-cheie: apa moartă, psihanaliza, arhetip, complexul lui Caron, inconștient, imaginație, simbol matern, libido.
Elena GHEORGHITA, maître de conf., dr., USM.

Cautious Optimism as the Strategy to Avoid Pragmatic Failure in Translation.

Translation is adequate only if it renders the communicative intent of the sender at the highest possible level of equivalence without breaking the norm and use of the target language. That means cultural as well as personal peculiarities of the sender must be considered. Thus, the decision with regard to the algorithm of translation will be made after considering both linguistic and extralinguistic factors. In particular, the presentation will discuss strategies to avoid pragmatic failure in translation, specifically of the strategy of cautious optimism. We shall first refer to the concept of pragmatic failure, its types and eventual causes in communication in general and in intercultural communication mediated by translation in particular. We shall examine the role of the translator in preventing pragmatic failure in translator’s mediated intercultural communication, both at the stage of communicating with the sender and at the stage of transmitting the sender’s message to the audience. We shall provide relevance-theoretic explanations and examples of ways to apply cautious optimism. Reasons to avoid naive optimism in message interpretation will also be provided.



Keywords: translation, strategy of interpretation, cautious optimism, naive optimism, pragmatic failure, translator’s linguistic personality.
Adrian GHICOV, maître de conf., dr., ULIM.

Categoriile schematice ale textului didactic.

Problematica interpretării textului didactic din perspectiva elementelor structurale este o abordare educaţională la zi, reînnoită şi regândită în raport cu necesităţile formative ale educaţiei pentru lectură şi spirit, care reclamă dezvoltarea integră a unui elev cititor cu o imaginaţie structurală diversificată. Astfel, operaţia de interpretare a textului în aspectul ţesăturii sale, adică a reţelei de noduri ideatice, are certe avantaje educaţionale şi oferă elevului un instrument sigur de înţelegere a mesajului ca atare, dar şi a realităţii comunicate de conţinutul acestuia. În respectivul cadru de referinţă, cultivarea atitudinii protext a elevului devine o predispoziţie a acestuia de a „vedea textul” ca produs esenţial pentru el, ca expresie a unei valori constitutive, ca suport comportamental, care îl ajută să se exprime existenţial prin acţiuni şi atitudini, dobândite odată cu lectura,interpretarea şi înţelegerea textului.



Cuvinte-cheie: categorii schematice, elemente structurale, lingvistica textuală, reţea, interpretare, vivificare, viaţă a textului, acţiune protext.
Ana GUȚU, prof. univ., dr., ULIM.

L’imaginaire libertin entre le rejet et la fascination: D. A. F. Sade.

L’article traite de la fascination, mais aussi du rejet que provoque l’œuvre de D.A.F.Sade, 200 ans après sa mort. Quel que soit la critique à l’égard de son œuvre controversée, l’ancre continue de couler, en apportant tantôt des appréciations positives, tantôt des critiques virulentes. L’auteur, sans prétendre à un point de vue exhaustif, essaie de dresser un tableau des attitudes envers Sade, mais aussi des attitudes de Sade envers le monde, à travers la fureur de sa liberté de penser. L’auteur aboutit à la conclusion que la liberté ad infinitum est peut-être la formule appropriée pour résumer tout ce qui est lié à la vie et à la création de Sade. Indifféremment des attitudes, des critiques, Sade reste un phénomène unique, prétendant à l’universalité, qui a généré des comportements, des théories, qui méritent d’être étudié, compris et popularisé dans l’espace de l’Europe de l’Est.



Mots-clés : fascination, rejet, attitude, liberté de penser, comportements, théories.
Ion GUŢU, maître de conf., dr., USM.

Dimension dialectique et asymptotique de l’approche herméneutique du texte littéraire.

L’approche herméneutique du texte littéraire se manifeste sous plusieurs perspectives - ontologique, dialectique, asymptotique - engageant divers repères d’actualisation de nature linguistique, littéraire, axiologique, culturelle, traductive, didactique.

Une vision dialectique, réalisée par le prisme de la dichotomie quantité-qualité, assure la compréhension du rapport qui s’établit entre la forme/le volume et la lecture multiple/plurielle (aspect quantitatif) du texte analysé et la conscientisation du message esthétique interprété (aspect qualitatif) dans le cas du texte littéraire de différents genres (roman, nouvelle, poème, etc.). La dimension asymptotique, reconnue encore depuis F. D. E. Schleiermacher, vient compléter la précédente par le processus même d’interprétation qui est aussi d’origine dialectique, or, plus on a l’impression de s’approcher du sens final du texte, plus l’horizon interprétatif s’élargit et d’autres options s’ouvrent à l’esprit interprétatif.

Une telle approche complexe du texte, considérée comme le point de vue herméneutique (J. Fontanille), par rapport au discours comme point de vue sémiotique, devient possible dans le cas d’une compétence lectorielle encyclopédique, intertextuelle, interculturelle, intersémiotique, capable d’assurer l’effet esthétique escompté. Les textes d’A. Camus, V. Hugo, V. Banaru pourraient servir d’exemple d’une telle approche.



Mots-clés : approche herméneutique complexe, dichotomie, quantité-liberté, dimension asymptomatique, interprétation, compétence lectorielle, compétence intersémiotique.
Ludmila HOMETKOVSKI, maître de conf., dr., ULIM.

Conceptul juridic ca fundament ideatic al termenului.

Elementul de bază al oricărei terminologii este termenul, definit din perspectiva neowüsteriană drept simbol atribuit unei noţiuni profesionale şi exprimat ca atare prin mijloace lingvistice (cuvinte şi îmbinări de cuvinte utilizate în condiţii specifice). Termenul constituie forma materială a noţiunii, a cărei semnificaţia căreia se actualizează în textul specializat. Din perspectivă neowüsteriană, în baza unor caracteristici comune, conceptele subdomeniului drept comunitar, pentru care folosim termeni, pot fi divizate în următoarele patru grupe: concepte care categorisesc noţiuni juridice abstracte; concepte care definesc obiecte concrete; concepte care definesc caracteristici sau calităţi; concepte care definesc organismele Uniunii Europene.

În urma cercetărilor, autoarea identifică mutual conceptul juridic ca element de bază al termenului juridic şi conchide că prima categorie de concepte este cea mai extinsă, fără de care materia juridică nu ar avea consistenţă.

Cuvinte-cheie: concept juridic, noţiune juridică, termen juridic, text juridic, drept comunitar.
Andrey IVANCHENKO, chargé de cours, Université d’État, Odessa, Ukraine.

Structural, Compositional and Intercultural Peculiarities of Ekphrasis Complexes.

The article is devoted to the investigation of the so-called ekphrasis complexes which include not only the elements of the image description but also the elements which describe the conditions and the art of the perception itself. The expression produced by the painting on the subject fixed in the verbal form is also included in the ekphrasis complex as one of its components. Such a multisided approach was never used in the papers concerning the problem of ekphrasis. Attention of the scholars was primarily concentrated on the image created by the painting and the description of the models in case of the portraits.

In the paper presented special attention is concentrated not only on the painting and its description but also on the conditions of its perception and appreciation. The emotional effect of painting is also of paramount importance. That is why its verbal fixation is also analyzed in detail as well as the process of perception by different observers.

The interculturality and the variability of correlation between the elements of the imagery plane and those of the axiology in ekphrasis complexes may be traced through analysis of the artistic works by S. Maugham, Ch. Dickens, J. Galsworthy, A. Christie as well as the works of Nikolai Gogol, Maxim Gorky. The imagery elements can be greatly reduced while the axiological elements can cover the greatest part of the textual body. This correlation between the dominant elements belonging to different aspects of the ekphrasis complex depends on the concrete artistic tasks and individual style of the writer.



Keywords: ekphrasis complex, imagery plane, perception, axiology, suspense, correlation.
Renata JAKUBCZUK, maître de conf., dr., UMCS Lublin, Pologne.

L’herméneutique des symboles dans « Till l’Espiègle » de Téo Spychalski.

Till l’Espiègle, une production théâtrale élaborée à partir du Journal du danseur russe d’origine polonaise Vaslav Nijinski, est une pièce de théâtre francophone, jouée pour la première fois en 1982 par un comédien québécois, Gabriel Arcand, au sein du Groupe de la Veillée du Théâtre Prospero de Montréal. Le montage des extraits fut préparé par l’acteur et le metteur en scène Téo Spychalski.

Le Journal, écrit pendant les derniers moments de lucidité du danseur, avant de sombrer dans la maladie mentale, la schizophrénie, est un texte riche en symboles de nature diverse. Il en est de même avec sa représentation scénique dont les réalisateurs ont pris soin de garder plusieurs éléments différents.

Dans notre contribution, je voudrais me concentrer sur l’espace théâtral qui prend la forme circulaire, le cercle étant figure préférée de l’art nijinskien, aussi bien de la danse que de la peinture. Or l’herméneutique du cercle trouve son prolongement dans les objets scéniques, ceux présents sur scène (la table et les tableaux) et ceux évoqués par le protagoniste (p.ex. le chiffre cinq). Je propose donc d’analyser plusieurs couches interprétatives liées à la symbolique diégétique de Till l’Espiègle. Aussi nous allons nous occuper de la présence permanente de Dieu, de la danse ainsi que de la signification du titre du spectacle.



Yüklə 0,58 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin