Manual De Psihologie

Prîntre otitudinile creotive importanţo, mention urn: 1) i~crcdcrca în, ~rt, e le proprii şi inclinotie puternico ce tre roalizerce cic sine; 2) imvCre5C7e cognitive şi dcvotement’: îl f4e de profesinnec cIecsฝ~ core Se include esenţiel în 5Cfl~Ui şi SOpui’ viotil; 3) atitudimea a71tirutimicrd merite Se inciTe Ic enclize critice a expcricnt, ci şi se deschidc colce unor noi experimontori; 4) cutezanţe în edopterce de noi scopuri neobişnuite şi iiidepertote şi asumarea riscurilor legate de indeplinirce acolor proicote dificile şi curejoese; &) perseverenta i7? Edutarea de solut’, i şi în redizorce proicotulni urzit, corclctiv ori dispozitla cotre revizuiree continno e proicotnlni ง, ’i permanente Ini optimizere; 6) simt, u~ valorif şi atit’~LdimCa va~orizatoare, care duo Jo reounoe~terce desohisO a veJoni aJtora şi le efirmorec onesto şi demno a veloni proprii; 7) grupul atitudimi~or direct croctive, constând din simtomintul nouiui, dregoatoc şi receptivitetee pentru tot ce este non şi roapootul fato de orig; nelitote, cultivarca conscovento o originehtot, i i, ori deoaebire a coelcie ce se corelcezo ori o veloere sociolo şi umanisto superiocra.

4. NIVELUişi şi STADJI ALE CREATIVITĂŢI.

Fiind o proprietate gCnera’. ~urna~ (~ crc’aşivitatea SE prcşinta în diverso formic şi SE Sitideaza ja diverso mivC1~A’r~ icrarhice.

În primul rând, ce 5i în cezul eptitudinilor, după oum oroto Al. RoI ca, trebuic focuto o distinct~c intro crectivitotca gcnore1(~, de lerga aplicabilitate, 5i modalitotile 5~COlfloc de croctivitate din practic~, tchnico,

I Orgenizare, 5tiint, o, erto, sport etc.

În al doilee rând, se disting, dupo seventul american C. NV. Taylor, niveluri ale creetivitotii, dupo cum urmeazo: 1) creativitate de e: c’~resie

~nind de mimico-gesticuictic şi vorbire şi care este volorizato, ~nai ales ~în erte teetralo 5i orato ne; 2) croativitatea proces~a~a, t, inind de notelo.

JUOJ ntimente generale (predispus la iertarc, la abuz, la toleranta ctc.), în tb~t) ce alte trăsături au o dorninanta voluntara şi chiar se exprima în ermeni de însu~în ale voinţei. Sunt, dcci, modau’tat, i de autorcglaj caraeteristice pentru persoana respectiva.

ฃ‘n ambele situaţii ceea ce se impune atenţici este faptul ca ins’~LSire~ cALl’~acterlala reprezintă o poziţie a subiectulni fat a de ce~e dim j ~ um ~’od de a se raporta la eveşinlente1Le existen. T, ~ei sale în lit~me. În s, tiint&” ’ ‘~nlam ste, aceste modalitaşi de raportare care pornese de la Subject, îi ~pnma pe el şi Se tradue prin comportamente, poar~ (~ r) umele de ctitişimi (vezi fig. 30).

Atitudinile pot fi insa şi varlabile. Uneori, o atitudine Se traduce,:’rîntr-un gest, printr-o poatura, ca reacţie la un eveniment. Se sp’: ~ne despre cineva Ca a lua atitudine fatil de.; însăşi manifestarea ~ฃeI aşinii este o atitudine ce se exprimc~ verbal; dar, după cum Se stic op~niile; ot sa se schimbe. la mivelul caracterulşi me imter2seaza mu atitudimiLe c~rcumstamt’lale şi varlabile, ci acelea care sunt stabile şi gemeralizate., fllud proprii subiectulzLi im cai~z (i, imte~cimdu-se PE comvi~geri puternice.

Este trăsătura de caracter dispozitla de a iubi oamenii, jar nu sentimentul jubini fata de o pcrsoanşi singulara. Atitudinea, ca trăsătura d~ earacter, de asemenea nu poate fi determinata doar după o manifcstar~ singulara. Nu poţi spune de spre un t~n~r ca e mincinoa, bata’ us, doe r pentru Ca în viaţa lui a mintlt de câteva ori şi a participat în anume irapreurari la o incaicrare. Este necesar sa Se urmărească mai multe şi~laţiI din viaţa acelui tânăr, Se Se vad (~ dccc” minciuna şi agresivitatea s~nt o reguic pentru el, Un ne” rcv de care Cu greu se poate dezbcra.

Definim atitudimea ca o modalitate de raportare la o c1~aşa gemera1~ de obiecte sau femomene şi prim care subiectul se orientează selectiv şi se autoreglează preferentlaL. Impunerea imperativă a atitudinji dincuntr~ înafara o defineşte pe aceasta ca un vector major propriu personalitatil Atitudinea este, în primul r~nd, selective în perceperea şi evaluarea evenimentelor.

L (~L’mar1I U’~C la’ t’~d’n” 4 Fig. 4’~t) – 4iผhCAfla-A’~ALAc a “t72 disnoz~şivc1c energetice ce incite la ectiune ฝşi repor~rc preferentiela şi trebuinţeic, motivele, scopurile, inclinetijic, espiretilic, convingerile şi, sintetic, etitudinile cerecteriele; b) operatuLe şi sistemele operatoni de once fel.

Observem ce vectoni, ce energizori cu Un. Enumit Sens ese cum se divid în pozitivi şi negetivi, de etrectie, incitetie sau de respina crc ~ ~rincrc, tot ese se divid în creetivi şi noncreetivi (seu pree ~Ut~C croctivi~. F~evorebl1e creetivitetli sunt trebuinţele de creştere, de pei~cct, ionere şi de performente, în opozitic Cu trebuinţele homeoatez~ce, strict utilitere; inotivatla intrinseca de implicere în ectiune, pentru plc cerca eotiunii, din 1nd~net, ic seu interes cognitiv, în opoziţie Cu motiveţie cxtrinscc~ l~dil’oc~c, ori influentele ci constructive งi presenţe; aspirat,: i~1e s~; c o C ‘; ~ere feciliteeza drumul spre performento, ฃetc de espiretule de ni ~ zut, cere nu permit o velorificore optima a proprulor poaibili şivelu1 pcrsonelitot, îi, se dovedeso a fi creetive atitşidimi~e nomconfo~ F~ e ‘e {) istemic Sj pregmetic) fete de etitudinile confermiste şi ~ Z~ei jos vom de şi câte cxcmnio.

În mod esemanctor, operaţiuc se import în cetegoni de oncrotli rutiniere, eutometizete, cuprinse în Proc’ rome elgoritmice 5i core nu sunt, r~cncretoerc de noi icici, dcci nu educ contribuţii creative notebile, precum şi sisteme operatoni desohise de tip curistic, ce Se nu mci vorbim de ‘ormuicle logice noi şi de repertoriuc nclimltetc ale procedeelor imeginetici, care sunt direct orientete spre dcs~opcrire şi invenţie 5i de Ic crc se a~tcapte efecte creative mejore.

Vectoni sunt cei care declanşează, selectiv, cic1uri~e overatoni şi ~e pi~oteaza într-un anumit sens. Dec~ Un dcv doreşte door sa intelcege bine Jectla şi se o poato spune, ci nu obţine ciccit Un efect de gândire reproductive. Deco Un alt dcv este incitet de curiozitete stuntifice şi doreşte se gescasoc răspunsuri Jo uncle intrcb~ri, ejungind se formuleze ฃ?’ enumite probleme în Jegotura ori textul rcspcctiv, ci poeto, după e reourge Jo mei multe verlante interpretative, ~ reolizeze uncle performonte de gândire productiv~ scu crootoore.

În ordince odor ore tote, croativitatea mu este a~tceva docit i7~tcrac-optima între vectoni creativ~ şi opcrat, îi~e generaţive.

La nivelul personelitetii, se constituic blocuri intro vectorli etitudinoli şi eceic sisteme de operetii pe core Jo-em numit eptitudini. Sunt organizeri seu struoturi care en sen nu efecte creative. Aceste struoturi fec porte dântr-un stil de octiune, cunoestere şi realizere ci subicctului, care poote fi, în proporţii veriebile şi dupe scotoere specializete, mel muit sen mci putiu oreetiv. Comsiderat (i ca o str? Tot2Lr (‘. de porronaşitate, creativitatea este, în Cs~n~ (7, intcract, i? LnCa optima dintre atitudini~e predominant croative şi aptit? ~diflii. E generale şi spCcla~c de nive~ s? IprafllCdi1~ şi superior.

Prima Ccmponer’~J a atitud~nii inc~’adc m; t~ฝ “.; 2C) s~p~ri şi preocti-ri cognitive corespunzetocre. Cea de-a douc este cxc’C~t iv~ şi proauAlne uri mod de autorcglarc al sub~cctului~ deseori fiind ncccsarc cfart’ ri voluntare important-c. Este poaibil ca aceas ~ a doila CmC) C) nonc2, ’ este de ordin vo~untar, s~ nu fie în acceasi masur (~ dczv~15 ca şi prima, ~c rămână în Urm (~ ce intcnsitate şi eficicnt, i~ şi, dcci, SJA nu Se ~>octa tinaliza. Cii”. Cvc esta bun, miloa, dispus sa acorde ajutor altora, S&şi sprime, dar nu arc şi capacitatea voluntara Se duca la bun silrsit c~c intcnf~onate. În acest caz, caracterul este cons~dcrat a fi dorninat mai înalt d~ ~şiectivjtate şi onen’ (iri intelectuale şi relativ doflcitar sub raportul excenşiv-voluntar. Obscrvฝrn insa ce însusir’~a voluntare pot s (~ dopascasci atitudinile de o Cateb~oric sau cÂte şi Se se manifesto I’~ once situaţie, constant. În acest caz, Se vorbeşte de Un C (1! ~L~CtoT UC) n1in~t de voinţ, &, în (1iferent de oriemtari1e sale atitudinale. De altfol, un vochi psiholea ~cran, P. Klages, definca caracterul ce voimtAa fl, ~oraliccฃ, te orjnnizut&. Lst~ tătuşi numai o perspective asupra caracterului omcnesc.

În continuare fic interesează sa clasificam at~tudIniic, Pe catc~orşi, orientându-ne după” domeniul în care etc Se manifcst~; accasta întrucât întotdcauna atitudinile slnt fate de. În primul rând, întrucât omul n’~ c-şista decât între carneni, trebuje considereta categorla atituai~şi7or fa, sa’ d~ oameni. Tematica principala este aceca a umanismului. Se prcsupune ce omul este în primul rând scop şi apoi mijloc în vocicrea realiZen scopului. Indeparterca scu chier con~rcziccrca prlclpiuถ1ui dcsnr~ om ca vaLoare suprema este o retragere p pozit, îi O5şi1C omului. Poncrul ~romen se distinge printr-o tradiţională omenic, ce presupuno roapoctul şi grije fate de vieta omeneasca, înţelegere şi asjstcnt, gi acordata flintel ~umane. T ocmai de accea, romamilor le sunt în mare măsură străine xemofobla ~ sovimismul. În acelaşi timp, se puno problema rccunoas, tcrii valoni altora şi a libcrtot, îi de opinie a tuturor. Invidie şi intobranta tracicaza catitudini ce trebuic sa fic combătute. M. Ralca vorbec dcspre intc’c~crca ditula, luat aşa cum este el. E. Fromm a erect Un întreg sistom de ~gândire în jurul dragoatei fate de om. Este o direcţie opusa tondintolor mizantrope. În conditijlc rcspcctului fata de individualitatea singularc a ‘fiecaruja, intervine totuşi necesitatea cooperani, colaborani şi a concilieni. Asistenta ecordată altora este şi de ordin cducativ; se pun uncle probleme legate de imbinarca dragoatci Cu oxigenta fat~ de cci ce ne sunt aproplati. Accaste obligaţie nu poate fi dcta~ata de altruism.

Ku putem despărţi insa atitudinea fate de OCmicn7’ de atitudinco fat, ~ ~de sine. Este necesar, în primul rând, 5g~ no cunoaştem, comparindu-ne, pe cât poaibil obicctiv, Cu alţii. În al doilea rând, eultivarea prC) ~’) rici individuelitati nu trebuic Se ajunge la narcisism 5i 5L~ dcp (i~case~ Cadrele ~ationcle. Demmitatea inseamma> cons, tunta pro prici vajori în comditii~e res p; ectu~ui fit, a de alt, îi şi a~e meaccepteni injoaini. Sunt inacceptabile atil.

PrL~ucrc~ce intoi’mă; li~or ~rin adcC) tarca unor cÂte scheme operet, Ioncฃ ~ C) cncrcar: ~ noi informnt, îi~ lavori’zฝazg~ producerec unor noi cunoştinţe ce nu exis’ c~ i1a p ~ne i~l d~ nomire o a? ‘~ n s ce)5พ~1dera ce p01 fi dczvoltotc niteloaurl s~u în UcmrA? ~’~ crcaşi~’e, Se pot? C) tAun7c Ja noi cxpiic~ti icr în ce privc’~c problarre acoatea Se siLucara la diverse niv~luri de so1ici~arc crectiva. În ordin’~n eativltc’~’i, mC imcortcn~c şi ro1e; ~&nte decât rezolverile de probime clate sunt punorile d? Flol ecca~ pro~omo. Thor D~fitฃ~U treovie sa se a czc la euristica, Ca suhiectul ~Yflc” ~ mcrcu P01 şi~trcberi şi cr0- sc-şi Se b! C~şictir’erc fi cimpu? Tivl’C\u238? I SOLO’ PE care esto inclinat Se o perfcco? I-o cmc] ic) ~C) z2 Se d?’vcdc~ c a; impruinuturlla din socto re

~ ~r inn arta+o o o~esiuna Sii~t facuncic lI Scn? U1’ C (~ oL’crc mcd o mc’ ~ peผt2 r ~ Planuri~1or de act une.

ผฃndi roa 10 ic~ ~1A ~ anumită conriişi; o 1~ creat,; ’c ~ari cl1rn a fost Binstci~ ~ ce şi mai importan’ esto imc7, inat, la, o’? C0sC) d~ un ~recA mă mc abcdefghijklmnopqrstuvwxyzşţăîâ’~O de libertate, lifi ~ Gc~us, ata de rc~l şi POm? E fiฝe şi p şie ~c ~flă? Zo în urzirca odor mci cutezătoare proiect~.

J. P. (~uiii’o2d relcv&3, noceslietea ฝindirii diveiฝonte, icr el~l autori p’ coo; ponim aindiroc ie~’erela’, c~’ro pormite se se rccur~a la ode ~: ฃ~ aio?; l~. P o O? C?’O, în crc~t ผ tea St~1 A hoc’; celo mci i. ccun~ mc~l~c 10 C) ~ผ” ผ; c~; i~; A~nj se I~şidicSC, alCatuina un ‘Ic:

I, ofla de interdisciplmeritete.

Dernersurile creative pot îi pontono sau îi Lention aţe şi voluntara în ambele cezuri, ci tr&ule s

3. S, “ “UCL,;: L, 4’ ~

DIn Q’Q~o &’~? Ţaţo,? ~Z c’tฝ ct Ic croativiloto contribule toete procest a psihice, Începi~d Ott s? NzntIi. Le şi p? Rccpşiilc şi Încheind Cu afectivitetea voicta Lsto dcci o pcopriototc între0o’uiul s1?’~Ont psihic uman, caro prezint~ ce un laborator Co prciucreaz: t datele informeti Ofl~şio~ C) StfLi În; ijunge se elaborezo noi modeic cฝ; nitivc şi im D, IฃtlC ~T. Col’i pucreetivitotoe În report Cu emer~cnta s1s’~omuiul 1~sihlc uman (S. P. IJ.

În psihoIog (ic romeneasca se cuitiv& i71c (1’c1ti~ L’AUOCt ort (17~ at Ci’C’ (1tjcL-~ prin care emergente S. P. U. este explicate. Cde cicue cate~orii de factori sunt: a) vec~oi’~” ~, ~ermenl 1’ în coro şi t rcşinitc tote stariţo mvtutn’, c, c1t C~ ur0~’a; flao. Cât pri~ ~ “‘jte modestin, tweet sta se erre a ft zort! Lati CL’ dcmnitatea. ‘~.; tn; a laW de sine cate o condiţie a nut’ oaerfe~’#oairi! LnzrtJ2rta justlflcat& În forţele proprli este o aฃ‘+~ p” r’hie a r~ali-zirli da L; fl~,? Lacare treoulo s5 se conco:’treze într-o ฃ‘r.” ~’i: ~ ~ar. sura p. tlinถt pro) rio i sA mr abcdefghijklmnopqrstuvwxyzşţăîâ. Iii&r~e an limite normฃJe, up an’ pie crolam. Exat’erbar~; – Jr. Lull:! CJ.~’ ~.: ฃ dăunătoare ~ 5j În’. Oarc”. 1’;: ~. I -‘a int~aselor pQ~a.) r. ~e a3o celul c-ra clipi de dipi trobule şi trt: r ‘. ฃ‘ r: ~c: ฃ‘n drmo4ioasa ~1 drepte Cu to~ ceilal~

L I 3 rre ~o C:’.’Ca 2; t t: ฃt a c. ~Z~tcizfr o’-L. Eic CJ ~: ~: Ca tee. Mflr. E~’ a ~: a1fa~ j Cr”. ~ 1~-dcplin: t ~ cto:’ 1 -ฃ~.

Dura m’ abcdefghijklmnopqrstuvwxyzşţăîâ îl-L ăttri9 ladicşi’ -l calori; 69~ฃ ~ a pe~: ~o: : ~. All u~’aW flrrr. VerL’şi iucr1;’: c? T’ t0b’tt? Fl, ~t0~3t~’~%jt’ C~t; np: ee4. Ata ~ r~. $’: ! A a dueu perfact’r~ merz~. ~. Atflde lucru. IntLnrcrs. Îi ~ L.~ jail ฃ‘ C ‘usd, rcJn”. U: r.” -Sitoare, duco la creatfe.

O c a~ei’~orio importanţi de atitudinl în plini expans; m’ abcdefghijklmnopqrstuvwxyzşţăîâ! RL socicta’ca aoa~trr.) riv: atte Calin~ฃ-lงtrrea qtiin3iflci 91 arta, tehnlca 91 cultura în; eIwo. For’.: ~. Lฃţaţo: r. ~. TOt’iฃtZd 91 dupti consisten%t atât: idirilo culti’-a: e legate de tradi~.1 la a~kşi timp de progreseie marcate Ca rca de-a d’j’; a revoIu$ie tehrflc~t! N#f1ci În plifli dat-we.

Zn socolul noatrix se p’în Cu multi acuitate 91 problame pri” ir: d atura, a$rwea ei 91 -rarca Until meciiu natural potrivit pantru ฃXISteri~a Omulol Ca flinti. Umanismul contemporan cuprinde 9’ o s~rie de todini ecologiste Ce s. rebşile dezvolbte În strfnsi legăturA CLt preocupiri: per” m abcdefghijklmnopqrstuvwxyzşţăîâSinitatea tuturor omnenilor Ce populeazi aceasti plancti.

Integrlndu-le p. toa4a colelalte, ultima cacegoric Lie atituwn’ pit

%1C socictate; rupunderile ce-~noqti 91 politice p. ewe fiecare le are ฃa$a de doatinele coiectiviti%1i din care face pane În condi$1e demoeratjei 91 ale depiinei liber~nW În plan social-lstoric, valoarea dir-tom elto patriotismut.

3. Za~’E! ~L DE? J; rTYI) i’; smuanmi CARACTtRLALK tan st; ~bi! T CA atitudinea este componenta re:) rezerltL’ tira a carฃ. R.erulni în mdsura în care en, atitudinea, we o somniflca; 1e valorici şi cs-c profand inrfldicinati În fondul sublectulul1 lmpunlndu-se ci: necesitate arilAtintri: în dart Diq~ttvele voluntare Ce Iflijiocuc promovana! N apt a atitudinilor slat relativ gererale pentri’ sublectul În cauzI, t’.

M’I1 CA ci, în varlarita pozi’ivIL, nu desparte vorba Lie faptil. Ce – L’itlrmpla Insfi:1 atltildinile ce sunt lnLotdeatina legate de ţin r. ion$Ini: T., exA~sivi, pentru CA existli $ o creativit” a de rivi m~J. Iii ถ1 tula ai’J’&’., re] L1~: L To# oamenli sunt În eav2rb’ grade c: cati’.’i şi numal 1 din 1 sintalenta$i. S-a aprec! At talentul ca fiind, ‘1ot&r2t de dota~a eroditari. Conceptul nou de creativitate admite o ware contributac a lflฃluentelor de mediu şi a educa~oi! N tormatla act. IVi a fieca’nii~. To’odrt: se consiler& CA oricare din c~ct~’nt’,! Se. Rฃ: ฝ~’~. ~: L4’:; Gsa’; (:? A; bDurJ: a la r’i ni~eZ fluat de crcativitc. Te.

Talentul a loat c~’~-~cr -” (a o Cozve! Tn’~’ sumrinarar a 1~. ~lt: d~nZicr gcnerale 91 specirle r~l Ca o ‘e-l ~tfl ~: a icr. Creativital ca int~, pr3aun vom vedea, inclt’e~ s.r. i”. Trri ni:’a ccmplere de per~enr? Itrtte, depăr, kid aptitudinfle.

În psiholagleg conceptul d:’ croatintate we urmitoarele trel accopti Xii: L de compcrtaฃ‘nent PA en. Av: te+2; riMc& crc’ativt; b. d~ s~ructura a ~: ฃonali 52, ji sau stil croc’ iv: c-c! I~:1 -te Ca ~ฃ~tp, în c ฃ2 lntcra~uiฃfie ‘ฃ1 con~urdcarea mijlocc~c g~’: c: rra ţie nci i~ei, dcşi dt’c În efecte ~t: v 2. ACLVflA7L?’~ฃ CRICiWA.

Zn capitolele doapro procoaele psir~ce at’ roat relc’. ~aţe o sorb d~ demaraud şi aspecte crea12vo. Arlarribiul ‘~. Scuit’i de h~f” rm~ţil şi dc’ stn: chid opora~onalo, procedee de 1ucr2 a, ’i dcpr: îi‘4’ ri Ca cicro dir. Plantt t~n Siblect, constitulo poten’~aiul stit’ ~ Or~cs sut’ฃgt dir; îne CE lt? &;: ~ ten; iar creaflv, p. ntru cât orice subject r onc‘2a C cXpr4Jfltd pe care o pft~ lucroazi merou şi varlabil, mind de C; rt. ฃîl, tolirilci şi sz’icmc ~

ZnCA de la comporlamentul! C1’: r. rio~,; ‘I da la procca: i rtindamental al perce; 41el se constaţi demorฃ‘~rl şi aspocte creauve. Sa’lel sunt activitatea exploratorie seloctivit, ccmportamontui de CAutaro, percepere~ preforen$ [al& a unor însu~tri r~l conlşimtll ce de’în ralovante qi coiLe.2r5 exproalvitate Am-l perceptive. Fept cถte c5. În joc IntrA mod: lo parrep’ive 91 reprotontiri ce permit o ‘Y~! P: fficnra ~ n’~+crj~jj~uj ~. Cizor! ~l. În acest Boris, M. Rain sptinea CA int;:1ca no invatti 5*1 ascultflm, icr platwa no inva% şi privim. H arela; l rroi, P-ar putr. ~ spi’no CA aparatele şi masinilo no invati şi a~ondm abcdefghijklmnopqrstuvwxyzşţăîâşi şi e3~lm calca pentril rezclvarea prcblemalor practice.

Dacă la baa actolor cre~tivo de doacoperiro şi Invenţie se afli r~ tentlalul croativ Individual sau de grlap, at’mci Insoamnil CA toată rblema consti În activarea şi redizarea sau valorificarea acest’a& poten~al. Concrot, se puno problema utuizildi expenentel În not -l‘1a‘4, a roglndiiii prin stabllirea da noi raporturi intro c’mo? Tir’te şi prin roatn’cttirdri de pnsamblud. În gronoro, Se ajunge ‘a not idet SOIL pro! Ccte prin transformări $ recombindfl de datclor cognttit’e ţie Car: SiLl tectul dt: pune.

I expdmhid o valoare? Au ele o cxisten; fl ~acJ” 1’%. A, ~: ฃฃ; – ard: nte t.’na de alta? Evident nu.

AHt: dini: e *1 Cdi; tlgrLe voluntare awcearc? Cr sZnt: r, rclat~’, : r ~’.

Peflaenta $ cidar organizote ฃlafr-nn 814el? & ถrrJfl iitcgnin la d~r”. ni~1ufl, În acela7i fel În care se prezinţi p: rrmicli ccnceptrr’ a. " flat C& În p~ramlda co’rtฃr1tişi Icrarhla (. Onceptnlor e~!” ~ 1~t toţi deli~ “91 în timp Ce pir&nlda atitudinilor caracterlale oate ţie 13 Un s’ibiecr 13 mult dif~rit&, În soflst’i cd, de piid&, 13 Un subiect o WC rtt~, r.: corc” ~ti de exemplu avaritla, ocapa o poziţie dominriti, Se şi’ ‘1e~za ~ vârful I’irari1dei, pe dad la ţin alt sublect zglrcenla este pe:’: reri~ qj ‘; re!) uถh’. Eijrlfllaฃ1 la aces6a fflnd dominant spiritul de an~: nt~’rA.

Marele caracterolog american G. Aliport9 poni~ni de În constataren Ca Înşişi] imt’a cuprinde ml de termeni Ce st: nniflcfl trCr~’iirl c~r3rt~ flab, arat4 cÂt to3te aceste trşituri sail atitudini sr lerar’Uzeaz7~, i’. N 21e glind dominanze, far altele subordonale. El araţit ~ la fiecaro indirid, aqa cum ar&tau 91 mo” ali~Ui francezi, se pot descoperi l-2 tl~sถturi C!’rdina~e care domini 91 controleazi p. toate colelalte. Este apo~ un grup de tirtsCturl principale (10-l5) care pot fi cii Jถ%~L~$ reciincsci: te la în-david ca ilindirA caracter: stice, iar În reaL, atte ft Lie billaturt sec: tndare $ ~ IOndD care Sunt siib exprimate 91 pe care Însu91 siib; octul unt~rl 1~ neagfl. Mt? Ol, unii spun CA n-au nici o Inclina~2 spra geloLta sau invidie, desi chiar şi I~ ei se pot determina, În anumite mcmeite, în: nilnimum de tendin~ de acest fel.

A crinoapte p. cinen; fiweamni a-L dete’mina ifllanime caractenals ctrdinฃe. Peatni urtii, dominante Sunt Iri-‘r&” a 91 volnti de pt: tere, pentru (‘:1, modestim 91 genorozitatea; unil re imrtm Praflt~-o ~ Ircredere În fo4ale propril, altil, dimpotrivi, Skit torora 41 d: nci~1: rzr’.2raa IR sine. Urtli dovod” st’ neîncredere fati de oar’~eni, l~” &4il ~?; ~L i: rrpz1~ tori firA limiti. &’emnliflCAriฃ‘1e ar putea Li preiu” site indc~n; t 91 a~ฃista În legătu-~ Cu fiec~.re din tn~s: itiwiie caractert: lt’i omere’:”. C.ae, 1:1 imul sau la altul, poa~e It cardinnifl 919 ded, definşiorie; ~et’t” ’ฃi cl. În rrtrt 91 literaturi, temă tr5&” tşirll cardinalo a fost nustr~aฃ prI ~ ~ c: t ‘, re create de Sbakezp~r’ฃr.’, Molitre, Goethe q.a., ir. 13 p’Ij de Caraola’, e 91 I) elavranrea. And trisitura cardinali este m’i: c “. R~’a impt’ratlva 91 le oop’eqe. Te p. toate celelalte, ea reduce porsonai! Tc’ea la o dirr: ofl3iune urflCa 91 poate qencra 8*’ petologice. Trdsdnirc.

A~’djşindฃ nit trel tile an nipi Lie tifeituille prinelpale p. care ft le nLbqrdoflea: d ~F 2, o care II twegnara ฃntr-o -Llactitri unica. MUd, eparo În rrim plan ţin y1roffi ceucterlal al flecirul individ 91 care nu poale fi considerat cci a’ Insaman de at1tudini san trASituri, ci mat d ฃ‘~, ab& ca o icrarhtarc ft ‘ntcrpm-are a acestora, angajirtd 910 parte din trAsiturilj secundare, pentm S flecare din atittidini se afli Într-o leglituri mutuali Cu multe altele. 3). Actea, dacă la o persoani identifloini o aniunlti tridtur A este ne175

Toate aceste perţ iculcrit (~ti, ci e ensambiu, ale cara cterului relevY iflC c odeta faptul ce cccste poeto fi deflnit ce sistem cic atitudini stabile şi specific individuale, având o semnificct, ’ie socicla 5,1 mc r~lg, atestându-l pe om ce membru ci societatli, ce purtător de valori, dcci, ce person~ttote.

TEME DE REZOLVAT şi EXE~CITI

1. Ce deo~ebi’: e e~te între caracter şi tc-raperancnt ‘Lj, de sa~n~’r’rea, între caracter şi aptitudine?

2. Definiţi conceptul de atitudine caracterlala.

3. Face~-va pcrtretul caracterlal; cereţi şi unui ce’, ’c~ ~ vi-l facg; comparat, i apoi cele douc portฃete.

I.

XI. CREATIVITATEA

1. CONCEPTUL DE CREATIJVITATE.

În secolul noatru, ‘tiin; şi’o nu ~ s~ r, ’Ac’? ~cIfrCzc uncic din t. ~r&c creatici umane şi, ceca ce este important, Cu ajuns sa eleboreze ode prin care crectie sa f’ic stimulate în ceic m&i divcrsc domenil cic act c.

A cree insoamna a puoduce (a gencre) ceva mo~ în raport cu ~c~c ce este vechi, cunoacut, uzua1~, banal. Noutatea este şi ce evelueta ~ Tşi, după cote de or~Winciitotc. Cota de origima [itutc cores pztncic distamici (t~ c produs~T no7~ ~ ceea ce prccxista ca fapt cunoac~ şi 7~czL’al în ~ respectiv. În litcrcture noatra se epreclaza ori~ (gin&’iItatee culmi~c~ a a pocticci lui Emincscu şi, după ci, a poezici lui Ar~hczi, f~lage, Nichit ~t tf~escu. În tehnica şi arhitectura, masure originclitatil este S1 mci evicofiLci.

Atributul de creativ semnifica note de originelitate în activitate i în produscic acesteic. Proiecterce tchnicc şi înseşi prolecteic le care se ajunge sunt creative. Tot astfei, cercetaree ~tiiny’fica şi rezuitateic ci. 1ฝc-spre însuşi subiectul ce Se exprima ‘şi întreprindo o activitate Se snune la este raci muit sau mci puţin crcativ.

Termenul (Te creativitate este foarte general şi a fost introdus în vocabulerul psihologici emericane, în deceniul ci petruice ci secolulul noatru, pentru a dcpcşi limitele vechiulul termen de talent. Între conceptele de crectivitate 51 de talent note comuna este ccc de onginalitate. Dovcdes, te talent cci ce demonstreeza o pregnante originelitete. Dcci, talentul corespzt~de Creativitu” tii de mivel s? ~pe?’i0r. Dar accaste nu este.

Psiho1~gi~ c. ~ a ‘~7 esar sa stabilim s, ’i contextul celorlalte tra Se turi şi poaibiliteti person~e de care acc~sta este 1c~ct (~ şi influenteta. Spunem dcspre cineva c ({este Sever 5A’U 1ngJ~duitC) r sau (ผ) encrC) S Scu sociabil, dar ficcarc este, în f&t~ 1U~ purtător ci unci astfei de caracteristici, precum ficcare este în fc~u lui (Întrucât atitudi nile se intcrcondit, ioneaza), modest, mândru, dcnn harnic scu cons, ~tiincioa.

Psihologul american G. Kelly a etras cten~a asupra unor subs~ructuri de personalitate ce rczu1~ din experienţa şi intermociclare şi car’c~ reunind mci multe atitudini ‘t; i Ircs~turi stilistice, aper Ce nişte structe’~ bipolare pe baza cărora Se adopta dccizii. Din ceic arc tatc, ro zulta ~g) ierarhşizcฃrca atitztdinilor şi ti’dsdturi~or 271 sistcşi este principo l~ particularitate a str~t~tmrii ca? ~actC rlal e. Totodată, însuşi sistemul dob’~no scric de particuJcrit (~t, i Struct uraic a c (~ror cunoaştere permite o ~finirc a profllti] ui caracterici ci fiecare porsoane. Fn scurt Ic de.

Modifica în mod esenţial ccr-~ contrare pri~ciflCผ’ leg ‘te ฝ ~ rcv&uti ~

În sec ~ a t~ra, aparar ~ a ผ ‘~ a I a terta omului C a %~a~ ţuC) îi I ~ce)1o~j~te ~ ฝ Q7J o pe~4ru sa~aţe~c’ t ‘,”

Intec~şindu Ic DE a a a ~

~ t&1~ฝ ~ a C) a p a ~ a ~, fat de deşt~neIc colectiv a a’ a a tici şi ale deplinci tibcrt (~t.

C ~ ฝ ~ผ a ~ este L” atric) tismui. A wi St ‘~’tl~’ ca azitadinea este corripo ~ ~a ~ o~ ~ rulul în m~surc În care en atitudinca, arc o. ~ a o protund inmdccinata în fondul stibiectulul, i ~ CQ dinl~nuntrii n efara Dispozitiveic voluntare ce m o apt a atitud nilor sunt relativ gencrale pentru S a.

Q sensul c (~ el An v~rlan’la ~O?’şivc” it’, ~? L desparte vor1~a, ~ târn~ (‘~ ~ dtlt; dinjl~ c ~nt întotdcauna legate o.

I esar sa stabilim şi contextul celerlalte traseturi şi poaibilitati perso n~e de care accasta este legate şi Influent, etC. Spunem desprc cineve ce este sever sau 1ng (~duitor Sdil seneroa SE U sociebil, dar ficcare este, în f&u? Iui, purtotor ci unci astfel de caracteristici, precum fiecare este în fc’~u; lui (întrucât atitudi nile Se intcrcondit, ioneazC), modest, mândru, dcm’ผ‘fl harnic sau cons’tiincioa.

Psihologul american G. Kelly a atras eten~a asupra unor subs~ructuri de personalitate ce rezulta din experienţe şi intermociclare şi care, reunind mci multe atitudini şi trasatun. Stilistice, aper Ce nişte, cor structe” bipolare PE baz&~ cărora Se adopta dccizii. Din cele crCtatc, rezulta> ca icrarhizerca at~tdini~or şi t~s (Ltu1ilor În SlatCfll este principcl~ particztlaritate (1 strzla’tm/’îi c (1ractci’jal C. Totodatfi, însuşi sistemul dobândeşte o seric de particularit (ti struc tureic a căror cunoaştere permite C) şi mci bunC definire a profilulni caracterlal ci fiecare pcrsoane. Fn continuare, ne vom referi no scuct Ic de.

Uşitatea caracteTzLl~Li inscamna a nu modifica în mod esenţial cGr -duita de la o etapC la câte din motivc de circumstant, c, contrare principulor declarate;

ExprCsivit (ฃtca cCLr (1ctoTului se referC la dezv&tarca precumparşi. Te~} rc a uneic Scu a citorve trasatt’ri care daţi o nota specificC intrcguIu.’ Caractercic expresive sunt cele ci~ {r definite, uşor de relevat şi dominan~c în report CU situatla în care se afic;

Originalitatea caracterului presupune eutenticit atea În Însuşire a şi realizarea anumitor valori, coor cute lăUntrice a acestora, forte lor fl~ผ-raic, gredul lor diferit de dezvoitarc şi Imb~ nare ic ficcare individ, cu câte cuvinte, note distinctiva C persoanci în report cu ~te persoane;

Bogăţla ceracterulul rczultC din multitudinea rolatlilor pe c~re persoana ic stabileşte Cu viaţa Snlala, cu mu uca, Cu semenli etc.

DU preocupări şi reletii Ingusto rCmin indiferenţi în raport cii o Se ~ fapte şi evenimente, nu se aogajcazC, nu participa, rămân izoicti.

Stato” nicjci caractcrului Se rcalizcaz (1 dacC (Ititudinile şi ti ~ U rile caracterlale Cu o semnificaţic de o mere valoare morala, ace~sta ~undementInd constanta manifestare în comportament;

~ caracterului apare ce o conditic a restructurani unot elemente ale caracterulni în report Cu noile cerinţe impuse de neorsitatea şi~jIn. I aceloraşi principii. Se asigura, astfel, evolutla caractc. ~’. ~ şi, totodatC, autoreglajul eficient în dcpendentC de diverse Împrejura îi;

Tarla de caracter se exprima în rezistenta la acţiuni şi influepte Gontrare scopurilor fundementa Ic, convingeritor, sen imentelor de ni’Cre veloare morale etc., pe care persoşina Ic-a transformat în linli de orientare fundamentaic şi de r, crs’,; ceşivฝ. DatoritA fortel caracterlale, om~1 atinge nivelul suprem ci croisu~şi’] şii.

SFÂRŞIT