Lista acronimelor şi abrevierilor

ANEXA 4 –ANALIZA DE MEDIU PE REGIUNI DE DEZVOLTARE

Regiunea Nord-Est

Poluarea aerului în zonele urbane este cauzată de intensificarea traficului, mijloacele de transport uzate şi dezvoltarea IMM-urilor, fiind strâns legată de sănătatea umană şi protecţia mediului. În Regiunea de Dezvoltare Nord Est există patru zone critice din punct de vedere al poluării aerului: platforma industrială Bacău Sud, platforma petrochimică Oneşti – Borzeşti (fenoli, clor, acid clorhidric), Iaşi şi Suceava (mercaptani). În general, concentraţiile de dioxid de sulf şi dioxid de azot au valori mici (cu excepţia judeţului Vaslui, unde s-au constatat depăşiri a valorii maxime admise a mediei anuale. În 2004 s-au semnalat creşteri de plumb faţă de anul precedent, ca urmare a intensificării traficului rutier şi a utilizării combustibililor aditivaţi cu plumb. În judeţul Iaşi industria prelucrătoare determină un nivel ridicat de poluare cu cadmiu şi mercur, comparativ cu valorile înregistrate în celelalte judeţe.
Conform datelor centralizate în 2004, în Regiunea Nord-Est s-au înregistrat depăşiri la pulberi în suspensie în judeţul Neamţ, localităţile Taşca şi Hamzoaia, aflate în zona de impact a fabricii de ciment SC “Moldocim “SA Bicaz şi în municipiul Piatra Neamţ şi Roman datorită traficului rutier. La indicatorul pulberi sedimentabile s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiei maxime admise (17 g/m2/lună conform STAS 12574/1987) în localităţile Suceava, Rădăuţi, Bacău, Botoşani, Iaşi, Piatra Neamţ, Roman si Vaslui, din cauza traficului auto intens, densităţii ridicate a populaţiei şi stării necorespunzătoare de salubritate a arterelor rutiere şi pietonale.

Deşeuri

Dintre toate localităţile regiunii doar în Piatra Neamţ, managementul deşeurilor urbane se realizează la standardele europene, deşeurile fiind colectate în mod selectiv de către agenţii de salubritate şi transportate la depozitele de deşeuri existente. Majoritatea depozitelor nu sunt în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu excepţia celui aflat în Piatra Neamţ.

În mediul urban, gestionarea deşeurilor municipale este realizată în mod organizat, prin intermediul serviciilor proprii specializate ale primăriilor sau al firmelor de salubritate, acoperind în 2003 numai 83,41% din totalul generatorilor de deşeuri municipale din mediul urban şi 1,81,% în mediul rural. În vederea dezvoltării sistemului de colectare selectivă, în unele oraşe s-au amplasat containere pentru colectarea deşeurilor de ambalaje din PET şi hârtie. În mediul rural nu există servicii organizate pentru gestionarea deşeurilor, transportul la locurile de depozitare fiind făcut în mod individual de către generatori. Privind compoziţia deşeurilor municipale, în 2003 ponderea majoritară era reprezentată de deşeurile biodegradabile (57,6%), urmate de deşeuri inerte (10,3%), sticla (7,4%) hârtie şi carton (6,9%).
În Regiunea Nord-Est există un incinerator autorizat (SC Mondeco SRL Suceava) care preia deşeurile spitaliceşti de la diverse unităţi sanitare. Transportul acestor deşeuri este realizat de diverse firme autorizate, inclusiv de către Ministerul Sănătăţii. Cea mai mare parte din nămolurile de epurare provin din staţiile de epurare orăşeneşti. Cu excepţia judeţului Vaslui, în fiecare judeţ din regiune există depozite de deşeuri periculoase, în speţă de pesticide (Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ şi Suceava), şlamuri cromice (Iaşi), cianuri şi condensatoare (Neamţ) şi acetoncianhidrina (Suceava).
Sol
In urma investigaţiilor efectuate la SC Sofert SA, SC Chimcomplex SA, SC Avicola SA ( jud. Bacău ), SC CET Holboca SA, SC Fortus SA ( jud. Iaşi ), SC Petrotub SA, Platforma chimică Săvineşti, SC Agroindustriala, SA Dumbrava Târgu Neamţ ( jud. Neamţ) s-a evidenţiat că solurile din zonele limitrofe sunt poluate cu metale grele şi microbiologic, cu insecticide.
La nivelul întregului judeţVaslui se înregistrează o suprafaţă de 71.650 ha de terenuri degradate, reprezentând 13,7 % din suprafata totală a regiunii. Degradarea din cauze naturale a solului este favorizată de potenţialul geomorfologic ridicat al unor zone din judeţul Vaslui. Caracterul solurilor favorizează procesul de eroziune de suprafaţa a solului – 26.447 ha (reprezentată prin şiroiri şi rigole). Se mai adaugă torenţialitatea apelor, zonele cu torenţialitatea cea mai mare situându-se pe versanţii dealurilor cu eroziune de adîncime – 3.860 ha (reprezentată prin ogaşe şi ravene). Alunecările (7.922 ha) se manifestă în aceleaşi zone în care se manifestă şi fenomenele de eroziune. Mai mult, în judeţul Vaslui sunt monitorizate 46, dintre care 16 înregistrează depăşiri la indicatorul nitraţi. Calitatea apelor subterane este influenţată de poluarea apelor de suprafaţă, condiţiile şi procesele hidro-geochimice naturale care favorizează trecerea în soluţie a diferiţilor anioni şi cationi, prezenţa în sol a pesticidelor, azotului şi fosforului, efectele conservării fostelor complexe zootehnice, şi mineralizarea materiei organice din sol datorită irigaţiilor.