Longin popescu, ion

„Românii din Covasna au votat DA şi a ieşit IGEN”

Stilatul şi elegantul Prim Ministru român a intervenit săptămâna trecută pe posturile de televiziune cu un scurt speach de o europenitate incontestabilă. Domnia sa a spus cât se poate de limpede că noul prefect al UDMR din Covasna este cetăţean român şi, ca atare, are obligaţia de a respecta legile române şi de a acţiona ca trimis al guvernului român în teritoriu, deopotrivă în interesul maghiarilor şi al românilor.

După o justificare atât de convingătoare, te-ai aştepta ca protestatarii români din Sfântu Gheorghe să doarmă liniştiţi, căci are cine să vegheze asupra intereselor lor de minoritari în propria ţară. Se vede că noii guvernanţi români n-au avut încă vreme să-şi dea seama că, în judeţele Harghita şi Covasna, disperarea românilor este autentică, deoarece în ultimii 15 ani s-au simţit pur şi simplu abandonaţi de Bucureşti.

Pentru ei a existat un singur partid-stat, UDMR, care şi-a impus după voie cele mai excentrice decizii anti-româneşti. Nu pro-maghiare, ci anti-româneşti. În faţa tuturor exemplelor de discrimare extremă, trimise la Palatul Victoria, la Cotroceni sau chiar la Parlament, foştii guvernanţi au răspuns cu mesaje liniştitoare, cerând liderilor locali ai societăţii civile şi ai partidelor româneşti să facă ciocul mic, deoarece scandalul lor ar fi sunat, culmea, a extremism.

Rareori au catadicsit foştii preşedinţi şi foştii premieri să vină la faţa locului şi să ia pe viu pulsul realităţii. În schimb, încălcând deseori uzanţele diplomatice, liderii de la Budapesta, spre lauda lor, băteau drumul secuimii aproape săptămânal. De aceea, reacţia de acum a românilor din Covasna ar trebui tratată cu maximă atenţie de d-l Prim Ministru Tăriceanu, luând seama de a nu repeta greşelile dureroase ale trecutului apropiat.

Dincolo de conjunctura creată de numirea prefectului UDMR la Covasna, prefect care, până la proba contrarie, ar putea fi un european şi un protector al minorităţii româneşti locale, vocile românilor trebuie ascultate. O parte din durerea şi revolta lor se află chiar în pagina de faţă.

„Am fost abandonaţi şi lăsaţi în voia sorţii”

Gheorghe Baciu,

primar la Întorsura Buzăului, preşedintele filialei PD
„D-l Prim Ministru ar fi trebuit să ţină seama de un amănunt plin de semnificaţii: UDMR a insistat să aibă prefect la Sfântu Gheorghe în condiţiile în care la Consiliul Judeţean, preşedintele, vicepreşedintele şi secretarii sunt maghiari; la primăria municipiului Sfântu Gheorghe, primarul, vice-primarul şi secretarul sunt maghiari; la nicio primărie cu primar maghiar, chiar dacă în localitatea respectivă trăiesc şi români, aceştia nu deţin vreo funcţie. Până la urmă, în cazul municipiului Sfântu Gheorghe, nu e vorba de etnia prefectului, ci de apartenenţa lui la UDMR, formaţiune care în campania electorală a dus o politică activă împotriva alegerii lui Traian Băsescu.

După ce s-a urcat într-un tren aflat în mers, astăzi formaţiunea lui Marko Bela a venit şi a ras tot ce e funcţie de conducere în judeţul Covasna, în timp ce noi, românii, am fost abandonaţi şi lăsaţi în voia sorţii, la discreţia formaţiunii aflate veşnic la guvernare.

Dacă în judeţul vecin, Harghita, problemele sunt «rezolvate», adică românilor li s-a închis gura, iar prefectul român este doar de faţadă, neavând nicio putere, ochii UDMR-ului au fost pe Covasna. Aici românii sunt mai mulţi (circa 25%), iar societatea civilă este foarte puternică. Liderii politici români sunt mulţi şi puternici, astfel că deveniseră incomozi pentru politica de autonomie teritorială a Ţinutului Secuiesc. Cum e foarte dificil ca Primul Ministru să-l revoce în acest moment pe d-l prefect, cel mai important lucru ce ne-a rămas de făcut este să fim puternici şi uniţi, să sancţionăm orice abatere de la lege a acestui domn care, în graba de a ocupa postul, a «uitat» să depună jurământul”.
„Aproximativ 50% din populaţia judeţului (la paritate români şi maghiari) nu vrea UDMR”

Ioan Bălan,

preşedintele filialei PNL Covasna
„Liderii din Bucureşti nu cunosc, în general, realităţile noastre, habar nu au de nedreptăţile care ni se fac. Politicienii UDMR, făcând vorbire de nerespectarea drepturilor lor democratice, încalcă de fapt aceleaşi drepturi ale noastre.

Ar trebui să se ştie că aproximativ 50% din populaţia judeţului (la paritate români şi maghiari) nu vrea UDMR. E sătulă de UDMR. Practic, UDMR este singurul bastion din Europa al partidelor de tip stalinist. Nu-i partid, e uniune, dar joacă exact ca partidul. Strict etnic. N-are loc acolo nici ţiganul, nici românul, nici maghiarul care are alte opţiuni politice. Lumea e supărată, pentru că prefectura era dreptul nostru politic, câştigat în alegeri, după cinci ani de luptă în opoziţie, iar UDMR-ul a trasferat totul în sfera etnicului. Nu noi suntem aceia care nu vrem maghiari; ei nu vor decât maghiari!

Premierul Tăriceanu ar trebui să înţeleagă că nu te joci cu demnitatea naţională a românilor din acest judeţ. Domnia sa nu ne cunoaşte, ne ţine la uşă, ne spune că ne urechează, că ne-am fi dat în stambă prin presă. Am impresia că nu-şi dă seama că o atfel de politică în Ardeal este distrugătoare pentru PNL”.
„Am fost sacrificaţi pentru liniştea guvernului”

Petre Străchinaru,

Deputat PD
„Domnul Tăriceanu nu comunică bine cu teritoriul. Spune că ştie dânsul din unele surse că noi, la Covasna şi Harghita, cam exagerăm. Probabil aşa i-a spus d-l Verestoy Atilla. Îl invităm însă la Sfântu Gheorghe, să stea de vorbă cu oamenii de pe stradă şi cu organizaţiile neguvernamentale. Dincolo de tristeţe, trăiesc sentimentul că am fost sacrificaţi pentru liniştea guvernului.

Lideri politici şi ai societăţii civile ne gândim să dăm în judecată statul român pentru că în această zonă se încalcă flagrant drepturile omului, ale unei părţi din populaţia băştinaşă. Atâta timp cât românii nu sunt acceptaţi să lucreze aici, pe motiv că se strică echilibrul etnic; atâta timp cât însemnele statului român sunt respinse; atâta vreme cât istoria românilor este ignorată şi, mai mult decât atât: batjocorită; când la evenimentele importante, inclusiv Ziua Naţională, se organizează acţiuni anti-româneşti, cum a fost difuzarea unui film despre «cotropirea» teritoriului secuiesc de către «bisericile cu ceapă», adică ortodoxe; când românii sunt prezentaţi caricatural în spectacole drept securişti, asupritori şi anti-maghiari, iar preoţii ortodocşi sunt batjocoriţi, pe motiv că «se şterg la gură cu hârtie igienică»; faptul că, de Ziua Naţională, oraşul Sfântu Gheorghe a fost pavoazat cu drapelul naţional doar pe porţiunea pe care o consideră ei ca fiind a românilor, adică pe strada 1 Decembrie 1918 - toate acestea sunt o dovadă clară a «europenismului» UDMR, despre care Bucureştiul ştie prea puţin.

Este clar că judeţul nostru, cu un prefect român care ar fi vegheat la respectarea legalităţii, era «nuca tare» care ar fi împiedicat UDMR să-şi pună în aplicare politica de autonomie teritorială. Obţinând şi postul de prefect, Uniunea are acum drumul deschis”.
„Limba română este interzisă prin chiar regulamentul de funcţionare al Consiliului municipal”

Ioan Solomon,

consilier municipal, preşedintele Ligii „Andrei Şaguna”
„Noi nu suntem indignaţi că a fost numit un prefect maghiar, ci un reprezentant al UDMR-ului, la insistenţele sale extraordinare - ceea ce trezeşte mari suspiciuni.

În calitate de consilier municipal, îmi imaginez ce se va întâmpla la prefectură sub domnia d-lui prefect György Ervin, luând ca reper ceea ce se întâmplă la Consiliu. Acolo, deşi sunt patru consilieri români, limba română este interzisă prin chiar regulamentul de funcţionare.

Din peste 200 de funcţionari, doar unul este român, deşi potrivit algoritmului propus chiar de UDMR, ar trebui să fie măcar 25, căci populaţia românească reprezintă 25% din totalul pe municipiu.

Acestea sunt problemele care ne dor; or, un prefect maghiar, oricât ar fi de dornic să respecte legea, este vulnerabil în faţa superiorilor săi de partid. Care partid exercită de facto guvernarea locală. Guvernul e departe, UDMR-ul e atât de aproape! «Vreţi voi, românii, să vă susţinem activităţile culturale? Să fim foarte bine înţeleşi», ne-a avertizat liderul local Kiss Jenõ, «datoria judeţului este de a-i ajuta (cu fonduri primite de la bugetul de stat!) pe maghiarii din diaspora (adică din România, din afara «ţării» numite Ţinutul Secuiesc), nu pe români. Voi să vă descurcaţi prin forţe proprii şi cum puteţi», ne-a zis fără menajamente d-l Kiss.

Practic, pentru liderii UDMR noi nu existăm, nici măcar ca un mod diplomatic de a ne băga în seamă”.
„Românitatea din Covasna ar trebui tratată de guvernanţi cu mai mult respect”

Adrian Căşuneanu Vlad,

liderul PSD Covasna
„În zona noastră, UDMR-ul nu promovează oameni şi principii decât din punct de vedere etnicist. Am înţeles că guvernul trebuia să le dea ceva pentru acceptarea participării la guvernare, dar nu e firesc să le dea totul. Românitatea în Covasna este puternică şi ar trebui tratată de guvernanţi cu mai mult respect şi înţelegere, dacă Uniunea maghiarilor o ignoră. Partidele româneşti, în totalitate, dau dovadă de demnitate naţională, de verticalitate, şi nu acceptă manevrele UDMR. La fel, organizaţiile civice, catalogate de elita politică maghiară drept extremiste şi resentimentare. În faţa acestei realităţi, guvernul ar trebui să-şi retragă prefectul, pentru a reda liniştea comunităţii româneşti din judeţ. Personal, n-am nimic cu ungurii, vorbesc fluent limba maghiară, am prieteni maghiari, dar nu mă pot considera cetăţean de rangul doi şi nu pot accepta ca toate poziţiile de autoritate publică din judeţ să fie ocupate numai de maghiari”.
„UDMR s-a împotrivit sistematic oricăror acţiuni şi proiecte culturale româneşti”

Gică Agrigoroaiei,

Purtător de cuvânt al PRM Covasna
„Dacă nu vom fi atenţi, noul prefect maghiar va trece subtil la eliminarea elementului românesc din Covasna, în primul rând a elitei intelectuale, aşa cum s-a întâmplat în Harghita. Încă din 1991, UDMR a cerut să-i revină 75% din posturile tuturor instituţiilor descentralizate ale statului, dar în realitate au mult mai mult, se apropie, chiar în zonele mixte româno-maghiare, de 100%. În ce priveşte «europenismul» Uniunii maghiarilor, trebuie amintit guvernului şi ţării că UDMR s-a împotrivit sistematic, de-a lungul ultimilor 15 ani, oricăror acţiuni şi proiecte culturale româneşti. A fost împotriva construirii cazărmii de jandarmi, catalogând armata română drept «armată de ocupaţie», dar sunt mândri că până la urmă cazarma a fost terminată şi este una dintre cele mai moderne din Europa, iar jumătate din tinerii jandarmi sunt maghiari”.
„După prefectură, UDMR doreşte să obţină conducerea Arhivelor Naţionale”

Ioan Lăcătuşu

Directorul Centrului European de Studii din Sf. Gheorghe
„În ultimii 15 ani, UDMR a urmărit constant eliminarea românilor, a limbii şi a simbolisticii româneşti din spaţiul public. A condiţionat ocuparea funcţiilor publice de cunoaşterea limbii maghiare, a blocat retrocedarea proprietăţilor bisericilor ortodoxe, a separat şcolile şi spaţiile de cultură, s-a opus proiectelor multiculturale, a refuzat celor 25% români din judeţ un vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Covasna. Totul, pentru forţarea obţinerii autonomiei etnice. Singura barieră în calea declarării Ţinutului Secuiesc au fost prefecţii români. Acum, în sfârşit, liderii maghiari îşi vor vedea visul cu ochii, nimic nu le mai stă în cale. În acest context, observăm că românii din Covasna au votat DA şi a ieşit IGEN! Dar UDMR nu va opri aici: după prefectură, doreşte să obţină conducerea Arhivelor Naţionale din Harghita, Covasna şi Mureş, pentru a elimina cuvântul «naţionale» din titulatură. Le stă în gât acest cuvânt, deşi arhivele din Ungaria şi din Europa se numesc tot Arhivele Naţionale”.
„Vina politicienilor români şi maghiari este comună”

Nicolae Vrânceanu,

Fermier din Sfântu Gheorghe
„Românii să nu se mai înghesuie să ridice pietrele aruncate în apă de UDMR, ci să aibă ei înşişi iniţiative şi curaj, contribuind fiecare la întărirea societăţii civile. Noi ne vom exprima liber şi în viitor, contribuind la atenuarea potenţialelor conflicte. Atât românii, cât şi maghiarii de rând au fost induşi în eroare de tot felul de situaţii politice speculate şi de unii şi de alţii. Vina politicienilor români şi maghiari este comună. Guvernanţii să nu ne discrediteze, să ne ajute şi să aibă răbdare. Gândirea noastră nu este conservatoare, aşa cum s-a speculat politic, ci dimpotrivă, avem resurse să dovedim că spunem adevărul. Acum avem o problemă pe care suntem chemaţi s-o rezolvăm, este un examen de demnitate pe care trebuie să-l trecem. Poate unii vor zâmbi, dar vom face acest lucru împreună cu societatea civilă maghiară, omologii noştri de pe stradă. Numirea prefectului nu e un capăt de ţară, dar trebuie să se ştie că vom veghea la păstrarea legalităţii în orice act emis de prefectură”.

Colaj de opinii apărut în nr. 560 al revistei Formula AS


III