Lumea d dăbâca

Doucet. (duse). Localitate în SE Canadei, la NV de oraşul Montreal.

Doudeville. (dudvil). Localitate în NNE Franţei, la NE de oraşul Le Havre.

Doué. (due). Localitate în V statului Côte d'Ivoire, aproape de graniţa cu Guineea.

Doué-la-Fontaine. (due la fonten). Localitate în VNV Franţei, la SE de oraşul Angers.

Douentza. (duenţa). Localitate în E statului Mali, la E de oraşul Boré.

Douglas. (daglăs). 1. Oraş în V Marii Britanii, port la Marea Irlandei, centru administrativ al insulei Man. Are circa 25 000 loc. Are ape minerale, şi este centru turistic-balnear. 2. Localitate în SE statului Arizona (S.U.A.), la SE de Tuscon, la graniţa cu Mexicul. 3. Localitate în S.U.A. (Georgia), la SE de oraşul Atlanta şi la NV de oraşul Jackson. 4. Localitate în S.U.A. (Wyoming), pe râul Platte de Nord, la E de oraşul Casper. 5. Golf al Oceanului Indian situat în E Antarcticii, la E de gheţarul Amery. 6. Lac de acumulare (124,3 kmp) situat la E de oraşul Knoxville de pe râul Tennessee, lac situat pe teritoriul statului Tennessee. 7. Localitate în centrul Republicii Africa de Sud, pe fluviul Orange, la SV de Kimberley.

Douglas Point. (daglăs poant). Termocentrală în SE Canadei, pe ţărmul lacului Huron, la NV de Toronto.

Douleb. (duleb). Localitate minieră (ţiţei) în NV Tunisiei, aproape de graniţa cu Algeria.

Douletabad. (duletabad). Localitate aflată în Iran, la SE de oraşul Teheran.

Doulevant-le-Château. (dulvan leo şato). Localitate în ENE Franţei, la ENE de oraşul Troyes.

Doullens. (dulen). Localitate în NE Franţei, la N de Amiens şi la SV de Lens.

Doulun. Localitate în NNE Chinei, la NV de Beijing.

Doumé. (dume). Localitate aflată în ESE Camerunului, la NE de capitala ţării.

Douna. (duna). 1. Localitate în Mali, la NE de oraşul Bamako, pe râul Bagoé. 2. Localitate în NV statului Bourkina Fasso, la graniţa cu statul Mali.

Dounreay. (dunrii). Centru atomo-energetic situat în NNE Scoţiei (Marea Britanie).

Doupov. Localitate în NV Cehiei, în Munţii Doupovské.

Doupovské, Munţii. Munţi în NV Cehiei (932 m). La baza lor se află localitatea Doupov.

Dour. (dur). Localitate aflată în V Belgiei, aproape de graniţa cu Franţa, la SV de oraşul Mons.

Dourados. (duradoz). Localitate în VSV Braziliei, la graniţa cu Paraguay, la SSV de oraşul Campo Grande.

Dourdan. (durden). Localitate la V de Paris (Franţa).

Douro. v. Duero.

Douro Litoral. (douru litoral). Regiune istorică în NV Portugaliei, cu centrul în oraşul Porto.

Douvaine. (durven). Localitate în E Franţei, la S de lacul Geneva şi la NE de oraşul Geneva.

Douve. (duv). Râu (64,4 km) în NV Franţei, în peninsula Cotentin, cu vărsare în golful Senei din Marea Mânecii.

Douz. (duz). Localitate în partea central-vestică a Tunisiei, la SE de lacul sărat Chott el Djerid.

Douze. (duz). Râu în Franţa, în SV ţării, afluent al râului Midour la localitatea Mont-de-Marsan. Midour este afluent al râului Adour.

Douzy. (duzii). Localitate în NE Franţei, pe râul Chiers, aşezată la SE de oraşul Charleville Méziérs.

Dove. (dov). Râu (62,8 km) în Anglia (Marea Britanie), afluent al râului Trent.

Dove Creek. (dov cric). Localitate în S.U.A., în partea de SV a statului Colorado, aproape de graniţa cu Utah.

Dövény. (deovieni). Localitate în Ungaria (Borsod-Abaúj-Zemplén), pe râul Szuha, la NV de oraşele Miskolc şi Kazincbarcika.

Dover. (dăuvăr). 1. Oraş în SE Marii Britanii (Anglia), port la strâmtoarea omonimă. Are circa 35 000 loc. Este legat prin feribot cu oraşul Dunkerque (Franţa). A fost cunoscut din timpul preroman sub numele de Dubris. Este staţiune turistică. 2. Oraş în E S.U.A., centrul administrativ al statului Delaware. Are aproximativ 30 000 loc. 3. Localitate în S.U.A. (New Hampshire), la NE de oraşul Manchester şi la SV de oraşul Portland. 4. Localitate în S.U.A. (Tennessee), pe râul Cumberland, la NV de oraşul Nashville. 5. v. Pas de Calais.

Dover Foxcroft. (dovăr foxcroft). Localitate în NE S.U.A. (Maine), la NV de oraşul Bangor.

Dovezence. (dovezenţe). Localitate în NE Macedoniei, pe râul Kriva, la NE de oraşul Skopje.

Dovje. (dov ie). Localitate în NV Sloveniei, aşezată pe râul Sava, la NV de oraşul Jesence.

Dovre. Localitate în SV Norvegiei, pe râul Lågen.

Dovrefjell. (dovrefiel). Vârf (2 286 m) în partea centrală a Norvegiei, la SV de Trondheim.

Dow. (dou). 1. Cap situat în NV insulei Siberut (Indonezia), în Oceanul Indian. 2. Lac situat la SE de oraşul Ottawa (Canada).

Dowagiac. (douejiec). Localitate în S.U.A. (Michigan), la E de lacul Michigan şi la NE de oraşul Michigan City.

Down. (daun). Regiune (county) în SSE Irlandei de Nord, cu centrul la Downpatrick.

Downey. (daunii). Cartier al oraşului Los Angeles (California-S.U.A.).

Downpatrick. (daun petric). Localitate în SE Irlandei de Nord (Ulster), pe ţărmul Mării Irlandei, centrul regiunii Down.

Dozmat. (dozmot). Localitate în V Ungariei (Vas), la V de oraşul Szombathely, aproape de graniţa cu Austria.

Dozois. (dozoaz). Lac de acumulare în SE Canadei, la NV de oraşul Ottawa.

Dra (Draa). 1. Fluviu în S Marocului, cu lungimea de 1 150 km (cursul permanent are 200 km). Izvorăşte din S Munţilor Atlasul Înalt, străbate numeroase oaze şi se varsă în Oceanul Atlantic. Apele sale sunt utilizate pentru irigaţii. 2. Hamadă situată în VNV Algeriei, aproape de graniţa cu Maroc.

Drac. Râu în SE Franţei, afluent al râului Isère. Vine din Alpii Cottieni.

Dracea. Comună (din 2004) în jud. Teleorman, cu peste 1 500 loc. S-a desprins din comuna Crângu.

Dracevo. (dracevo). Localitate în N Macedoniei, pe râul Vardar, la SE de oraşul Skopje.

Drachten. (dracten). Localitate în NNE Olandei, la SV de Groningen.

Draçi. (drasii). Localitate în VNV Albaniei, pe ţărmul Mării Adriatice, la NV de Tirana.

Dracşani. Iaz situat în Câmpia Jijiei, pe cursul inferior al râului Sitna, în jud. Botoşani. Are suprafaţa de 440 ha şi se mai numeşte Suliţa. Este importantă pentru piscicultură şi pentru irigaţii. I se mai spune Drăcşani.

Drăcşani. v. Dracşani.

Dracsevo. (dracevo). Localitate în SE Bulgariei, la SV de oraşul Burgas.

Drăcşenei. Comună în jud. Teleorman, cu circa 4 000 loc. Are un muzeu sătesc. Satele componente: Drăcşenei, Beuca, Drăcşani, Odobeasca, Plopi, Satul Vechi.

Dragalevci. (dragalevţi). Localitate în Bulgaria, la S de Sofia.

Dragalina. Comună în jud. Călăraşi, cu peste 8 500 loc. Satele componente: Dragalina, Constantin Brâncoveanu, Drajna Nouă.

Dragan. Râu în partea centrală a Suediei, cu izvoarele în munţii Alpii Norvegiei şi cu vărsare în golful Botnic la Hänösand. Pe cursul său se găseşte lacul omonim.

Draganesti (Drăgăneşti). Localitate în Republica Moldova, la E de oraşul Belci (Bălţi).

Drăgăneşti. 1. Comună în jud. Bihor, cu circa 3 000 loc. Satele componente sunt: Drăgăneşti, Belejeni, Grădinari, Livada Beiuşului, Mizieş, Păntăşeşti, Sebiş, Talpe, Ţigăneştii de Beiuş. 2. Comună în jud. Galaţi, pe râul Bârlad, cu circa 5 700 loc. Este comună suburbană a municipiului Tecuci. Satele componente: Drăgăneşti şi Malu Alb. 3. Comună în jud. Prahova, cu peste 5 000 loc. Satele componente sunt: Drăgăneşti, Bărăitaru, Belciug, Cornu de Jos, Hătcărău, Meri, Tufani. 4. v. Draganesti.

Drăgăneşti de Vede. Comună în jud. Teleorman, cu circa 2 200 loc. Satele componente: Drăgăneşti de Vede, Măgura cu Liliac, Comoara, Văceni.

Drăgăneşti-Olt. Oraş în jud. Olt, pe stânga Oltului, cu peste 13 000 loc. Se exploatează argila, are o hidrocentrală de 53 MW (din 1987) şi este centru viticol. Este atestat documentar din 1526 şi a fost declarat oraş în anul 1968. Îi aparţine satul Comani.

Drăgăneşti-Vlaşca. Comună aflată în jud. Teleorman, pe râul Câlniştea, cu peste 5 000 loc. Satele componente: Drăgăneşti-Vlaşca, Comoara, Văceni.

Draganica. (draganiţa). Centru minier (cărbune) în NV Bulgariei, la V de oraşul Vraca.

Draganovo. Localitate în partea central-nordică a Bulgariei, la NE de oraşul Veliko Tîrnovo.

Drăganu. 1. Comună în jud. Argeş, cu circa 1 900 loc. Se exploatează ţiţei. Reşedinţa este satul Drăganu-Olteni. Satele componente sunt: Drăganu-Olteni, Băceşti, Dumbrăveşti, Prislopu Mare. 2. Râu, afluent al Crişului Repede (v.).

Dragaš. (dragaş). Localitate în SV Serbiei, la graniţa cu Albania, la SV de oraşul Prizren.

Drăgăşani. Municipiu în jud. Vâlcea, pe dreapta Oltului, cu circa 25 000 loc. Aici se exploatează pietrişuri şi nisipuri, are o hidrocentrală de 45 MW (din 1980). A fost menţionat ca sat în 1535, şi a fost declarat municipiu în anul 1995. Localităţi componente: Valea Caselor, Zărneni, Zlătărei.

Drăgeşti. Comună în jud. Bihor, cu circa 2 500 loc. Satele componente: Drăgeşti, Dicăneşti, Stracoş, Tăşad, Topeşti.

Drăghiceni. Comună în jud. Olt, cu circa 2 000 loc. Este comună suburbană a oraşului Caracal. Satele componente sunt: Drăghiceni, Grozăveşti, Liiceni.

Draginja. (draghin ia). Localitate în V Serbiei, pe râul Jadar, la E de oraşul Loznica.

Dragodana. Comună în jud. Dâmboviţa, cu circa 7 500 loc. Satele componente: Dragodana, Boboci, Burduca, Cuparu, Pădureni, Picior de Munte, Străoşti.

Drăgoeşti. 1. Comună în jud. Ialomiţa, cu aproape 1 000 loc. Satele componente: Drăgoeşti, Chiroiu-Pământeni, Chiroiu-Satu Nou, Chiroiu-Ungureni, Valea Bisericii. 2. Comună în jud. Vâlcea, pe râul Olt, cu circa 2 500 loc. Satele componente: Drăgoeşti, Buciumeni, Geamăna.

Dragoevo. Localitate în partea central-estică a Macedoniei, aşezată la SE de oraşul Veles.

Drăgoieşti. Comună în jud. Suceava, cu circa 5 300 loc. Satele componente sunt: Măzănăeşti (reşedinţa), Berchişeşti, Corlata, Drăgoieşti, Lucăceşti.

Dragomir. Localitate în partea central-sudică a Bulgariei, la NV de oraşul Plovdiv.

Dragomireşti. 1. Comună în jud. Dâmboviţa, pe râul Dâmboviţa, cu circa 8 000 loc. Aici se exploatează ţiţei. Satele componente: Dragomireşti, Decindeni, Ceangoeşti, Mogoşeşti, Râncăciov, Ungureni. 2. Comună în jud. Maramureş, pe râul Iza, cu circa 3 500 loc. Satele componente: doar satul Dragomireşti. 3. Comună în jud. Neamţ, cu circa 2 300 loc. Satele componente sunt: Dragomireşti, Borniş, Hlăpeşti, Mastacăn, Unghi, Vad. 4. Comună în jud. Vaslui, cu peste 4 000 loc. Satele componente sunt: Dragomireşti, Băbuţa, Belzeni, Botoi, Ciuperca, Doagele, Poiana Pietrei, Popeşti, Rădeni, Semenea, Tuleşti, Vladia.

Dragomireşti-Vale. Comună în jud Giurgiu, pe Dâmboviţa, cu circa 4 000 loc. Satele componente sunt: Dragomireşti-Vale (centru de comună), Dragomireşti-Deal, Zurbaua.

Dragomirna. 1. Podişul Dragomirnei. Subunitate a Podişului Sucevei situată între Siret, la E, Podişul Fălticeni, la S, şi Obcina Mare, la V, fragmentată de râul Suceava cu afluenţii săi. Are forma unor platouri structurale largi, domoale, alcătuite din gresii în alternanţă cu nisipuri şi argile, acoperite cu păduri de foioase. Altitudinea maximă urcă la 528 m (în vf. Teişoara). 2. Mănăstirea Dragomirna. Mănăstire de maici, situată în comuna Mitocu Dragomirnei (jud. Suceava), ctitorită de către mitropolitul Anastasie Crimca, cu o biserică (1608-1609).

Dragon. Strâmtoare marină în N Americii de Sud, între Venezuela şi Trindidad-Tobago.

Dragonera. Insulă (5,2 kmp) situată în V insulei Mallorca (arhipelagul Baleare) din Marea Mediterană. Aparţine de Spania.

Dragonja. (dragoni ia). Râu situat în NV peninsulei Istria (Slovenia), cu vărsare în golful Triest din Marea Adriatică. Pe acest râu este graniţa dintre Slovenia şi Croaţia.

Dragør. (dragor). Localitate în SE insulei Amager (Danemarca), pe ţărmul strâmtorii Drogden.

Dragoslavele. Comună în jud. Argeş, pe Dâmboviţa, cu circa 2 500 loc. Se exploatează calcare. Are o microhidrocentrală de 7,6 MW. Are două biserici din 1661 şi, respectiv, 1745. A constituit în evul mediu punct de vamă. Aici au avut loc lupte în octombrie 1916 (I Război Mondial). Satele componente sunt: Dragoslavele, Valea Hotarului.

Dragoş Vodă. Comună în jud. Călăraşi, cu circa 3 000 loc. Satele componente sunt: Dragoş Vodă, Bogdana, Socoalele.

Drăgoteşti. 1. Comună în jud. Dolj, cu circa 2 500 loc. Satele componente sunt: Drăgoteşti, Beneşti, Bobeanu, Buzduc, Popânzăieşti, Viişoara. 2. Comună în jud. Gorj, cu circa 2 700 loc. Aici se exploatează lignit. Satele componente sunt: Drăgoteşti, Corobăi, Trestioara.

Dragoti i Sip. (dragotii i sip). Localitate în Albania, poziţionată la S de oraşul Elbasan.

Dragozetici. (dragozetici). Localitate în NV insulei Cres (Croaţia).

Dragsfjärd. (dragsf ierd). Localitate în SV Finlandei, la S de oraşul Turku.

Drágszél. (dragsiel). Localitate în Ungaria (Bács-Kiskun), la SE de oraşul Kalocsa.

Dragu. Comună în jud. Sălaj, cu circa 1 300 loc. Satele componente sunt: Dragu, Adalin, Fântânele, Ugruţiu, Voivodeni.

Draguc. (draguci). Localitate în centrul peninsulei Istria (Croaţia).

Draguignan. (draguinian). Localitate lângă Paris (Franţa).

Drăguşeni. 1. Comună în jud. Botoşani, cu aproximativ 2 700 loc. Satele componente sunt: Drăguşeni, Podriga, Sarata-Drăguşeni. 2. Comună în jud. Galaţi, cu circa 5 000 loc. Aici se află Mănăstirea Adam (sec. XVII). Satele componente: Drăguşeni, Adam, Căuieşti, Fundeanu, Ghingheşti, Nicopole, Ştieţeşti. 3. Comună în jud. Suceava, pe râul Moldova, cu circa 2 800 loc. Aici se află un han (sec. XVIII) şi o biserică de lemn (1780). Satele componente: Drăguşeni, Broşteni, Gara Leu.

Drăguţeşti. Comună în jud. Gorj, pe Jiu, cu aproximativ 4 800 loc. Este comună suburbană a municipiului Târgu Jiu. Satele componente: Drăguţeşti, Cârbeşti, Dâmbova, Iaşi-Gorj, Tâlveşti, Urecheşti.

Drahanei, Podişul. Podiş în partea estică a Cehiei, cu altitudinea maximă de 734 m, la NE de oraşul Brno, între râurile Morava şi afluentul Svilava.

Drahany. (drahani). Munte (734 m) în E Cehiei, la NE de oraşul Brno.

Drahnov. (drahniov). Localitate în SE Slovaciei, la SE de oraşul Trebišov, pe râul Laborc (afluent al râului Bodrog), aproape de graniţa cu Ungaria şi cu Ucraina.

Draikish. (draichiş). Localitate în V Siriei, la SV de oraşul Hama şi la NV de oraşul Homs.

Drajna. Comună în jud. Prahova, cu circa 6 000 loc. La Drajna de Jos au fost descoperite obiecte de la sfârşitul Epocii Bronzului (sec. XIII î.e.n.), iar în satul Drajna de Sus o aşezare dacică şi apoi romană (v. şi Ramidava). Satele componente: Drajna de Sus (centrul de comună), Cătunu, Ciocrac, Drajna de Jos, Făget, Ogretin, Piatra, Piţigoi, Plai, Podurile, Poiana Mierlei.

Drake. (drec). 1. Strâmtoare (descoperită de Fr. Drake, în 1578), cea mai largă strâmtoare maritimă de pe glob, situată între insulele Ţara de Foc şi Shetland de Sus, care leagă Oceanul Atlantic de Oceanul Pacific. Lăţimea este de 1 140 km iar adâncimea maximă 5 248 m. 2. Localitate în N S.U.A. (Dakota de Nord), la NE de oraşul Bismarck.

Drakensberg (Drakensberge) (în română Munţii Scorpiei). (drachensberg, drachensberghe). Regiune muntoasă în SE Africii, în Republica Africa de Sud.

Drama. Râu în Polonia ce curge în regiune Silezia, subafluent al fluviului Oder (Odra).

Dráma. Localitate în NE Greciei, la NE de Salonic.

Draman. Localitate în centrul Pakistanului, pe fluviul Indus, la SV de oraşul Multan.

Dramantina. Localitate în SE Braziliei, la NE de Belo Horizonte.

Drammen. Oraş în SE Norvegiei, port la Oslofjord, cu peste 50 000 loc.

Dran. Localitate în ESE Vietnamului, la SE de oraşul Dalat.

Drance. (drons). Râu (43,3 km) în SV Elveţiei, afluent al fluviului Rhône. Izvorăşte din Munţii Alpii Pennini.

Drânceni. Comună în jud. Vaslui, pe râul Prut, cu circa 4 500 loc. Reşedinţa este satul Ghermăneşti. La Albiţa se exploatează nisip. Deţine ape minerale. Satele componente: Drânceni, Albiţa, Băile Drânceni, Ghermăneşti, Râşeşti, Şopârleni.

Drancy. (dronsii). Cartier al oraşului Paris (Franţa).

Drangajökull. (drangaieocul). Vârf (925 m) şi gheţar în NV Islandei.

Drangiana. Regiune istorică antică în Orientul Mijlociu, provincie a Imperiului Persan, apoi a Regatului Seleucid (astăzi în Iranul Oriental şi V Afganistanului).

Dranov. 1. Ostrov în Delta Dunării, între braţul Sf. Gheorghe, lacul Razim şi Marea Neagră. Suprafaţa este de 870 kmp. Are mlaştini, lacuri şi bălţi (dintre care Lacul Dranov de 2 062 ha) şi traversat de canalele Dranov şi Dunavăţ. 2. Grind maritim în SV ostrovului cu acelaşi nume, la SE de lacul Dranov, străbătut de numeroase canale. 3. Canal navigabil care uneşte braţul Sf. Gheorghe cu lacul Razim, legat de canalele Dunavăţ şi Crasnicol.

Dranse. (drans). Râu în E Franţei, cu vărsare în lacul Geneva la SV de staţiunea Évian.

Dras. Localitate în NNV Indiei, în regiunea Kashmir, aşezată la NE de oraşul Srinagar.

Drassburg. (drazburg). Localitate în E Austriei, la graniţa cu Ungaria, la SE de oraşul Eisenstadt.

Drassmarkt. (drazmarct). Localitate în E Austriei, la graniţa cu Ungaria, la SV de oraşul Stoob.

Drau. v. Drava.

Drauffelt. Localitate în N Luxemburgului, pe râul Clerve.

Drava (Drau). 1. Afluent de dreapta al Dunării, în aval de Osijek, cu lungimea de 898 km, fiind navigabil pe 610 km. Suprafaţa bazinului hidrografic este de 40 150 kmp. Izvorăşte din Alpii Carnici, trece prin Austria şi formează pe o porţiune graniţa Ungariei cu Croaţia. Pe râu s-au construit hidrocentrale. 2. Regiune geografică în NE Croaţiei, la N de Dunăre, înspre Ungaria şi Serbia, între Dunăre şi Drava.

Drávacsehi. (dravocehii). Localitate în SSV Ungariei (Baranya), pe râul Ókor (afluent al râului Drava), la SV de localitatea Siklós.

Drávacsepely. (dravo cepeii). Localitate în SSV Ungariei (Baranya), la SSV de oraşul Pécs.

Drávafok. (dravofoc). Localitate situată în SV Ungariei (Baranya), la SV de oraşul Pécs.

Drávagárdony. (dravo gardoni). Localitate în SV Ungariei (Somogy), la ESE de localitatea Barcs.

Drávaiványi. (dravo ivanii). Localitate în SV Ungariei (Baranya), la SV de oraşul Pécs.

Drávakeresztur. (dravo cherestur). Localitate în SV Ungariei (Baranya), la SV de oraşul Pécs.

Dráva-mellék. (dravo meliec). Regiune în SV Ungariei, pe teritoriul jud. Baranya, între râurile Drava şi Pécs.

Drávapalkonya. (dravo polconia). Localitate în SV Ungariei (Baranya), pe râul Okor (afluent al râului Drava), la SV de localitatea Siklós.

Drávapiski. (dravo pişchii). Localitate în SV Ungariei (Baranya), la V de localitatea Siklós şi la SV de oraşul Pécs.

Drávaszabolcs. (dravo sobolci). Localitate în SV Ungariei (Baranya), pe râul Drava, la graniţa cu Croaţia.

Drávaszentes. (dravo senteş). Localitate în SV Ungariei (Somogy), la NV de oraşul Barcs.

Drávaszerdahely. (dravo serdohei). Localitate în SSV Ungariei (Baranya), la SV de oraşul Pécs.

Drávasztára. (dravo staro). Localitate în SV Ungariei (Baranya), la SV de oraşul Pécs.

Drávatamási. (dravo tomaşii). Localitate în SV Ungariei (Somogy), pe râul Drava, la SE de localitatea Barcs.

Dravce. (dravţe). Localitate în V Ucrainei, la SE de oraşul Ujgorod.

Draveil. (dravei). Localitate în V Parisului (Franţa).

Dravinja. (dravinia). Râu în NE Sloveniei, afluent al râului Drava.

Dravograd. Hidrocentrală în N Sloveniei, pe râul Drava, la V de Maribor.

Drawa. (drava). Râu în NV Poloniei, afluent al râului Notec (iar acesta al râului Warta-Oder).

Drawno. (dravno). Localitate în NV Poloniei, pe râul Drawa, la SE de oraşul Szczecin.

Drawsko. (dravsco). Lac situat în NV Poloniei, în Colinele Pomeraniei, la E de Szczecin.

Drawsko Pomorskie. (dravsco pomorschie). Localitate în NV Poloniei, la NE de oraşul Szczecin.

Draycott. (dreicăt). Localitate în Anglia (Marea Britanie), la NV de oraşul Birmingham.

Draž. (draj). Localitate în NV Croaţiei, la NV de oraşul Sombor.

Dražica. (drajiţa). Localitate situată în N Croaţiei, la E de oraşul Zagreb.

Dražovce. (drajovţe). Localitate în Slovacia, la NV de oraşul Nitra şi la NE de capitala ţării, Bratislava.

Dreanovo. Localitate în partea central-nordică a Bulgariei, la SV de Tărnovo.

Drebach. (drebac). Localitate în E Germaniei, la SE de oraşul Chemnitz.

Drégeypalánk. (drieghei polanc). Localitate în N Ungariei, la graniţa cu Slovacia, la V de oraşul Balassagyarmat.

Dreiherrnspitze. (draihern spiţe). Vârf (3 499 m) situat în SSV Austriei, la graniţa cu Italia, Munţii Taurn.

Dreis. (draiz). Localitate în V Germaniei, la SV de oraşul Bonn.

Drenica. (dreniţa). Râu situat în Serbia (Kosovo), afluent al râului Sitnica, la NV de oraşul Priština.

Drenovë (Mborjë-Drenovë). (drenove, mbor ie drenove). Localitate în SE Albaniei, la SE de oraşul Korcë, aproape de graniţa cu Grecia.

Drenovec. (drenoveţ). Localitate în NV Bulgariei, situat pe râul Lom, la NV de oraşul Mihajlovgrad.

Drenovica. (drenoviţa). Localitate în Albania, la SV de oraşul Elbasan.

Drente. 1. Regiune geografică în NE Olandei, cu oraşele Assen, Emmen şi Hoogeveen etc. 2. Canal în NE Olandei, între oraşul Assen şi Ijsselmer.