Manualul actiones cu privire la tehnicile de interacțiune judiciară în aplicarea Cartei ue – module generale

Scenariul B: Exercitarea Puterii și Obligației

Marea majoritate a cazurilor în care instanțele naționale au solicitat asistență din partea CJUE prin procedura trimiterilor preliminare (Articolul 267 al TFUE) au avut legătură cu vârsta și sexul. Mai exact, articolul 6 (1) al Directivei privind Egalitatea în Muncă este deschis interpretărilior și se află adeseori în centrul litigiului în fața CJUE atunci când este vorba despre discriminarea pe motiv de vârstă. Cazurile legate de rasă, orientare sexuală și dizabilități au fost întâlnite mai rar. Două trimiteri preliminare legate de religie și convingeri au ajuns în instanță în 2015.

1. 
   În cazurile recente, instanțele naționale au căutat să clarifice noile obstacole ca cele din cauzele Achbita și Bougnani ⁴⁷. Ambele cauze sunt trimiteri pentru hotărârile preliminare privind interpretarea interzicerii discriminării la locul de muncă și au făcut referiri explicite la Articolul 21 în cadrul trimiterii preliminarii, însă ad abundantiam. Circumstanțele cauzelor nu sunt exact la fel, iar întrebările adresate de instanțele de trimitere sunt de asemenea diferite: În cauza Achbita, instanța din Belgia întreabă dacă regula de neutralitate a angajatorului duce la discriminare directă, în timp ce în cauza Bougnaoui, instanța din Franța întreabă dacă cerința privind neutralitatea poate constitui o cerință profesională (art 4(1), Directiva privind egalitatea în muncă) dacă este vorba despre o cerere a clientului.
   

Până în prezent, aceste cauze au avut ca rezultat Opinii divergente, exprimate de Avocații Generali Kokott și Sharpston cu privire la descrierea religiei:

• 
  Avocatul General Kokott a descris religia ca fiind o chestiune legată de convingere și ideologie – un „fel de conduită bazată pe o decizie sau convingere subiectivă” (alineatul 45)
  
• 
  Avocatul General Sharpston a descris religia ca fiind o formă de identitate, în termeni asemănători cu rasa sau sexul: „pentru o persoană devotată credinței sale, identitatea religioasă este o parte integrantă a acesteia” (…) „ar fi complet greșit să se presupună că, din moment ce sexul și culoarea pielii sunt întotdeauna parte din noi, nu același lucru este valabil și cu privire la religie” (alineatul 118).⁴⁸
  

Hotărârile judecătorești nu au fost încă pronunțate în aceste cazuri. Pentru mai multe detalii despre Opinii, consultați partea II, fișele de caz 12 și 13.

2. 
   În câteva cauze de referință, CJUE a atribuit ulterior un rol esențial Articolului 21 ca urmare a unei trimiteri preliminare din partea unei instanțe naționale:
   

• 
  În cauza Test-Achats (2011) CJUE a anulat o prevedere legislativă care restricționează egalitatea între femei și bărbați în Directiva 2004/113/CE pentru că era contrară Articolelor 21 și 23 ale Cartei. Această abordare pare să confirme prevederea respectivă în implementarea cadrului juridic al UE privind nediscriminarea la nivel național. ⁴⁹
  
• 
  În cauza Mangold, cauza Kücükdeveci și, cel mai recent, în cauza Dansk Industries (2016), CJUE a dezvoltat principiul general al nediscriminării pe motiv de vârstă.
  

În cauza Dansk Industries, CJUE clarifică diferența dintre interpretarea uniformă și aplicarea principiilor generale. Curtea susține că principiul nediscriminării se aplică atâta timp cât directiva nu este aplicabilă, oferindu-i un efect direct subsidiar. Curtea a reafirmat, în conformitate cu cauza AMS, că nu numai CJUE are puterea de a nu aplica o prevedere a UE, ci și toate instanțele naționale ale UE, cu privire la prevederile naționale.⁵⁰

Conceptualizarea nediscriminării cu privire la mai mult de 14 motive enumerate în Articolul 21 al Cartei a fost oarecum exclusă prin dezvoltarea unui nou principiu general (pe motiv de vârstă). Încă nu este foarte clar dacă instanțele naționale trebuie să concluzioneze că același statut trebuie să fie acordat pentru toate motivele de discriminare incluse în Cartă (Articolul 21) sau enumerate în Tratat (Articolul 19 al TFUE) și anume cu privire la efectul orizontal al Cartei.⁵¹ Pentru mai multe informații cu privire la felul în care instanțele naționale aplică principiul general al nediscriminării pe motiv de vârstă, consultați Partea II, fișele de caz 1 și 2. Pentru exemple de cazuri de discriminare pe motiv de vârstă, consultați Partea II, fișele de caz 1 și 2; pentru o abordare diferită a efectului orizontal al Cartei, consultați Partea II, fișa de caz 7.

3. 
   În alte cazuri, CJUE a răspuns întrebărilor care menționează în mod explicit Articolul 21, făcând referire la Directivă și/sau atribuind Cartei un simplu rol contributiv.
   

• 
  În cauza Servet Kamberaj c Istituto per l’Edilizia sociale della Provincia autonoma di Bolzano (IPES) și Alții C-571/10 (resortisanți ai țărilor terțe (RTT)), CJUE s-a pronunțat în favoarea RTT, dar a respins invitația instanței naționale de a utiliza articolul 21 ca mijloc de abordare a discriminării între cetățenii UE și RTT. Aceasta și-a bazat răspunsul pe Directiva privind RTT și pe articolul 34 al Cartei.
  

• 
  În cauza Tyrolean Airways C-132/11, instanța din Austria a întrebat dacă o normă a contractului colectiv încalcă articolul 21 al Cartei și Articolele 1, 2, 6 ale Directivei privind ocuparea forței de muncă. CJUE nu a făcut referire la Cartă în răspunsul său, ci la altă cauză a CJUE, și anume cauza Prigge.
  

• 
  În cauza C-40/11 Yoshikazu lida c. Stadt (Hotărârea judecătorească din 8 noiembrie 2012), instanța de trimitere a încercat să clarifice dacă principiul general și Articolul 21 oferă motive de protecție total separate și independente:
  

„Drepturile fundamentale nescrise ale Uniunii Europene, astfel cum au fost dezvoltate de jurisprudenta Curții din Cauza 29/69 Stauder⁵² până la, de exemplu, Cauza C-144/04 Mangold⁵³, pot să se aplice în totalitate chiar și în cazul în care Carta nu este aplicabilă în speță? Cu alte cuvinte, drepturile fundamentale care își păstrează valabilitatea ca principii generale ale dreptului Uniunii în temeiul articolului 6(3) al TUE există în mod autonom și independent alături de noile drepturi fundamentale consacrate în Cartă în concordanță cu Articolul 6 (1) al TUE?

Cu toate acestea, din cauza faptului că legătura cu legislația UE nu s-a constatat pe baza faptelor specifice ale cauzei, această întrebare fundamentală despre statutul și corelația principiului nediscriminării și Cartei a rămas fără răspuns.

Cauzele din Scenariul B (2) arată adesea felul în care instanțele naționale caută clarificarea jurisprudenței CJUE care există deja, cum ar fi cauzele identificate în Scenariul B (1). Abordarea CJUE a Articolului 21 – și în ciuda cauzei Test-Achats și Dansk Industries - rămâne aproape de cea care rezultă din domeniul de aplicare a Cartei.