Lista acronimelor şi abrevierilor

ANEXA 4 –ANALIZA DE MEDIU PE REGIUNI DE DEZVOLTARE

Regiunea Nord-Est

Poluarea aerului în zonele urbane este cauzată de intensificarea traficului, mijloacele de transport uzate şi dezvoltarea IMM-urilor, fiind strâns legată de sănatatea umană şi protecţia mediului. În Regiunea de Dezvoltare Nord Est există patru zone critice din punct de vedere al poluării aerului: platforma industrială Bacău Sud, platforma petrochimică Oneşti – Borzeşti (fenoli, clor, acid clorhidric), Iaşi şi Suceava (mercaptani). În general, concentraţiile de dioxid de sulf şi dioxid de azot au valori mici (cu excepţia judeţului Vaslui, unde s-au constatat depăşiri a valorii maxime admise a mediei anuale. În 2004 s-au semnalat creşteri de plumb faţă de anul precedent, ca urmare a intensificării traficului rutier şi a utilizării combustibililor aditivaţi cu plumb. În judeţul Iaşi industria prelucrătoare determină un nivel ridicat de poluare cu cadmiu şi mercur, comparativ cu valorile înregistrate în celelalte judeţe.
Conform datelor centralizate în 2004, în Regiunea Nord-Est s-au înregistrat depăşiri la pulberi în suspensie în judeţul Neamţ, localităţile Taşca şi Hamzoaia, aflate în zona de impact a fabricii de ciment SC “Moldocim “SA Bicaz şi în municipiul Piatra Neamţ şi Roman datorită traficului rutier. La indicatorul pulberi sedimentabile s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiei maxime admise (17 g/m2/lună conform STAS 12574/1987) în localităţile Suceava, Rădăuţi, Bacău, Botoşani, Iaşi, Piatra Neamţ, Roman si Vaslui, din cauza traficului auto intens, densităţii ridicate a populaţiei şi stării necorespunzătoare de salubritate a arterelor rutiere şi pietonale.

Deşeuri

Dintre toate localităţile regiunii doar în Piatra Neamţ, managementul deşeurilor urbane se realizează la standardele europene, deşeurile fiind colectate în mod selectiv de către agenţii de salubritate şi transportate la depozitele de deşeuri existente. Majoritatea depozitelor nu sunt în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu excepţia celui aflat în Piatra Neamţ.

În mediul urban, gestionarea deşeurilor municipale este realizată în mod organizat, prin intermediul serviciilor proprii specializate ale primăriilor sau al firmelor de salubritate, acoperind în 2003 numai 83,41% din totalul generatorilor de deşeuri municipale din mediul urban şi 1,81,% în mediul rural. În vederea dezvoltării sistemului de colectare selectivă, în unele oraşe s-au amplasat containere pentru colectarea deşeurilor de ambalaje din PET şi hârtie. În mediul rural nu există servicii organizate pentru gestionarea deşeurilor, transportul la locurile de depozitare fiind făcut în mod individual de către generatori. Privind compozitia deseurilor municipale, in 2003 ponderea majoritară era reprezentată de deşeurile biodegradabile (57,6%), urmate de deşeuri inerte (10,3%), sticla (7,4%) hartie sicarton (6,9%).
În Regiunea Nord-Est există un incinerator autorizat (SC Mondeco SRL Suceava) care preia deşeurile spitaliceşti de la diverse unităţi sanitare. Transportul acestor deşeuri este realizat de diverse firme autorizate, inclusiv de către Ministerul Sănătăţii. Cea mai mare parte din nămolurile de epurare provin din staţiile de epurare orăşeneşti. Cu excepţia judeţului Vaslui, în fiecare judeţ din regiune există depozite de deşeuri periculoase, în speţă de pesticide (Bacau, Botosani, Iasi, Neamt si Suceava), şlamuri cromice (Iasi), cianuril şi condensatoare (Neamt) si acetoncianhidrina (Suceava).
Sol
In urma investigatiilor efectuate la SC Sofert SA, SC Chimcomplex SA, SC Avicola SA ( jud. Bacău ), SC CET Holboca SA, SC Fortus SA ( jud. Iaşi ), SC Petrotub SA, Platforma chimică Săvineşti, SC Agroindustriala SA Dumbrava Tg.Neamţ ( jud. Neamţ ) s-a evidenţiat că solurile din zonele limitrofe sunt poluate cu metale grele şi microbiologic, cu insecticide.
La nivelul întregului judeţului Vaslui se înregistrează o suprafaţă de 71 650 ha de terenuri degradate, reprezentând 13,7 % din suprafata totală a regiunii. Degradarea din cauze naturale a solului este favorizată de potenţialul geomorfologic ridicat al unor zone din judeţul Vaslui. Caracterul solurilor favorizează procesul de eroziune de suprafaţa a solului – 26 447 ha (reprezentată prin şiroiri şi rigole). Se mai adaugă torenţialitatea apelor, zonele cu torenţialitatea cea mai mare situându-se pe versanţii dealurilor cu eroziune de adîncime – 3 860 ha (reprezentată prin ogaşe şi ravene). Alunecările (7 922 ha) se manifestă în aceleaşi zone în care se manifestă şi fenomenele de eroziune. Mai mult, în judeţul Vaslui sunt monitorizate 46, dintre care 16 înregistrează depăşiri la indicatorul nitraţi. Calitatea apelor subterane este influenţată de poluarea apelor de suprafaţă, condiţiile şi procesele hidro-geochimice naturale care favorizează trecerea în soluţie a diferiţilor anioni şi cationi, prezenţa în sol a pesticidelor, azotului şi fosforului, efectele conservării fostelor complexe zootehnice, şi mineralizarea materiei organice din sol datorită irigaţiilor.
Zonele critice identificate sunt:

• 
  Zona de agrement Parcul Măgura din oraşul Tg. Ocna - dizolvări necontrolabile ale zăcămîntului de sare de către izvoarele din zonăş;
  
• 
  Activitatea S.C. Petrom S.A. - Sucursala Moineşti şi S.C. Conpet S.A. - Sucursala Moineşti - zone critice datorită unor accidentări pe conductele de ţiţei;
  
• 
  Vechea carieră de argilă din zona Trestiana, municipiul Dorohoi - prezintă zone întinse de alunecări de teren;
  
• 
  Zona fostei exploatări miniere Călimani - activitatea de exploatare a fost oprită în anul 1997; în timp s-a produs o extindere a arealului afectat, ploile abundente conducând la antrenarea de sulf tehnic degradat de pe platforma industrială – uzina de preparare – pe versanţii naturali şi ai haldelor de steril, destabilizarea treptelor din carieră şi antrenarea de către apele meteorice de material din haldele de steril pe solul din exteriorul suprafeţei lor iniţiale de influenţă şi în cursurile de apă;
  
• 
  Iazul de decantare Tărnicioara - inactiv din anul 2002;
  
• 
  Iazurile de decantare ale fostei Uzine de preparare a minereurilor neferoase Fundu Moldovei (iazul de decantare a sterilului uzinal Dealu Negru - activitatea este oprită din anul 2001);
  
• 
  Iazul de decantare Pârâul Cailor - în cursul anului 2002 s-a remarcat apariţia unor izvoare cu încărcare mare de fier care degradează calitatea apei pârâul Cailor care subtraversează depozitul de steril;
  
• 
  Cariera de barită Ostra - întrucât halda de steril din decopertări şi cel provenit din exploatarea în carieră a baritei necesită lucrări de stabilizare;
  
• 
  Zona haldelor de nămol ale SC Ambro SA Suceava - zonă poluată istoric cu substanţe organice, substanţe alcaline, sulfuri, sulfaţi, calciu fiind afectate solul şi pânza freatică;
  
• 
  S.C. Rafo S.A. Oneşti – pe raza zonei de activitate a societăţii, cît şi în zona de influenţă extrauzinală pînza freatică este afectată cu produs petrolier sub forma dizolvată şi sub forma peliculară, gradul de poluare determinînd migrarea produsului petrolier spre raul Trotuş;
  
• 
  S.C. Chimcomplex S.A. Borzeşti – apar afectări ale pînzei freatice atît în incinta societăţii cît şi în afară, pe direcţia de migrare spre raul Trotuş la indicatorii cloruri, amoniu şi substanţe organice;
  
• 
  S.C. Carom S.A. Oneşti – afectări ale pânzei freatice apar atît in incinta societăţii cît si extrauzinal pe traseul conductelor de transport spre staţia de epurare Jevreni, la sustanţe organice şi anorganice;
  
• 
  S.C. Sofert S.A. Bacau – afectarea cu fosfaţi, amoniu, azotiţi, CCOMn a pînzei freatice din perimetrul incintei ar putea conduce la afectarea calităţii pînzei freatice care are direcţia de curgere spre r. Bistriţa;
  
• 
  CET II aparţinând SC CET Iaşi s-au înregistrat valori mari pentru metalele nichel şi fier total. Depozitul de deşeuri industriale în amestec de la Ciurea – cătun Zanea contaminează freaticul cu următorii poluanţi : metale grele (Pb, Ni), cianuri, fenoli, substanţe organice. Din monitorizarea post – închidere la depozitul de deşeuri industriale de la Holboca (Copăcioaia) dezafectat în martie 2002 s-a observat menţinerea ridicată a concentraţiilor substanţelor organice (CCOCr = 212 mg/l în amonte depozit), amoniu şi fosfor total. Cauza probabilă pentru poluarea freaticului cu azot şi fosfor poate fi dezvoltarea intensivă a agriculturii prin utilizarea excesivă a îngrăşămintelor. Monitorizarea depozitului de deşeuri de la Tomesti confirmă poluarea zonei cu metale grele, cianuri, fenoli, detergenţi, sulfuri;
  
• 
  Platforma industrială Bacău Sud – pentru râul Siret: R.A.G.C. Bacau – deversează ape uzate cu specific menajer; S.C. Letea S.A. – agent economic cu profil de fabricare a celulozei si hîrtiei si S.C. Sofert S.A. – agent economic profilat pe fabricarea îngraşămintelor chimice;
  
• 
  Platforma industrială Borzeşti – Oneşti – pentru râul Trotuş: S.C.Carom S.A. Oneşti – profil de activitate fabricarea cauciucului şi derivaţi ale produselor petroliere; S.C. Rafo S.A. Oneşti – profil de rafinare petrol; S.C. Chimcomplex S.A. Oneşti – profil fabricare pesticide si S.C. Apă Canal S.A. Oneşti – deversează ape uzate cu specific menajer;
  
• 
  SC Petrom SA – Sucursala Moineşti – extracţie şi transport produse petroliere;
  

Regiunea Sud Est
Ape uzate
În Regiunea Sud Est, s-a urmărit calitatea apelor subterane din straturile acvifere amplasate în 9 bazine hidrografice (Prut, Bârlad, Dunarea, Litoral, Siret, Putna, Milcov, Ramna, Râmnicu Sarat). Majoritatea hidrostructurilor au suferit procese de contaminare cu azotaţi datorită naturii solului din această zonă a ţarii. Poluarea se resimte diferenţiat, existând zone în care acvierul este puternic poluat. Datorită fondului natural, resursele acvifere freatice prezintă un risc ridicat de poluare, atât pe termen lung, cât şi pe termen scurt. Din aceste considerente, ele nu pot constitui surse de alimentare cu apă pentru populaţie. In general, poluarea freaticului este un fenomen ireversibil şi ca atare, depoluarea acestui tip de apă este anevoioasă, dacă nu chiar imposibilă. Sursele de impurificare provin din impurificări cu ape saline, gaze sau hidrocarburi produse ca urmare a unor lucrări miniere sau foraje; impurificări produse de infiltraţiile de la suprafaţa solului a tuturor categoriilor de ape care produc şi impurificarea dispersată a surselor de suprafaţă; impurificări produse în secţiune de captare a apelor datorita nerespectării zonei de protecţie sanitară sau a condiţiilor de execuţie.
Poluarea cu azotaţi (NO3): spălarea solului de către precipitaţiile contaminate cu oxizi de azot (NO2); ape de suprafaţă în care s-au evacuat ape uzate încărcate cu azotaţi; aplicarea îngrăşămintelor chimice pe diverse categorii de terenuri agricole. Prezenţa în apa a azotaţilor este un indicator al unei poluări mai vechi. Prezenţa simultană în apa a azotaţilor şi a amoniului este un indicator al unei poluări continue. În ceea ce priveşte apele uzate 75 de staţii de epurare municipale si industriale (Brăila 16, Buzău 23; Constanta 12, Galaţi 10, Tulcea 7, Vrancea 7). La acestea s-a realizat recepţia parţială, urmând a se finaliza lucrările in cursul anul 2007. Reţeaua de canalizare are o lungime de 2262,94 km la nivelul întregii regiuni, iar populaţia racordată la sistemul de canalizare este 1.257.074 locuitori .
Gestionarea deşeurilor
Deşeuri municipale şi asimilabile reprezintă totalitatea deşeurilor generate, în mediul urban şi în mediul rural, din gospodarii, instituţii, unităţi comerciale şi prestatoare de servicii (deşeuri menajere), deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, deşeuri din construcţii şi demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti. La nivelul anului 2005, în Regiunea Sud Est, conform datelor furnizate de cele 6 agenţii locale de protecţia mediului, au fost generate 1.183.109 tone deşeuri. La nivel de regiune exista un număr de 30 de operatori de salubritate (din sectorul privat si public), care deservesc aproximativ 51% din populaţia totala. Conform anchetei statistice pentru anul 2004, cantităţile de deşeuri municipale colectate au crescut de la 795.100 tone la 885.414 tone.
Cu toate acestea se poate observa că există în continuare o mare cantitate de deşeuri necolectate aprox.19% din total deşeuri generate in 2005, acestea provenind mai ales din mediul rural, unde colectarea şi depozitarea lor se face necontrolat. În regiunea noastră nu se realizează o colectare selectiva a deşeurilor biodegradabile şi nu exista instalaţii de compostare. Tocmai de aceea s-a propus construirea unui număr de 41 staţii de compostare în regiune, in Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor pentru Regiunea Sud-est.
În regiunea Sud Est nu există staţii de tratare mecano – biologică şi staţii de compostare. Cu excepţia compactării realizate în utilajele moderne de transport (gunoiere, autocompactoare) deşeurile municipale nu sunt supuse nici unui proces de tratare prealabil înaintea eliminării finale. Conform datelor existente la nivelul regiunii au fost identificate un număr de 21 de depozite industriale neconforme, din care 14 sunt pentru deşeuri nepericuloase şi 7 sunt depozite pentru deşeuri periculoase.
O alta categorie de deşeuri sunt deşeurile de producţie metalice si neferoase, de hârtie şi carton si deşeurile din materiale plastice colectate din judeţul Constanta (deşeurile de steril provenite din activitatea de exploatarea minereurilor nemetalifere), Tulcea (şlam roşu, piatra de var, zgura si praf) şi Galaţi (fier vechi prin prelucrarea cantităţii de zgura negranulată). La nivelul regiunii 75-80% din deşeurile medicale generate sunt deşeuri nepericuloase asimilabile celor menajere, iar 20-25% sunt deşeuri periculoase. Din datele furnizate de agenţiile judeţene, în anul 2005 au fost generate la nivel de regiune aproximativ 900 tone deşeuri medicale periculoase, care au fost eliminate prin incinerare în crematoriile din dotarea spitalelor sau prin intermediul unor agenţi economici autorizaţi. Deşeurile medicale asimilabile celor menajere sunt colectate de către societăţile de salubritate şi depozitate la depozitele zonale. Transportul deşeurilor periculoase până la locul de eliminare finală se face cu respectarea strictă a normelor de igienă şi securitate în scopul protejării personalului şi populaţiei generale.
Transportul deşeurilor periculoase în incinta unităţii sanitare se face pe un circuit separat de cel al pacienţilor şi vizitatorilor. Deşeurile sunt transportate cu ajutorul unor cărucioare speciale sau cu ajutorul containerelor mobile. Cărucioarele şi containerele mobile se spală şi se dezinfectează după fiecare utilizare, în locul unde sunt descărcate. La nivelul regiuni s-au închis deja 24 de instalaţii de incinerare din totalul de 44. Până la sfârşitul anului 2006 se vor mai închide încă 4 instalaţii.
La nivelul regiunii au fost generate aproximativ 633565 tone nămol umed şi 16050 tone nămol uscat. Nămolurile provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti se deshidratează pe paturi de uscare şi apoi se elimină prin depozitare la platformele de deşeuri sau în incinta producătorului. În judeţul Buzău, o parte din nămolurile generate au fost folosite pentru acoperirea depozitelor de deşeuri menajere, pentru consolidarea digurilor din cadrul staţiilor de epurare şi pentru aducerea la cotă a terenurilor accidentate în zona aferentă staţiilor. În anul 2005 au fost identificaţi un număr de 77 agenţi economici care deţin staţii de epurare a apelor uzate industriale şi care au generat 46360,3 tone nămol. Acest nămol a fost depozitat în depozitele de deşeuri industriale. Până la această dată, în regiunea noastră nu au fost eliberate permise de împrăştiere a nămolului în agricultură.

Poluarea aerului

La nivelul Regiunii Sud-Est există 21 staţii automate de monitorizare a calităţii aerului aflate în diferite stadii de funcţionare (5 staţii la Brăila, 1 staţie la Buzău, 7 staţii la Constanta, 5 staţii la Galati, 2 staţii la Tulcea si 1 staţie la Vrancea, situate in urban si rural).

Calitatea atmosferei este determinata de factori dintre care cei mai importanţi sunt: urbanismul, industrializarea, motorizarea, chimizarea, densitatea demografica. S-au efectuat măsurători privind emisiile de gaze cu efect acidifiant (aciditate) in 2004. Concentraţia medie anuala a fost de 0,208 g/m3, mai mica decât valoarea limita indicativa de 0,5 g/m3.
Din punct de vedere al poluanţilor gazoşi monitorizarea se realizează la nivelul tuturor judeţelor (,SO2, NO2, NH3, fenoli, etc.) Nu s-au semnalat depăşiri ale valorilor limita stipulate în Ord. 592/2002, respectiv STAS 12574/87. Valorile medii ale pH-ului indica lipsa ploilor acide în regiune (valorile înregistrate la acest indicator sunt, în general, superioare valorii de 5,6, valoare considerata normala pentru precipitaţiile din zonele „neafectate” de poluare). La indicatorul pH, valori mai mici decat 5.6 pH au fost înregistrate la Buzau, respectiv una la Tulcea.
Conductivitatea, care da informaţii asupra conţinutului total de săruri, se caracterizează prin conţinut ionic total ,,mare’’, in toate punctele de monitorizare din regiune.
Sursele de poluare cu pulberi în suspensie PM 10 specifice Regiunii Sud Est sunt industriile metalurgica şi siderurgica, la care se adaugă centralele termice pe combustibili solizi şi transportul rutier. Pentru anul 2004 limitele intre care au variat concentraţiile medii anuale au fost de 0,070mg/mc pentru Brăila si 0,0328 mg/mc pentru Buzău. Nivelul de poluare al atmosferei cu pulberi sedimentabile în Regiunea Sud Est pe anul 2004 a fost mai scăzut decât în anul precedent. Sursele de poluare sunt în general aceleaşi ca în cazul pulberilor în suspensie, la acestea adăugându-se construcţiile de drumuri, industria materialelor de construcţie, eroziunea solului etc. Nu s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiei maxime admisibile de 17 g/m2/luna conform STAS 12574/1987-„Aer din zonele protejate”, decat în judeţul Constanţa – punct de prelevare Constanţa – unde valoarea medie pentru anul 2004 a fost de 36,79 (g/m2/luna).

Sol

In Regiunea Sud-Est calitatea solului se realizează prin expertizarea solului ce se recoltează şi se analizează din 51 zone de interes, în general zone de depozite de deşeuri menajere zone agricole şi platforme industriale. Zonele critice din punct de vedere al deteriorării solului se găsesc în toate judetele regiunii, astfel:

• 
  arealele largi cu restricţiile de ordin climatic (soluri cu exces de apa, soluri cu procese de saraturare, soluri afectate de compactare, soluri afectate de eroziune eoliana, seceta atmosferica şi pedologica);
  
• 
  degradarea stării fizice şi chimice a solurilor (soluri acide şi saraturate);
  
• 
  eroziunea solului, alunecările de teren din zonele de deal şi de munte, colmatarea zonelor de terasa şi lunci;
  
• 
  poluarea de impact de diferite tipuri (ex: zonele miniere);
  
• 
  poluare din activitatea de exploatarea si transportul petrolului.
  

Întreaga suprafaţă a Dobrogei este inclusa în zona supusa deşertificării (determinări efectuate de cercetători de la I.C.P.A. Bucureşti şi Universitatea „Ovidius” Constanţa). Pe întreg teritoriul judeţului Constanţa se remarca prin vulnerabilitate climatica la deşertificare impunând masuri speciale în exploatarea terenurilor agricole şi protecţia mediului înconjurător.

La nivelul Regiunii Sud- Est au fost identificate situri afectate de activităţi poluatoare, din care:

• 
  5 zone situate in judeţele Brăila, Buzău si Constanta, zone în care tipul de activităţi poluatoare sunt: distribuţie carburanţi, depozitare produse petroliere, pierderi accidentale din rezervoare sau conducte, natura poluanţilor fiind produsele petroliere. Poluarea a fost constatata în urma analizelor cuprinse în bilanţurile de mediu;
  
• 
  zone situate in judeţele Brăila si Buzău pentru care tipul de activitate poluatoare este depozitarea reziduurilor de maculatura şi a nămolurilor industriale rezultate de la fabricarea hârtiei;
  
• 
  zone situate în judeţele Brăila, Galaţi şi Constanta, constituind zone pentru depozitarea provizorie a şlamurilor şi solurilor contaminate rezultate din activitatea de exploatare petrolieră, poluanţii fiind ţiţei şi derivatele sale în diverse stadii de degradare, apa de zăcământ cu componentele sale, cloruri, sulfaţi;
  
• 
  6 zone situate in judeţele Constanta, Tulcea, Galaţi afectate de activităţi specifice industriei chimice, miniere şi industriei metalurgice, respectiv: depozitare deşeuri nepericuloase, exploatare minieră, iazuri de decantare, pierderi accidentale de ape acide, pierderi accidentale de steril, depozitare zgura şi steril. Poluanţii sunt de următoarele tipuri: şlam alcalin, metale grele, ape acide de mina;
  
• 
  379 spaţii care constituie depozite de deşeuri municipale sau depozite de deşeuri menajere şi dejecţii animaliere. Dintre acestea, 4 sunt depozite în exploatare; 7 depozite sunt în procedura de obţinere sau deja au obţinut avizul de mediu pentru stabilirea obligaţiilor de mediu la încetarea activităţii, iar restul, constituind depozite de deşeuri menajere şi dejecţii animaliere vor fi reabilitate conform prevederilor HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor. În acest caz, substanţa poluatoare este de tip azotaţi.