Listă de abrevieri

3.Metodologie

Elaborarea Planului de Acțiune STI este susținută de analiza implementării STI în România și UE, care a fost realizată Anexa 1 – Strategia STI. În figura de mai jos sunt prezentate elementele specifice ale analizei cadrului de implementare STI.

Figura - Metodologia pentru elaborarea Strategiei STI și dezvoltarea Planului de Acțiune
După cum se vede din figura de mai sus, pregătirea Planului de Acțiune pentru implementarea STI în România s-a bazat pe rezultatele intermediare obținute în procesul de elaborare a Strategiei STI.

3.1.Cercetare de birou: Nivelul serviciilor STI

Cercetarea de birou a fost folosită în scopul analizei Ghidurilor de Implementare EasyWay (Deployment Guidelines) pentru serviciile STI. Aceste ghiduri au fost dezvoltate prin intermediul proiectelor "European STI Platform" și "European STI Platform+". Aceste proiecte au fost co-finanțate de Comisia Europeană și fac parte din Programul EasyWay Global 2007 - 2020. Obiectivul principal al ghidurilor de furnizare EasyWay a fost de a implementa la nivel european serviciile STI de bază și de a fructifica beneficiile cooperării și a armonizării implementării STI pe rețeaua de drumuri din Europa. Prin urmare, este esențial să se înțeleagă că aceste orientări nu sunt nici standarde tehnice, nici specificații.

Astfel, au fost analizate orientările de implementare EasyWay pentru o serie de servicii STI, de exemplu: Servicii de Informare a Călătorilor, Servicii de Management al Traficului, Servicii de Mărfuri și Logistice etc, fiind evaluate aspectele critice pentru implementarea serviciilor STI către utilizatorii finali. Orientările EasyWay au fost utilizate ca instrument de ghidare pentru pregătirea recomandărilor pentru implementarea serviciilor STI în România. Nivelurile de servicii STI au fost definite în scopul menținerii coerenței cu abordarea EasyWay, prin urmare, permițând implementării serviciilor STI în România să fie în concordanță cu direcția la nivelul UE.

3.2.Analiza rezultatelor obținute în cadrul Anexei 1 – Strategia STI

Analiza informațiilor obținute a asigurat înțelegerea următoarelor domenii-cheie:

• 
  Situația existentă STI pe rețeaua națională de drumuri, precum și contextul non-STI relevant pentru scopul Strategiei și al Planului de Acțiune;
  
• 
  Prioritățile pentru rețeaua națională de drumuri;
  
• 
  Principalele probleme, constrângeri și nevoile viitoare pentru dezvoltarea STI în România;
  
• 
  Opiniile exprimate de principalele părți interesate, în timpul interviurilor și a workshop-ului desfășurat;
  
• 
  Obiectivele strategice pentru implementarea STI pe rețeaua națională de drumuri;
  
• 
  Programele și proiectele STI care urmează să fie implementate;
  
• 
  Serviciile STI care urmează să fie furnizate de proiectele STI propuse.
  

Analiza cadrului existent implementare STI în România a furnizat considerente-cheie care vor fi incluse în selectarea scenariului de implementare și în pregătirea ulterioară a Planului de Acțiune (programul general STI pentru 2023).

• 
  Întâlniri / ateliere de lucru desfășurate cu diferite părți interesate în domeniul STI din România
  

Mai mult decât atât, întâlnirile / atelierele de lucru desfășurate cu principalele părți interesate din domeniul STI din România au oferit informații importante pentru elaborarea programului general STI pentru 2023. Punctele-cheie exprimate de către părțile interesate participante au fost luate în considerare și au fost încorporate în procesul de selecție a scenariului preferat de implementare STI.

4.Dezvoltarea Cadrului de Implementare STI

Acest capitol detaliază acțiunile cheie formulate în Anexa 1 – Strategia STI .Aceste acțiuni sunt grupate pe patru piloni ai Cadrului de Implementare STI (legislativ/strategic; cooperare inter-instituțională; aspecte organizaționale; tehnologie). În cel de-al doilea rând, în subcapitolul 4.2 „Riscuri și măsuri de ameliorare pentru dezvoltarea Cadrului de Implementare STI”, sunt definite riscurile asociate implementării acțiunilor propuse și posibilele măsuri de ameliorare a acestora.

4.1.Acțiuni propuse pentru dezvoltarea cadrului de implementare STI

În această subsecțiune sunt prezentate în detaliu acțiunile individuale care trebuie implementate pentru a dezvolta modelul conceptual propus pentru Cadrul de Implementare STI. Cadrul de implementare STI definește un set de măsuri „soft” aferente a trei piloni (legislativ / strategic; cooperare inter-instituțională; aspecte organizaționale), în timp ce al patrulea pilon (tehnologic) conține măsurile „hard”, adică proiectele STI individuale propuse în Anexa 1 – Strategia STI. Cadrul de implementare STI grupat în baza acestor patru piloni oferă CNAIR și alor părți interesate relevante cadrul conceptual pe baza căruia se poate realiza în România o implementare de succes a STI, aliniată cu Directiva STI și alte documente de referință ale UE.
Figura - Cadrul de Implementare STI

Cei patru piloni ai cadrului de implementare STI se bazează pe contextul STI curent, inclusiv cadrul legislativ existent la nivel național și european, problemele strategice și nevoile viitoare identificate în prima etapă a proiectului, obiectivele strategice pentru dezvoltarea STI care au fost definite în concordanță cu obiectivele UE, cât și o analiză a cadrelor de implementare STI de succes din două țări europene (Olanda și Austria).

După cum s-a specificat mai sus, măsurile „soft” și „hard” din cadrul celor patru piloni sunt numite în general „acțiuni” pe parcursul Raportului.

• 
  Pilonul legislativ/strategic
  

Potențialele măsuri legate de politică națională și cadrul legislativ în domeniul STI sunt incluse în cadrul acestui pilon. Măsurile de implementat din cadrul acestui pilon răspund la următoarele întrebări:

• 
  Ce noi acțiuni legislative/strategice majore sunt necesare?
  
• 
  Care instituții vor fi responsabile pentru acțiunile respective?
  

• 
  Pilonul de cooperare inter-instituțională
  

Cooperarea inter-instituțională eficientă între părțile interesate relevante din domeniul STI reprezintă o premisă a succesului implementării strategiei și planului de acțiune STI. Ca atare, în cadrul acestui pilon sunt prezentate posibile măsuri de îmbunătățire / creare a cooperării între diverse instituții publice și private. Pilonul ia în calcul metode de cooperare care trebuie dezvoltate pentru a asigura un schimb fluent și eficient de idei și informații între părțile interesate în domeniul STI. Măsurile de implementat din cadrul acestui pilon răspund la următoarele întrebări:

• 
  Care sunt rolurile, responsabilitățile și premisele participării părților interesate principale?
  
• 
  Cum trebuie structurată și organizată cooperarea între părțile interesate?
  

• 
  Pilonul organizațional
  

Acest pilon acoperă măsurile de îmbunătățire necesare privind modul în care implementarea STI este organizată în România și oferă recomandări (de nivel general, strategic) pentru dezvoltarea unui model organizațional eficient, pentru a asigura că resursele sunt alocate și utilizate eficient în implementarea STI. Măsurile de implementat din cadrul acestui pilon răspund la următoarele întrebări:

• 
  Care este modelul organizațional și operațional eficient?
  
• 
  Ce resurse și capacități sunt necesare?
  

• 
  Pilonul tehnologic
  

Măsurile incluse în acest pilon reprezintă proiectele individuale STI propuse în cadrul Anexa 1 – Strategia STI (cât și studii de fundamentare a unor proiecte STI). Măsurile de implementat din cadrul acestui pilon răspund la următoarele întrebări:

• 
  Care sunt soluțiile STI potențiale?
  
• 
  Cum sunt legate soluțiile STI potențiale de infrastructura tehnologică existentă și cum sunt susținute?
  

În Figura 3 se prezintă fiecare pilon și acțiunile aferente. Pentru fiecare acțiune sunt prezentate progresia logică, interdependențele cât și programul de implementare (calendarizare). În plus, sunt definite și momentele cheie principale aferente implementării acțiunilor (cu cercuri roșii).

Apoi, fiecare pilon, cât și acțiunile aferente sunt prezentate în subsecțiuni separate, unde sunt descrise caracteristicile principale și detaliile specifice:

• 
  Măsuri cheie. Reprezintă măsurile necesare pentru o implementare de succes a acțiunilor. Aceste măsuri reprezintă subactivități ale acțiunilor.
  
• 
  Calendar de implementare. Definește perioada și durata de timp estimate, necesare pentru a implementa acțiunile.
  
• 
  Necesarul de resurse și costuri. Evaluează posibilele resurse și/sau costuri necesare pentru implementarea acțiunilor (adiționale față de costurile din activitatea de bază a CNAIR).
  
• 
  Impact preconizat. Descrie impactul acțiunilor.
  
• 
  Roluri și responsabilități. Descrie instituțiile și rolurile / responsabilitățile acestora în implementarea acțiunilor.
  
• 
  Impactul asupra altor acțiuni. Evaluează posibilitatea și impactul unei posibile întârzieri în implementarea unei acțiuni specifice, asupra implementării cu succes a altor acțiuni definite.
  

Figura – Plan de implementare a acțiunilor principale

4.1.1.Pilonul legislativ/strategic

Acest pilon tratează în principal cadrul legislativ și strategic ce ghidează implementarea STI în rețeaua rutieră națională din România. Acesta include legile, regulamentele și alte acte normative și de politică strategică, precum strategii, ordine ministeriale, standarde etc. ce definesc modul în care este planificată și reglementată implementarea STI în România. În tabelul de mai jos se prezintă acțiunile principale aferente pilonului legislativ/strategic:

Tabel - Acțiuni principale pentru pilonul legislativ/politic

Nr.	Acțiuni	Măsuri	Program	Necesar resurse și costuri^2	Impact preconizat	Roluri și responsabilități	Impact asupra altor acțiuni
1.	Obținerea aprobării Strategiei și Planului de Acțiune STI		2017 trim. I	Nu sunt necesare resurse/costuri suplimentare, întrucât acțiunea se consideră inclusă în prerogativele instituției responsabile.	Furnizarea cadrului și direcțiilor de implementare viitoare a STI în România. Furnizarea unei viziuni unificate pentru toate instituțiile publice cât și alte părți interesate relevante pentru domeniul STI, cu privire la implementarea STI în România.	CNAIR are responsabilitatea aprobării interne și a obținerii aprobării MT	Întârzierea este legată direct de amânarea implementării acțiunilor rămase.
2.	Evaluarea cadrului legislativ existent și a legilor/reglementărilor asociate cu privire la Strategia și Planul de Acțiune STI.	Aprobarea Strategiei și a Planului de Acțiune STI la nivel de Guvern Modificarea, dacă este cazul, a legilor și reglementărilor existente, după caz, pentru a crea condițiile necesare implementării strategiei STI Întocmirea de noi legi și reglementări asociate, după caz, pentru a crea condițiile necesare implementării strategiei STI Întocmirea de noi legi care să reglementeze serviciul eCall pentru vehiculele existente (care nu intră sub incidența Regulamentului nr. 758/2015)	2017 trim. II – 2017 trim. IV	Nu sunt necesare resurse/costuri suplimentare, întrucât acțiunea se consideră inclusă în prerogativele instituției responsabile.	Implementarea schimbărilor cadrului legislativ (dacă este cazul) va permite implementarea eficientă a recomandărilor prezentate în Strategia și Planul de Acțiune STI.	CNADR este responsabil de identificarea și formularea propunerilor de schimbări necesare în cadrul legislativ/strategic. MT are responsabilitatea analizei schimbărilor propuse de CNAIR și a înaintării propunerilor către Guvernul României, susținând ratificarea acestora.	Întârzierea este legată direct de amânarea implementării acțiunilor rămase.
		Aplicarea legislației privind greutatea maximă admisă pe diferite sectoare de drum pe baza dispecerizării echipelor ISCTR în baza datelor statistice furnizate de senzorii WIM	În dreulare. Procesul trebuie continuat, în conformitate cu nevoile, inclusiv după orizontul de timp considerat pentru Strategia STI (2017-2023).
3.	Asigurarea faptului că CNAIR deține autoritatea legală pentru a prelua responsabilitățile de implementare, management și monitorizare STI.	Identificarea și ajustarea diferențelor dintre cadrul organizațional existent al CNAIR și nou-propusele roluri și responsabilități în domeniul STI. Eliminarea funcțiilor, rolurilor și responsabilităților duplicate dintre CNAIR și alte instituții cu roluri în domeniul STI Transferul funcțiilor legate de administrarea sistemelor IT de la CESTRIN la CNAIR (de exemplu, funcții aferente PMS) Aprobarea și implementarea cadrului organizațional revizuit al CNAIR	2017 trim. II – 2020 trim. IV	Nu sunt necesare resurse/costuri suplimentare, întrucât acțiunea se consideră inclusă în prerogativele instituției responsabile.	Asigurarea faptului că CNAIR are autoritatea necesară pentru a asigura implementarea, managementul și monitorizarea eficientă a strategiei STI și pentru a crește eficiența utilizării resurselor publice. Eliminarea rolurilor și responsabilităților duplicate în domeniul STI va crea o eficiență sporită în operațiunile STI.	CNAIR are responsabilitatea identificării discrepanțelor dintre cadrul organizațional existent și nou-propusele roluri și responsabilități. În plus, CNAIR are responsabilitatea întocmirii amendamentelor necesare pentru eliminarea acestor discrepanțe. MT are responsabilitatea analizei schimbărilor propuse de CNAIR și a înaintării propunerilor Guvernul României, susținând ratificarea acestora.	Î Întârzierea este legată direct de amânarea implementării acțiunilor rămase.
4.	Adoptarea standardelor STI europene și internaționale în standardele naționale		În dreulare. Procesul trebuie continuat, în conformitate cu nevoile, inclusiv după orizontul de timp considerat pentru Strategia STI (2017-2023).	Există costuri specifice pentru adoptarea / dezvoltarea fiecărui standard STI. Însă acestea se vor suporta de Organismul Național de Standardizare din România (ASRO), nefiind astfel detaliate aici.	Crearea unor specificații tehnice standard necesare pentru a permite dezvoltarea coordonată a STI în România, prin specificații uniforme și omogen definite. Un cadru consecvent în domeniul specificațiilor tehnice pentru aplicațiile STI va contribui la asigurarea interoperabilității între STI și alte sisteme, indiferent dacă sunt sisteme ale altor instituții, moduri de transport, aplicații / servicii STI urbane și aplicații / servicii STI din alte țări.	Organismul Național de Standardizare din România (ASRO) este responsabil pentru dezvoltarea fiecărui standard / set de standarde. CNAIR va fi responsabilă de consultarea cu ASRO privind cerințele STI practice, problemele principale ce trebuie adresate, dezvoltările viitoare etc. MT trebuie implicat la nivel de supraveghere generală (sau cel puțin să coopereze în mod activ cu instituțiile implicate - ASRO și CNAIR) în dezvoltarea standardelor legate de STI.	Întârzierea este legată direct de amânarea implementării acțiunilor rămase.
5.	Aprobarea utilizării Ghidurilor de Evaluare EasyWay pentru monitorizarea și evaluarea proiectelor și programelor STI	5.1 Asigurarea evaluării implementării programelor/proiectelor naționale STI conform Cadrului de Evaluare EasyWay	2018 trim. I – 2018 trim. II	Nu sunt necesare resurse/costuri suplimentare, întrucât acțiunease consideră inclusă în prerogativele instituției responsabile.	Acest lucru permite monitorizarea și evaluarea progresului implementării STI. Evaluarea regulată a proiectelor și programelor STI va permite identificarea zonelor posibile de îmbunătățire ale implementării, creând operațiuni STI mai eficiente în România.	CNAIR este responsabilă de evaluarea implementării STI.	Întârzierea nu este legată direct de amânarea implementării acțiunilor rămase.

4.1.2.Pilonul de cooperare inter-instituțională

Acest pilon tratează în principal de recomandările pentru crearea / îmbunătățirea cooperării necesare între diferite instituții publice și private din domeniul STI. Pilonul ia în calcul metodele suplimentare de cooperare ce trebuie dezvoltate pentru a asigura schimbul fluent și eficient de idei și informații, cât și colaborarea operațională între părțile interesate din domeniul STI. În tabelul de mai jos sunt prezentate acțiunile propuse pentru dezvoltarea cadrului de cooperare inter-instituțională în România.

Tabel - Acțiuni principale pentru pilonul de cooperare inter-instituțională

Nr.	Acțiuni	Măsuri	Calendar de implementare	Necesar resurse și costuri^3	Impact preconizat	Roluri și responsabilități	Impact asupra altor acțiuni
6.	Consolidarea rolului CC STI (Comitetul de Coordonare STI) în implementarea STI în România	6.1 Stabilirea de ședințe CC STI regulate, cel puțin o dată pe trimestru / în funcție de nevoi 6.2 Crearea / creșterea utilizării grupurilor de lucru CC STI inter-instituționale conform Articolului 8(9) al OG 7/2012 6.3 Crearea / creșterea utilizării Grupurilor consultative STI conform Articolului 8(10) al OG nr. 7/2012, care ar trebui să aducă laolaltă reprezentanți de nivel înalt din partea furnizorilor STI relevanți, asociații, transportatori, parteneri sociali etc.	2017 trim. I – 2023 trim. IV	Nu sunt necesare resurse/costuri suplimentare, întrucât acțiunea se consideră inclusă în prerogativele instituției responsabile.	Îmbunătățirea cooperării dintre autorități și alte organizații în ceea ce privește implementarea aplicațiilor / serviciilor STI pe rețeaua rutieră națională din România. În cele din urmă, consolidarea rolului CC STI va conduce la îmbunătățirea implementării STI în România.	MT este responsabil de: (i) organizarea și desfășurarea de ședințe CC STI; (ii) asigurarea utilizării grupurilor de lucru CC STI în scop consultativ, cu privire la diferite aspecte relevante în domeniu / probleme întâmpinate; (iii) asigurarea faptului că Grupul Consultativ STI este definit și încorporat în activitățile CC STI.	Întârzierea nu este legată direct de amânarea implementării acțiunilor rămase.
7.	Dezvoltarea unui cadru de cooperare între instituții pentru schimbul de informații.	7.1 Crearea de șabloane standardizate pentru conținutul, termenii și condițiile generale și liniile directoare aferente protocoalelor de cooperare inter-instituțională 7.2 Aprobarea protocoalelor de cooperare standard (șabloanele standardizate privind cooperarea în domeniul STI) de către CNAIR și/sau MT 7.3 Ajustarea proceselor și procedurilor interne ale CNAIR și altor instituții pentru a încorpora utilizarea cadrului de cooperare referitor la schimbul de informații	2017 trim. II – 2017 trim. IV	Nu sunt necesare resurse/costuri suplimentare, întrucât acțiunea se consideră inclusă în prerogativele instituției responsabile.	Se va furniza o modalitate standardizată de dezvoltare a cooperărilor operaționale între CNAIR și alte instituții. Acest lucru va contribui la asigurarea interoperabilității dintre STI și alte sisteme relevante. În mod indirect, va permite schimbul de experiențe și cunoștințe în domeniul STI.	CNAIR este responsabilă pentru întocmirea cadrului de cooperare și a șabloanelor standardizate pentru protocoalele de cooperare. MT are responsabilitatea analizei, formulării eventualelor propuneri de revizuire și ulterior a aprobării cadrului de cooperare propus. CNAIR are responsabilitatea modificării proceselor interne, după caz, pentru a asigura utilizarea cadrului de cooperare în cadrul CNAIR și al instituțiilor sale subordonate.	Întârzierea este legată direct de amânarea implementării acțiunilor nr. 9 și 10.
8.	Dezvoltarea platformelor de cooperare dintre primării / Centrele Urbane de Trafic și Centrele de Management Trafic	8.1 Identificarea domeniilor de cooperare necesare între diferite primării și Centrele de Management al Traficului 8.2 Întocmirea și semnarea protocoalelor de cooperare necesare pentru domeniile de cooperare necesare 8.3 Stabilirea de canale de comunicare informale	2017 trim. IV – 2018 trim. I	Nu sunt necesare resurse/costuri suplimentare, întrucât acțiunea se consideră inclusă în prerogativele instituției responsabile.	Pe termen lung, acest lucru va ajuta la asigurarea disponibilității resurselor umane cu calificări adecvate pentru implementarea STI în România.	CNAIR are responsabilitatea stabilii domeniilor de cooperare și colaborare cu primăriile relevante MT are responsabilitatea oferirii susținerii guvernamentale necesare pentru CNAIR	Întârzierea nu este legată direct de amânarea implementării acțiunilor rămase.
9.	Creșterea gradului de cooperare a instituțiilor publice responsabile de implementarea STI cu comunitatea academică relevantă în domeniu	9.1 Înființarea de laboratoare STI pentru utilizare în proiecte educaționale și de cercetare, în parteneriat cu universitățile 9.2 Creșterea implicării părților interesate în domeniul STI (inclusiv CNAIR) în definirea programelor de învățământ în domeniul STI 9.3 Stabilirea de module de training practic pentru studenți în domeniul STI 9.4 Dezvoltarea de scheme de practică / internship pentru studenți (în CNAIR și Centrele de Management al Traficului) - definirea ariei de aplicabilitate a schemelor de practică împreună cu instituțiile de învățământ; definirea cadrului general (ex. contracte) în baza cărora studenții vor realiza aceste stagii de practică; aprobarea și încorporarea schemelor de practică în planurile anuale de activitate ale CNAIR.	2018 trim. I – 2018 trim. IV	Nu sunt necesare resurse/costuri suplimentare, întrucât acțiunea se consideră inclusă în prerogativele instituției responsabile.	Acest lucru va contribui semnificativ la pregătirea pe termen lung a resurselor umane pentru implementarea STI în România.	CNAIR are responsabilitatea inițierii și dezvoltării unor inițiative de cooperare, în baza cadrului de cooperare definit, cu instituții de învățământ relevante pentru STI. MT are responsabilitatea susținerii CNAIR în dezvoltarea implicării sectorului public în sistemul educațional STI prin încurajarea participării altor instituții din sectorul public.	Întârzierea nu este legată direct de amânarea implementării acțiunilor rămase.
10.	Creșterea contribuției CNAIR la activitatea de cercetare-dezvoltare în domeniul STI în România și pe plan internațional	10.1 Definirea instituțiilor, inclusiv a rolurilor și responsabilităților acestora, pentru derularea inițiativelor de cercetare în domeniul STI (inclusiv definirea rolului CNAIR în acest sens) 10.2 Întocmirea de planuri anuale pentru colaborarea cu instituții identificate responsabile pentru inițiativele de cercetare	2018 trim. I – 2023 trim. IV	Nevoia de resurse/costuri suplimentare se bazează pe o serie de inițiative de cercetare care vor fi realizate de o instituție.	Acest lucru va crește volumul de cercetare, pe plan național și internațional, rezultând într-o mai bună înțelegere a domeniilor în care se impune dezvoltarea STI în România.	CNAIR trebuie să fie implicată în procesul de identificare / definire a instituțiilor care sunt capabile și necesare (de exemplu pentru colectarea de date brute) în realizarea inițiativelor de cercetare, cât și dezvoltării unei colaborări cu aceste instituții.	Întârzierea nu este legată direct de amânarea implementării acțiunilor rămase.

4.1.3.Pilonul organizațional

Acest pilon se referă la situația organizării naționale în domeniul STI și acoperă recomandările necesare pentru îmbunătățirea modului în care implementarea STI este organizată în România. Sunt propuse recomandări în vederea eficientizării modelului organizațional din sectorul public (cu precădere în cadrul CNAIR) pentru a asigura utilizarea eficientă a resurselor publice în implementarea STI. În tabelul de mai jos sunt prezentate cerințele/recomandările cheie pentru îmbunătățirea modelului organizațional STI în România.

Tabel - Cerințe/recomandări principale pentru pilonul organizațional

Nr.	Acțiune	Măsuri	Program	Necesar resurse și costuri^4	Impact preconizat	Roluri și responsabilități	Impact asupra altor acțiuni
11.	Înființarea următoarelor unități organiatorice: Unitatea de Supraveghere STI (în cadrul MT) Unitatea de Implementare STI (în cadrul CNAIR), inclusiv, dar fără a se limita la, următoarele sub-unități: Biroul de Implementare a Proiectelor cu finantare externă Biroul de Implementare a proietelor de Cercetare (ca soluție potențială la problemele de trafic identificate și cele specifice din domeniul STI) Biroul de Management al Portofoliului STI Direcția de Management al Traficului, inclusiv, dar fără a se limita la, următoarele unități: Centrul Național de Management al Traficului, inclusiv: Punctul Național de Acces Depozitul Național al Datelor Rutiere (National Road Data Warehouse) Biroul de Management Tehnic Înființarea a trei noi Centre de Monitorizare STI regionale / Centre Regionale de Management al Traficului (în DRDP-urile în care nu există astfel de centre la acest moment) Unități de asistență tehnică în Centrul Național și Centrele Regionale de Management al Traficului Centrul de Operațiuni de Securitate	11.1 Definirea structurii organizaționale și/sau rolurilor și responsabilităților pentru fiecare dintre aceste noi unități 11.2 Definirea resurselor umane necesare și a fișelor de post ale acestora pentru fiecare dintre noile unități 11.3 Identificarea resurselor noi/existente (tehnologice și umane) care pot fi utilizate pentru a îndeplini funcțiile noilor organisme organizaționale 11.4 Alocarea resurselor financiare și întocmirea unui buget pentru stabilirea și operațiunile zilnice ale noilor organisme organizaționale 11.5 Aprobarea și implementarea în cadrul normativ național înființării noilor unități organizaționale	2017 trim. III – 2020 trim. IV	Unitatea de Supraveghere STI - nu sunt necesare resurse/costuri suplimentare, deoarece se consideră parte din aria de aplicabilitate a activităților existente ale instituției responsabile. Unitatea de Implementare STI - se recomandă asigurarea a cel puțin 5 FTE Biroul de Management al Portofoliului STI - se recomandă asigurarea a cel puțin 5 FTE Direcția de Management al Traficului - se recomandă asigurarea a cel puțin 6 FTE Centrul Național de Management al Traficului Punct Național de Acces Depozitul Național al Datelor Rutiere (National Road Data Warehouse) Centre Regionale de Monitorizare STI / de Management al Traficului Unități de asistență tehnică în Centrele Regionale de Monitorizare STI - se recomandă asigurarea a cel puțin 3 FTE per regiune. Unitatea de Operațiuni de Securitate - se recomandă asigurarea a cel puțin 7 FTE.	Prin rolurile și responsabilitățile definite, organizațiile vor asigura furnizarea STI pe teritoriul României, cât și beneficiile preconizate. Mijloacele prin care acest lucru se va obține includ: Mentenanța îmbunătățită a infrastructurii tehnice STI Transfer eficient de date Un volum mai ridicat de servicii STI orientat spre nevoi reale Asigurarea disponibilității datelor pentru instituții internaționale, operatori de rețea și furnizori de servicii / aplicații STI O structură organizațională adecvată pentru asigurarea îndeplinirii eficiente a obiectivelor și implementarea proiectelor STI	CNAIR are responsabilitatea inițierii și managementului înființării unităților definite. MT are responsabilitatea asigurării unui volum suficient de finanțare pentru implementarea acestor unități organizaționale.	Întârzierea nu este legată direct de amânarea implementării acțiunilor rămase, însă este importantă în implementarea eficientă a STI în România.
12.	Stabilirea proceselor de implementare a Structurii de Guvernanță a Programelor TS	12.1 Identificarea discrepanțelor dintre procedurile și procesele curente și Structura de Guvernanță a Programelor STI propusă 12.2 Modificarea procedurilor și proceselor existente și/sau crearea unor noi proceduri / procese, pe baza analizei de la punctul 12.1 12.3 Aprobarea și implementarea noilor proceduri și procese în CNAIR și instituțiile subordonate.	2018 trim. I – 2018 trim. II	Cererea de resurse/costuri suplimentare se va baza pe discrepanțele identificate dintre procedurile și procesele curente, și Structura de Guvernanță a Programelor STI propusă.	Utilizarea Structurii de Guvernanță a Programelor STI va asigura faptul că CNAIR este mai bine pregătită pentru implementarea programelor și proiectelor STI. Acest sistem îmbunătățit de management al programelor/proiectelor STI va asigura că beneficiile STI preconizate se realizează la timp și pe deplin.	CNAIR are responsabilitatea stabilirii Structurii de Guvernanță a Programelor STI și modificării proceselor organizaționale pentru a asigura faptul că structura urmează implementarea programelor și proiectelor STI.	Întârzierea este legată direct de ineficiența și posibila amânare a activităților aferente pilonului tehnologic.
13.	Definirea proceselor pentru formarea continuă a personalului	13.1 Definirea obiectivelor, domeniilor de formare și a programelor de educare 13.2 Definirea proceselor interne pe baza analizei de la punctul 13.1	2018 trim. I – 2023 trim. IV	Cererea de resurse / costuri suplimentare va depinde de dimensiunea și profunzimea cadrului educațional dezvoltat; însă practica generală impune investirea unei sume de cel puțin 1.000 de euro pe an, de angajat.	Formarea continuă a personalului va asigura faptul că necesarul de resurse umane pentru dezvoltarea STI nu este doar atins, ci și dezvoltat în continuare pentru a îmbunătăți procesul de dezvoltare STI în România.	CNAIR are responsabilitatea întocmirii și managementului cadrului de formare continuă a personalului intern. MT are responsabilitatea verificării acestui cadru și alocării unui buget suficient pentru a asigura desfășurarea cursurilor necesare.	Întârzierea nu este legată direct de amânarea implementării acțiunilor rămase.
14.	Dezvoltarea (și actualizarea continuă) și asigurarea utilizării unui Manual de specificații tehnice STI ce iau în considerare standarde STI relevante și/sau alte standarde, pentru a servi ca ghid în elaborarea Caietelor de Sarcini și documentațiilor de atribuire pentru proiectele STI		2018 trim. II – 2023 trim. IV	Întocmirea Manualului STI 45.000 EUR, cât și 0,5 FTE din cadrul CNAIR pe durata dezvoltării. Pentru activitățile asociate ulterioare nu sunt necesare resurse/costuri suplimentare, deoarece acțiunea se consideră inclusă în prerogativele instituției responsabile.	Îmbunătățirea procesului de pregătire a proiectelor STI. Contribuție la integrarea / interoperabilitatea între sistemele STI pe diferite sectoare rutiere și cu alte sisteme / instituții	CNAIR este responsabilă de realizarea manualului STI.	Întârzierea nu este legată direct de amânarea implementării acțiunilor rămase.

4.1.4.Pilonul tehnologic

Acest pilon prezintă tehnologia necesară și infrastructura (cât și studiile de fundamentare necesare precum cel pentru implementarea sistemului electronic de colectare a taxelor bazat pe GNSS, cel puțin pentru vehiculele grele de marfă) ce trebuie dezvoltate pentru a asigura implementarea eficientă a STI în România. Ia în calcul infrastructura fizică instalată pe rețeaua rutieră, precum senzori, camere video etc., cât și eficiența infrastructurii suport. Acțiunile individuale cheie ale pilonului tehnologic, cât și impactul preconizat al acestora, costurile estimate, cererea de resurse, calendarul de implementare și alte caracteristici sunt definite în cadrul Anexei 1 – Strategia STI. În plus, în secțiunea 7 a acestui raport, scenariul selectat de implementare STI va detalia programele și proiectele STI recomandate a fi implementate în cadrul strategiei și planului de acțiune STI. Riscurile și măsurile de ameliorare a acestora asociate cu acțiunea nr. 15 sunt prezentate în subsecțiunea „Analiza riscurilor și Planul de ameliorare a acestora”.