Materia medica

HELLEBORUS NIGER

 Sursa: planta Helleborus niger – trandafirul zăpezii sau al Crăciunului -este toxică, producând stare de stupoare, vertij, sete, senzaţie de sufocare, vărsături, diaree, bradicardie, colaps şi în cele din urmă moarte prin stop cardiac.

Istoric: la fel ca şi Amanita muscaria, planta este folosită din antichitate in practici magice      ( însă de magie neagră ), dar şi în tratamentul nebuniei, paraliziei sau gutei.

Se menţionează că în 583 î.e.n, în timpul asediului unei cetăţi, grecii au otrăvit rezervele de apă ale oraşului cu helleborus şi asediaţii au fost atât de slăbiţi din cauza diareei, încât nu s-au putut apăra; unii istorici cred că Alexandru cel Mare a murit din cauza unei supradoze de helleborus.

 Esenţa remediului este dată de Hahnemann: unul dintre primele simtome  care însoţeşte de regulă toate celelalte tulburări este o stare de stupoare “ în care deşi simţul văzului este neafectat, nici o imagine nu este clară, simţul auzului este perfect sănătos, dar nu aude nimic clar”.

Pacientul pare complet rupt de lume şi de sine, nu-şi aminteşte nimic sau nu-l mai interesează nimic, îi lipsesc atât voinţa, cât şi forţa de a face ceva.

  (vezi semnificaţia în engl. pentru presc. hell. + negru)

 

Mental-emoţional

-         stupoare şi lentoare mentală;

-         memorie slabă, pierderea memoriei, concentrare dificilă;

-         depresie (uneori după o dezamăgire din dragoste) cu indiferenţă sau dimpotrivă, cu disperare (doar Aur şi Hell de grd. 4!) că nu se vor mai face bine; cu gânduri suicidare (MIND - SUICIDAL disposition - thoughts - mental power; from despair about loss of: 1/1) [ca modalităţi : înec 2/21; spânzurare 1/10];

 

Generalităţi

Agravare:

-         16-20h ( Lyc. grd 3, Hell. grd.2);

-         supresii;

-         când se gândeşte la problemele lui;

-         erupţie dentară;

-         pubertate;

-         efort;

-         atingere.

Amel. când se gândeşte la problemele lui sau dimpotrivă, când este preocupat de altceva;

Alimentar:

-         aversiuni: mere ( 3/5), fructe ☻( 2/24); legume (3/20);

-         agravat de: grăsimi (2/24); alimente fierbinţi ☻(2/61)

Cap

-         indicat în afecţiuni severe, de la traumatisme cranio-cerebrale (a 2-a alegere, dacă Arn. nu a acţionat), encefalită sau meningită, până la cefalee relativ banală – insoţite de acea stare de stupoare descrisă mai sus;

-         fruntea încreţită, încruntată, ridată;

-         ameliorat de masarea frunţii (când se concentrează).

 

Digestiv

-         fără sete;

-         diaree cu scaune apoase sau mucoase/ mucosangvinolente.

 

Urogenital

-         hidrocel după supresia unor erupţii(1/3);

-         supresia menstruaţiei după expunere la frig (1/32) sau după o dezamăgire din dragoste (hell., ign., nat-m., ph-ac.).

 

Extremităţi

-         neîndemânare – dacă nu se concentrează permanent asupra  ceea  ce face.

Complementare: Nat-m., Zinc.

Comparaţii:

-         Alumina: lentoare, greutate mentală, ag. între 16-20h.

-         Ph-ac: slăbiciune, indiferenţă, apatie, probleme după o dezamăgire din dragoste (inclusiv supresia menstruaţiei);

-         Lyc.: MIND - DULLNESS - coryza, during; MIND - FEAR - alone, of being – night; MIND - FROWN, disposed to; FACE - WRINKLED – Forehead; GENERALS - AFTERNOON   - 16 h - 16-20 h; GENERALS - FOOD and DRINKS - flatulent food - agg.

-         s.a

 Bibliografie:

-           Boericke W., Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica;
-          Boger C.M.,  A synoptic Key to Materia Medica;
-          Gibson D.M., Studies of Homoeopathic Remedies;
-          Morrison R., Desktop Guide of Materia Medica;
-          Murphy, Lotus Materia Medica;
-          Phatak S.R.,  Materia Medica of Homeopathic Medicines;
-          Vithoulkas G., Essence of Materia Medica; Materia Medica Viva;
-          RADAR 8
-          “IAmShaman & Kona Kava Farm “

  

Hyoscyamus niger

Dr. Ileana Rindasu

( fam. Solanacee; Maselarita)

 Planta otravitoare, cu o reputatie oarecum sinistra, pe care o imparte cu alti membri ai familiei, cum sunt Belladonna, Stramonium si Mandragora.

 Planta erbacee bianuala, cu frunze ovale, adanc scobite, acoperite cu peri lipiciosi, formand in primul an o rozeta bazala, iar in al doilea an, cand se formeaza tulpina,apar si florile, avand un aspect tubulos si culoarea galben-murdara, strabatute de o retea violet-roscata. Fructele se prezinta ca niste capsule tari, ce contin numeroase seminte.

Intreaga planta emana un miros greu, gretos, ceea ce ne face sa ne gandim ca ea ar strange in sine tot ce este mai murdar si mai nociv din habitatul sau, mai ales ca in general, creste pe locuri necultivate, parasite,adesea pe terenuri unde s-au depozitat gunoaie,dar si in cimitire.

 Compozitie chimica:

Partile aeriene ale plantei contin alcaloizi, dintre care mai importanti sunt: l-hyoscyamina si scopolamina.

In anumite stadii de vegetatie, contine si alcaloizii caracteristici matragunei, ca atropamina, tropina, etc; la uscarea plantei, o parte din hyosciamina se transforma in atropina.

 Farmacologie:

 Se aseamana cu cea prezentata de Matraguna, dar cu efecte mai slabe, datorita continutului mai scazut in substante active. Unul din efectele principale este blocarea receptorilor colinergici de la nivelul sinapselor neuroefectoare parasimpatice, cu urmarile ce decurg de aici(ex: calmarea spasmelor musculaturii netede).

 Caracteristici homeopatice:

 Primul proving a fost efectuat de Hahnemann, este descris in Materia medica pura.

 G. Vithoulkas:

 In comparatie cu alte remedii din fam. Solanaceelor, Hyos este mai pasiv, mai putin violent, exceptand starile paroxistice. In schimb, il caracterizeaza o gelozie si suspiciune mult mai puternica, ca si un tip particular de gandire obsesiva, centrata pe lucruri mici.

La nivel fizic, sunt caracteristice spasmele( Veratrum, Agaricus) si convulsiile(Stramonium, Belladona).

 

F.Vermeulen:

 Nucleul remediului este alcatuit din sase idei de baza:

1. gelozie, cu suspiciune; iesiri violente

2.polaritatea – locvacitate sau dispozitie tacuta

3.polaritatea – lipsa extrema a pudorii sau extrem de pudic

4.nelinistea mainilor, se joaca cu degetele, prinde lenjeria sau hainele

5.epilepsie, contractii, crampe, tresariri

6.tuse uscata, spasmodica,agr.culcat, amel. de sedestatism

 

Psihism:

 Tulburarile de baza, dupa Vithoulkas, sunt gelozia si suspiciunea.

Gelozia pare sa motiveze mult din comportamentul sau, inclusiv izbucnirile de violenta.

 Ea poate sa incepa ca o banala gelozie fata de sotie sau ca o suspiciune ca la serviciu este vorbit pe la spate de colegi, dar starea se poate amplifica si ajunge sa cuprinda un numar mare de persoane suspectate, inclusiv complet straine.

Rezultatul pote fi o stare paranoida sau chiar o schizofrenie paranoida. Ajung sa se teama de toata lumea, cred ca toti vor sa ii otraveasca, refuza din acest motiv mancarea si medicamentele.

O caracteristica interesanta este ca Hyos nu isi arata gelozia in mod fatis, spre deosebire, de ex de Lachesis, care nu se controleaza si face cu usurinta o scena, o mare criza.

La hyos, gelozia este interiorizata, incearca sa para nepasator, dar ar fi ,in schimb, in stare sa isi ucida partenera infidela, in orice caz se vor gandi la asta(Mind- kill, des to, gr.3).

 O alta caracteristicxa este aspectul obsesiv al proceselor mentale, ca si cum, confruntata cu pericolul nebuniei, mintea incearca sa se apere, devenind obsedata de lucruri simple si relativ inofensive: ex – poate fi obsedat de figurinele de pe tapetul sau, cu care vorbeste zi si noapte...( Kent ).

 Daca nebunia progreseaza, se va manifesta in cele din urma in sfera sexuala, cu mania erotica extrem de tipica acestui remediu.

 Persoana se va comporta ca un om ramas fara nici o inhibitie, se joaca cu organele genitale, are manifestari exhibitioniste,isi scoate toate hainele de pe el.. Fie ca vorbeste sau canta ori injura, face mereu referire la subiecte sexuale, ca si cum are loc o izbucnire a inconstientului la nivel instinctual, afectand regiunile inferioare ale corpului, inclusiv functia urinara si defecatia. Pot aparea pierderi involuntare de urina si fecale. Se poate juca ore in sir cu fecalele.

 Alte simptome caracteristice:

 Sistemul nervos central:

 Delir acut manifestat prin manie pasiva si spasme musculare; se pot asocia si elemente de hidrofobie- cu frica, groaza daca aude apa curgand, ajunge chiar la convulsii. Delirul este intrerupt de perioade lungi de epuizare, cand priveste fix, mormaie ceva ca si cum ar vorbi singur, poate avea halucinatii. Apuca obiecte imaginare. Delirul poate trece in stare de stupoare sau coma.

 Convulsii, insotite de emisie involuntara de urina. Convulsii are se produc in timpul somnului.

 Alte simptome:

 Ap. respirator:

 poate fi prezent un catar al laringelui si al traheei, cu raguseala.

Este caracteristica tusea spasmodica, nervoasa, agr de pozitia culcat, mai ales dupa miezul noptii, amel de ridicarea in pozitia asezat.( Jouanny)

 Ap. digestiv:

 pareza a musculaturii netede ce pot duce la dificultati de deglutitie,, cu fluide ce regurgiteaza pe nas si pot ajunge pe trahee. Scaune involuntare. Diaree fetida, indolora.

 Ap. urinar:

 poate fi prezent enurezisul.

 Modalitati:

 Agravat de:

 emotii- frica, gelozie, iubire nefericita

atingere

decubit dorsal

 somn

 frig

la inceputul si in timpul menstrelor

in repaos

in timp ce mananca sau bea.

 Ameliorat de:

aplecare

sedestatism

 Indicatii clinice frecvente

 Stari maniacale, manie puerperala, delirium tremens, coma

Tulburari convulsive

Coree

Ticuri

 Diagnostic diferential:

 Tusea uscata, amel in pozitia asezat

 Pulsatilla: tuse uscata noaptea, productiva ziua

 Sepia: expectoratie matinala, cu gust sarat

 Obsesiile sexuale:

 Cantharis: priapism, metrita; senzatia de arsura in regiunea anexiala

 Lachesis: ameliorarea tuturor simptomelor in timpul si dupa menstre