Litera noastră

Sight City - noi tendinţe pe piaţa produselor asistive

de Eugen Ilie şi Cătălin Popescu

În perioada 3-5 mai, la Frankfurt, în Germania, a avut loc Sight City, cea mai mare expoziţie din Europa de dispozitive asistive pentru nevăzători şi slabvăzători. Evenimentul s-a desfăşurat, ca de obicei, la Hotel Sheraton, lângă Aeroportul Frankfurt. Expoziţia, întinsă pe două etaje ale hotelului, a reunit peste 100 de expozanţi (firme şi ONGuri) din Europa, Asia şi America. De menţionat este faptul că majoritatea acestora au fost din Europa, în special din Germania.

Dintre produsele ce au ieşit în evidenţă, vă prezentăm câteva cu adevărat inovatoare. Orcam - camera de luat vederi ce se montează pe ochelari şi care se utilizează cu ajutorul unor gesturi ale mâinii. Aceasta poate face poze mediului, documentelor, meniurilor, preţurilor din magazine sau datelor de expirare ale produselor pe care le recunoaşte şi le redă apoi audio printr-un difuzor aflat în spatele camerei, difuzor ce ajunge lângă ureche. De asemenea, aceasta poate recunoaşte feţe, când te întâlneşti cu un om pentru prima dată, îi poţi face o poză şi îi poţi da un nume, ca atunci când te vei întâlni ulterior cu el camera să îţi recunoască persoana şi să îţi spună pe cine ai în faţă.

De asemenea, ne-a atras atenţia un telefon creat special pentru nevăzători, pe android, care foloseşte patru gesturi simple pentru navigarea în meniul său. Momentan, telefonul vine doar cu câteva aplicaţii predefinite. În urma discuţiilor cu producătorul, am înţeles că toate aplicaţiile ce vor exista pe acest telefon vor fi complet accesibile pentru nevăzători. De asemenea, telefonul poate primi comenzi vocale.

Şi pentru că suntem la categoria telefoane, vă prezentăm două programe destinate accesibilizării telefonului. Primul dintre ele este un program ce accesibilizează telefonul cu sistem android pentru o folosire mai bună, după cum urmează: meniul telefonului, agenda, sms-urile, e-mail-urile şi browserul de internet, accesibilizate complet cu voce. Al doilea program este unul cu caracteristicile identice cu primul numai că vine şi în sprijinul persoanelor slabvăzătoare cu o lupă ce poate mări până la 20-X şi care are posibilitatea de a schimba contrastele imaginii. De asemenea, lupa poate face o poză la un document şi ulterior poate reda acel document sub forma audio. Am remarcat un curent în ceea ce priveşte dispozitivele de mărire. Mai nou au început să se folosească tablete cu cameră de mărire în pagină şi cu cameră separată pentru mărirea la distanţă. Toate aceste tipuri de dispozitive au posibilitatea de a recunoaşte textul şi de a-l reda apoi în format audio.

În ceea ce priveşte lupele video, acestea au crescut ca dimensiuni şi, desigur, ca preţ. La ora actuală sunt fabricate lupe electronice cu dimensiuni de la 5 inch (12 cm) în sus.

De asemenea, am întâlnit o serie de firme ce fabricau filtre pentru ochelari, lentile de diferite culori ce se montează pe ochelarii de vedere. Astfel, ochelarii de soare pot fi montaţi peste cei de vedere, pentru protejarea ochilor de razele solare. Lupele de sticla am văzut că lipseau cu desăvârşire. Am căutat intenţionat acest tip de dispozitive, deoarece ele lipsesc şi de pe piaţa românească.

Ne-a atras atenţia o gamă extrem de variată de afişaje braille, cu un număr variat de dimensiuni (număr de celule). Este de menţionat un astfel de dispozitiv cu 14 celule la un preţ mai accesibil de 1500 euro, preţ fără TVA. Atractiv la acest produs este, pe lângă preţ, şi faptul că poate fi legat la telefon şi poate fi folosit pentru a trimite mail-uri, sms-uri. De asemenea, poţi scrie un text chiar dacă nu este conectat la telefon sau calculator, urmând ca atunci când îl conectezi să poţi salva textele pe telefon sau calculator.

Imprimantele braille au fost prezente la acest târg cu câteva vârfuri de gamă. Una dintre acestea putea să imprime 80 de caractere pe secundă, circa 2000 de pagini pe oră. Aceasta printa pagini direct dintr-un sul de hârtie de până la 250 kg sulul, pe care o putea tăia şi apoi lega în fascicule de până la 8 foi, toate operaţiunile fiind automate. După caz, aceste fascicule pot fi legate ulterior într-o carte de către un operator. Producator Brailo la un preţ de 110.000 euro, preţ fără TVA. O altă imprimantă de serie cu caracteristici similare celei prezentate anterior (80 de caractere pe secundă, circa 2000 de pagini pe oră) vine cu posibilitatea de a imprima în braille grafică braille. Produsul are un program ce converteşte o imagine în puncte braille, fiind foarte util pentru materialele educaţionale. Producator Interpoint la un preţ de 80.000 euro, preţ fără TVA. Ultima imprimantă ce merită luată în considerare este o imprimantă de birou (nu este de serie), care poate simultan tipări în braille şi printa color. Aceasta poate printa foi de format A4 în format braille cu 3 dimensiuni ale punctelor şi poate scoate în acelaşi timp text sau imagini color. De menţionat este faptul că este o imprimantă creată special pentru printarea de grafică braille. Preţul acesteia este de 6.000 euro, preţ fără TVA. Am întâlnit printre expozanţi şi un producător de bastoane din grafit pentru nevăzători, cu un aspect foarte plăcut şi care se distribuie la un preţ de 100 euro, preţ fără TVA. În ceea ce priveşte dispozitive pentru uzul zilnic al nevăzătorilor, oferta este foarte scăzută, la târg fiind prezente doar două companii care distribuie jocuri - cărţi de joc mărite şi câteva jocuri de societate cum ar fi "Nu te supăra, frate!", "Ţintar" şi "Dame" - şi dispozitive casnice. Am remarcat faptul că lipseau jocurile de şah. Dintre produsele casnice am reţinut dispozitivele de numărat banii, câteva pentru separat gălbenuşul de ou, dispozitivele de tăiat roşii şi cam atât, însă aceste dispozitive pot fi întâlnite şi în comerţ, nefiind necesară o prea mare accesibilizare.

În încheiere, vă prezentăm o întâlnire cu reprezentanţii unui ONG care se ocupă de reorientarea profesională şi de adaptarea locului de muncă la necesităţile persoanei cu dizabilităţi. Din discuţiile purtate am aflat faptul că persoanele cu dizabilităţi apelează la serviciile organizaţiei respective pentru a-şi menţine locul de muncă pe care îl aveau în momentul în care şi-au pierdut vederea, dorind să continue să muncească la acelaşi loc de muncă. ONGul vine şi consiliază beneficiarul, persoana cu deficienţe de vedere, în ceea ce priveşte posibilitatea păstrării locului de muncă. În cazul în care este necesară reorientarea, organizaţia îi asigură cursuri, cazare şi masă pe perioada desfăşurării cursurilor. De menţionat este faptul că aceste cursuri sunt plătite de beneficiar, nu de stat.

Vizitarea expoziţiei de la Frankfurt a constituit pentru noi o experienţă extrem de educativă şi folositoare. Din păcate, însă, în România accesul persoanelor cu deficienţe de vedere la aceste tehnologii este practic imposibil din cauza preţurilor prohibitive şi a lipsei subvenţionării de către autorităţile statului.

Sport
Echipa naţională de fotbal a nevăzătorilor

s-a calificat la Euro 2017

Echipa naţională de fotbal a nevăzătorilor a reputat un succes remarcabil, calificându-se la Campionatul European ce va avea loc în luna august a acestui an în Germania. Meciul decisiv s-a disputat pe data de 7 aprilie la Turneul de calificare de la Bacău, când România a învins în semifinală Cehia cu scorul de 4-1 (2-1 la pauză), obţinând astfel dreptul de a se număra printre cele zece formaţii care vor lua parte la Campionatul European. În cealaltă semifinală, Georgia a învins Grecia cu 1-0 după lovituri de departajare, adjudecându-şi de asemenea un loc la întrecerea continentală. Cele două câştigătoare ale semifinalelor s-au înfruntat pe data de 8 aprilie, când România şi-a adjudecat victoria cu scorul de 1-0.

După cum ştiţi, ţara noastră a avut onoarea de a organiza în premieră, în perioada 1-9 aprilie 2017, la Bacău, Turneul de Calificare la Campionatul European de Fotbal pentru Nevăzători, Casa Fotbalului găzduind tragerea la sorţi a grupelor de calificare care vor trimite două reprezentative la cea de-a

11-a ediţie a întrecerii continentale.

În această întrecere, România a evoluat în grupa A, calificându-se în semifinale de pe poziţia a doua, cu următoarele rezultate: 2-0 cu Irlanda, 0-5 cu Georgia şi 6-0 cu Albania.

Federaţia Română de Fotbal nu numai că a acceptat să se implice în mod direct, recunoscând acestei echipe caracterul de reprezentativă naţională, dar a şi participat la eveniment prin doi reprezentanţi de seamă, foştii mari internaţionali Miodrag Belodedici şi Ion Vlădoiu. În plus, preşedintele FRF, Răzvan Burleanu, i-a felicitat pe tricolori pentru performanţa reuşită printr-un mesaj audio.

La Campionatul European de Fotbal pentru Nevăzători vor participa 10 echipe: primele opt clasate la ediţia precedentă (Anglia, 2015) şi primele două clasate în turneul de calificare găzduit de România.

Creată de Asociaţia Nevăzătorilor din România la final de 2013 şi pregătită de responsabilul Serviciului Sport al organizaţiei, Sorin Lepădatu, naţionala de fotbal a beneficiat de susţinerea financiară a Comitetului Naţional Paralimpic pentru a participa la turnee internaţionale şi se află la cea mai mare performanţă din scurta sa istorie.

(redacţia)

Pagini de umor

Cinci întrebări fascinante de la taximetrişti

de Sorin Ilie Ţaţa

Călătorului îi şade bine cu drumul, iar mie cu gura închisă.
1. Tu cum faci sex?

Mă întorceam odată de la Piaţa Romană. Era noapte şi eram obosit. La volan, taximetristul, clasic, cu telefonul la ureche. Vorbea, pare-se, cu o duduie.

Timp de 10 minute am fost fericit. Nu m-a băgat în seamă deloc, nici cât să îmi răspundă la bună seara. Părea totuşi că auzise unde trebuie să mă ducă, restul nu mai conta. Dar, cum toate minunile durează prea puţin, gagica a trebuit să închidă. Şi m-a luat pe mine în colimator.

Mi-a povestit despre nevastă-sa, care de fapt nu era nevastă-sa că nu au acte. Dar, la ce îţi trebuie acte? Se înţeleg bine, gagică este super focoasă, se (câteva detalii de natură erotică), ca să nu mai zicem cât de bine arată ea la cei 40 de ani pe care îi are.

Cred că răspunsul meu, "hmmm", i s-a părut destul de neconvingător pentru că a luat telefonul şi mi l-a întins.

Taximetristul: Nu e aşa că arată bine?

Eu: Probabil…

T.: Mai am şi alte poze. Dă-i acolo pe ecran.

Eu: Nu prea ar ajuta.

T.: De ce?

Eu: Pentru că şi aşa nu le văd.

N-a percutat din prima. I-am dat telefonul înapoi.

T.: Ahaa… scuze, nu mi-am dat seama.

Am început o discuţie despre viaţă şi despre destin. Doi prieteni vechi la un pahar de filosofie. Aproape că îmi venea să scot pumnalul şi să ne crestăm pe mâini, să ne facem fraţi de sânge, şi alta nu. Parol.

La un moment dat, plictisit de monologul lui şi de răspunsurile mele monosilabice, a tăcut.

30 de secunde mai târziu:

T.: Pot să te întreb ceva?

Eu: Ahaa…

T.: Auzi, da tu… cum… ştii tu, cu femeile?

Eu: Eu… cu femeile?

T.: Adică, cum faci sex?

Eu: Ahaaa. Nu.

T.: Nu? Niciodată?

Eu: Nu.

T.: De ce?

Eu: Să vă explic. Nevăzătorii nu fac sex. Noi ne înmulţim prin diviziune celulară.

Nu ştiu dacă s-a ofticat că l-am luat la mişto, cert este că tot drumul rămas nu a mai scos nici un cuvânt.
2. Tu cum mănânci?

Un alt taximetrist, cam aceeaşi situaţie.

T.: Auzi, da. tu cum reuşeşti să mănânci?

Eu: Ştiu că sună paradoxal, dar eu mă hrănesc prin fotosinteză.

T.: Cum adică?

Eu: Adică mă pun la soare şi aştept să îmi treacă foamea.

3. Cum ştii de unde trebuie să deschizi portiera?

T.: Cred că este greu.

Eu: Este doar diferit.

T.: Şi te descurci?

Eu: Da.

T.: De exemplu, cum deschizi portiera?

Eu (Uşor blocat, fără să vreau să fiu sarcastic de data asta): Cu… mâna…?!

T.: Şi cum ştii tu că acolo trebuie să duci mâna şi să tragi?

Eu (Înţelegând că omul are nevoie de ceva extraordinar): După curentul de aer. Uşa maşinii este izolată de jur împrejur cu un cauciuc, corect?

T.: Da…

Eu: Eh, la mâner nu există izolaţie. Între portiera propriu-zisă şi mânerul de care tragi, este un spaţiu mic. Pe acolo intră aerul. Eu simt aerul de la distanţă şi ştiu unde trebuie să duc mâna.
4. De unde ştii cât este ceasul?

T.: Tu cum îţi dai seama dacă e zi sau noapte?

Eu: Sunt mai multe feluri. Cel mai simplu este să mă uit la ceas.

T.: Şi cum ştii cât e ceasul?

Eu: Pe telefon este un program care citeşte cu voce tare ce scrie pe ecran.

T.: Şi dacă nu ai telefon?

Eu: Mă uit pe laptop. E cam acelaşi sistem.

T.: Şi dacă nu ai laptop?

Eu: Întreb pe cineva.

T.: Şi dacă nu este nimeni în jurul tău?

Eu (uşor agasat): Înseamnă că e noapte.
5. De unde ştii unde eşti?

T.: Şi nu te-ai pierdut niciodată?

Eu: Nu.

T.: Păi de unde ştii unde eşti?

Eu: De cele mai multe ori merg singur în zone pe care le cunosc foarte bine. Spre exemplu, drumul ăsta (N. A.: Romană - Pipera) l-am făcut de atât de multe ori, că îmi dau seama după timpul parcurs, după curbe, după denivelări - cum ar fi trecerea peste calea ferată sau traversarea podului.

T.: Şi acum ştii unde suntem?

Eu: Da. Tocmai am făcut sensul giratoriu, şi am intrat pe Bulevardul Pipera.

T.: Şi cum ştii asta?

Eu: După cum se înclină maşina.

T.: Şi cum ştii că e sensul giratoriu de la Pipera? Poate este altul.

Eu: După cum spuneam. Au mai fost şi alte indicii pe drum. Timpul, podul peste care am trecut acum un minut etc.

T.: Adică, ca la porumbei? Ştii că şi porumbeii ştiu să se întoarcă acasă oriunde i-ai duce.

Eu (resemnat): Da, cam aşa.