Medicină socială Şi management sanitar

Planificarea strategică a asistenţei medicale primare

al sistemului municipal de sănătate publică

Galina Buta

Catedra Economie, Management şi Psihopedagogie
Summary

Strategic planning of primary medical assistance in the health system

at the level of municipality

This article represents a project of strategic planning of medical assistance at the level of municipality. The given study reflects strategic objectives of a primary medical assistance development, describes specific objectives and necessary steps to achieve them. The description can serve as guideline for managers of different level who work in the public health system.

Rezumat

Articolul dat reprezintă un proiect de planificare strategică a asistenţei medicale primare la nivel municipal. Studiul dat reflectă obiectivele strategice a dezvoltării asistenţei medicale primare şi clarifică măsurile de asigurare ale lor. Această descriere poate servi drept ghid practic pentru managerii de diferit nivel ce activează în sistemul de sănătate publică.

Actualitatea temei

Sistemul de sănătate publică din municipiu traversează ultimii ani o perioadă de modificări structurale esenţiale. Acest proces, direcţionat spre descentralizarea şi sporirea rolului sectorului medical primar, urmăreşte scopul perfecţionării structurilor existente ale sistemului de sănătate din teritoriu şi creşterea nivelului calităţii AMP. Asigurarea accesului liber pentru toţi la asistenţa medico-sanitară reprezintă principiul de bază în Strategia de dezvoltare a sistemului de sănătate în perioada a. 2008-2017 şi a Noii Sănătăţi Publice. Strategia de management şi dezvoltare care se propune în prezentul Plan Managerial Strategic are în vedere realizarea unor scopuri bine determinate şi vizează perioada anilor 2008-2017. Aceasta presupune şi corelarea pe parcurs a obiectivelor programului managerial respectiv cu măsurile aşteptate şi dorite de majoritatea colaboratorilor medicali, pentru o organizare adecvată şi ameliorare reală a asistenţei medicale în cadrul instituţiilor medicale municipale subordonate.

Scopul

Definirea planului strategic de dezvoltare a asistenţei medicale primare la nivel municipal

Obiective

• 
  Evaluarea indicilor ce caracterizează starea sănătăţii populaţiei municipiului Chişinău
  
• 
  Organizarea asistenţei medicale acordate populaţiei
  
• 
  Analiza SWOT
  
• 
  Definirea obiectivelor strategice
  

Materiale şi metode

Articolul dat prezintă rezumatul unui studiu analitic de planificare strategică al asistenţei medicale primare.

Discuţii şi rezultate

Evaluarea indicilor ce caracterizează starea sănătăţii populaţiei municipiului Chişinău.

1.1. Caracteristica demografică.

Conform datelor ultimului Recensământ, efectuat în Republica Moldova în anul 2006, la finele anului 2007, populaţia municipiului Chişinău număra 779600 locuitori, inclusiv 153750 copii în vârstă de la 0 până la 18 ani.

Numărul anual mediu al populaţiei variază neînsemnat, înregistrându-se în anul 2007 o scădere a numărului de populaţie cu 1784 de persoane, păstrând o stabilitate în corelaţia bărbaţi-femei şi o caracteristică de tip staţionar a stării de reproducere a populaţiei cu o tendinţă de regresie în continuare.

Mortalitatea generală a populaţiei municipiului Chişinău, inclusiv a persoanelor în vârstă aptă de muncă, în anul 2007 constituie 8,6 şi respectiv 4,4 comparativ cu anul 2006, unde acest indicator a constituit 8,3 şi 4,3, care respectiv a influenţat dinamica sporului natural spre diminuare + 0,8 înregistrat în anul 2007 vis a vis de 2,8 în anul 2006. Pe parcursul anului 2007 s-a înregistrat o micşorare a indicelui ponderii cazurilor de deces la domiciliu printre persoanele în vârsta aptă de muncă şi constituie 44,4 la sută, vis-a-vis de 47,5 la sută înregistrat în anul 2006.

Tradiţional, în structura mortalităţii generale pe prin plan după cauze de deces, 51,7 la sută au la bază afecţiunile aparatului cardiovascular, urmate de tumorile maligne cu 17,5 la sută, traumatisme şi intoxicaţii cu 8,9 la sută. Această structură se menţine stabilă pe parcursul ultimilor ani.

Cota persoanelor decedate în vârstă aptă de muncă constituie 33,8 la sută din numărul total al persoanelor decedate vis-a-vis de 34,9 în anul 2005.

1.2. Morbiditatea populaţiei municipiului Chişinău.

În anul 2007 în municipiul Chişinău au fost înregistrate 645276 cazuri de îmbolnăvire a populaţiei (inclusiv 157524 cazuri la copii), dintre care 351303 sau 54,4 la sută cazuri înregistrate primar (inclusiv 1121155 cazuri la copii).

Incidenţa şi prevalenţa morbidităţii generale a populaţiei au tendinţă de stabilizare în dinamică, indicele morbidităţii în rândurile copiilor în vârstă de 0-18 ani este în scădere şi constituie 1024,5 în anul 2007 vis-a-vis de 1212,9 în anul 2005.

În perioada ultimilor ani incidenţa morbidităţii prin tumori maligne are o tendinţă uşoară de majorare a indicelui de la 198,5 în anul 2005 până la 210,0 în anul 2007 la 100000 populaţie.

Rămâne în creştere ponderea pacienţilor depistaţi în grad avansat.

O situaţie încordată se înregistrează în dinamica ultimilor ani la compartimentul morbidităţii populaţiei prin maladiile cu caracter social. Rămâne majorată ponderea pacienţilor cu tuberculoză depistaţi cu forme destructive, a sporit numărul formelor bacilifere. A sporit numărul persoanelor afectate de virusul HIV/SIDA, în special din rândurile utilizatorilor de droguri şi numărul persoanelor primar depistate prin narcomanie şi alcoolism.

1.3. Asistenţa medicală mamei şi copilului

Indicii mortalităţii perinatale şi neonatale precoce constituie 7,9‰ şi 3,1‰ în anul 2007 (RM-10,2‰ şi 11,3‰), comparativ cu 10,6‰ şi respectiv 4,2‰ în anul 2004.

În structura mortalităţii infantile după motivele de deces înregistrate în anul trecut, pe prim plan se înregistrează decesele din motivul malformaţiilor congenitale şi constituie 37,0 fiind în creştere comparativ cu a. 2006 – 33,8 iar cauzele perinatale de deces se plasează pe locul II cu ponderea de 33,3 la sută.

Organizarea asistenţei medicale acordate populaţiei

2.1. Asistenţa medicală primară

2.1.1. Asistenţa medicală primară şi specializată de ambulator

Serviciul asistenţei medicale primare cu capacitatea totală de 11830 vizite în schimb este reprezentat de 22 instituţii medico-sanitare publice şi anume - 5 Asociaţii Medicale Teritoriale care au în componenţa lor 5 Centre Consultativ-Diagnostice şi 12 Centre ale Medicilor de Familie inclusiv:

• 
  AMT Botanica – Centrul Consultativ-Diagnostic şi 3 Centre ale Medicilor de Familie (nr. 1,2,3), inclusiv Centrul de sănătate „Munceşti”.
  
• 
  AMT Buiucani – Centrul Consultativ-Diagnostic şi 3 Centre ale Medicilor de Familie (nr. 4, 5 „Sf. Maria”, 6).
  
• 
  AMT Centru – Centrul Consultativ-Diagnostic şi Centrul Medicilor de Familie nr. 7.
  
• 
  AMT Ciocana – Centrul Consultativ-Diagnostic şi 2 Centre ale Medicilor de Familie (nr. 8, 9).
  
• 
  AMT Râşcani – Centrul Consultativ-Diagnostic şi 3 Centre ale Medicilor de Familie (nr.10,11,12).
  
• 
  14 Centre de Sănătate amplasate în oraşele şi comunele (satele), parte componenţă a municipiului (Bacioi, Sângera, Durleşti, Ghidighici, Vatra, Truşeni, Bubuieci, Budeşti, Vadul-lui Vodă, Coloniţa, Cricova, Ciorescu, Gratieşti, Stăuceni).
  
• 
  Centrul stomatologic municipal.
  
• 
  Centrul stomatologic municipal pentru copii.
  
• 
  Dispensarul dermotovenerologic municipal.
  

Populaţia municipiului Chişinău este asigurată în 95,4 la sută cu medici de familie şi 67,1 la sută cu asistente medicale a medicului de familie.

În cadrul serviciului asistenţă medicală primară activează 475 medici de familie. Numărul mediu de populaţie la un sector variază de la 1485 (sectorul Râşcani) până la 1812 (sectorul Ciocana).

În perioada anului 2007 în cadrul instituţiilor medicale municipale au fost efectuate 4456212 vizite sau cu 54066 (1,2 la sută) vizite mai puţin vis-a-vis de anul 2005.

Anual, se constată o majorare a numărului de vizite efectuate la medicii de familie de la 2320457 în anul 2005 până la 2384122 sau cu 63765 vizite mai mult în anul 2007. Ponderea vizitelor la medicii de familie (inclusiv la domiciliu) constituie 53,5 la sută (in anul 2005 – 51,4 la sută) în structura totală a vizitelor efectuate în cadrul instituţiilor medico-sanitare publice de tip ambulator.

În structura adresărilor la medicul de familie în perioada anului 2007 s-a micşorat cota adresărilor persoanelor asigurate de la 85,8% (anul 2005) până la 84,6% în anul 2007 sau cu 98017 vizite mai puţin. Respectiv, în perioada menţionată s-a majorat cu 43951 numărul adresărilor la medicul de familie a persoanelor neasigurate.

Numărul de vizite la 1 locuitor în an este la nivelul anilor precedenţi şi constituie 5,7 vizite.

La medicii specialişti au fost efectuate 2072090 sau 46,5 la sută din numărul total de adresări sau cu 117731 vizite mai puţin vis-a-vis de anul 2005.

În anul 2007 au fost contractate de către CNAM pentru acordarea asistenţei medicale în condiţiile asigurărilor obligatorii - 655939 sau 84,1 la sută din populaţia municipiului Chişinău.

Populaţia municipiului Chişinău beneficiază de asistenţă medicală în condiţiile staţionarelor de zi desfăşurate în cadrul Centrelor Medicilor de Familie şi Centrelor de Sănătate cu capacitatea totală de 131 paturi (inclusiv 20 pediatrice), unde pot fi iniţiate caz-tratat conform listei nozologiilor şi tratamentului medicamentos contractat de CNAM pentru fiecare instituţie medicală de ambulatoriu. În anul 2007 în condiţiile staţionarelor de zi s-a reuşit cuprinderea cu tratament a 11727 pacienţi cu diferite afecţiuni de gravitate medie şi uşoară sau cu 3712 mai mulţi ca în anul 2005, cu un număr de 64500 zile pat şi media de tratament de 5,5 zile (în anul 2005 – 5,8 zile).

Resurse financiare

Analiza activităţii economico-financiare a IMSP municipale, încadrate în sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală (AOAM) denotă, că veniturile acumulate din toate sursele pe parcursul anului 2007 au constituit 362913,5 mii lei, inclusiv: din fondurile AOAM şi MS – 285919,7 mii lei, mijloacele bugetului local - 23305,9 mii lei, mijloace financiare extrabugetare – 35546,6 mii lei, alte surse – 18141,3 mii lei.

Astfel, suma bugetului global executat pe parcursul anului trecut a depăşit cu peste 84173,0 mii lei suma respectivă pentru anul 2006, inclusiv din contul mijloacelor alocate de CNAM şi contribuţia bugetului local, care a permis majorarea volumului de servicii medicale prestate. În perioada de referinţă IMSP municipale au prestat servicii medicale populaţiei asigurate peste prevederile Programului Unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi neasigurate în sumă totală de 35546,6 mii lei cu o sporire neînsemnată (4,3 mln. lei) faţă de anul 2006.

Sursele financiare acumulate, conform structurii cheltuielilor suportate de către IMSP municipale au fost utilizate prioritar pentru salarizare (48,3%), procurarea medicamentelor (15,1%), produselor alimentare (3,4%) şi acoperirea serviciilor comunale (7,5%).

Baza tehnico-materială

Pentru renovarea utilajului medical au fost prevăzute şi alocate de către Consiliul municipal Chişinău surse financiare în sumă de circa 2,2 mln. lei, care nu sânt suficiente pentru satisfacerea necesităţilor IMSP municipale la acest compartiment.

Analiza SWOT

Puncte tari	Puncte slabe
Numărul de furnizori de servicii, pe diverse tipuri de asistenţă medicală Atu-uri de imagine: reputaţia de centru medical de excelenţă, care conduce la un aflux de pacienţi din raioanele limitrofe. Prezenţa personalul calificat şi specializat din cadrul IMSP municipale Numărul mare de ONG-uri active în domeniul sănătăţii şi în domeniul medico-social care pot fi utilizate ca resursă, în programe de parteneriat. Număr mare de instiruţii private dotate cu echipament medical modern.	Acoperirea parţială cu servicii medicale la nivelul municipiului, atât din punct de vedere al calităţii, cât şi din punct de vedere al accesului. Lipsa unui sistem municipal de asistenţă medicală de urgenţă. Lipsa unui sistem unic informatic integrat care să interconecteze toţi furnizorii de servicii medicale. Incidenţa mare a bolilor transmisibile şi cronice. Promovarea insuficientă a cunoştinţelor în serviciilor de planificarea familială Dotarea insuficientă a subdiviziunilor cu echipament medical modern. Asigurarea insuficientă a IMSP cu lucrători medical cu studii superioare incomplete şi personal tehnic calificat Capacităţile şi abilităţile manageriale insuficiente ale conducătorilor subdiviziunilor Lipsa indicatorilor de bonificare pentru activităţile medicale specializate de ambulator şi spitaliceşti.
Oportunităţi	Ameninţări
Descentralizarea şi acordarea unei autonomii reale autorităţilor cu competenţe în sănătate şi asistenţă medicală, statuate ca obiective în programul de guvernare Efortul autorităţilor locale de a implementa un proiect de planificare strategică al municipiului Chişinău Încurajarea relaţiilor de concurenţă între furnizorii de servicii medicale Elaborarea indicatorilor de performanţă pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în cadrulIMSP Implementarea programelor de parteneriat în cadrul IMSP municipale oferite de către Organizaţiile internaţionale. Atragerea de resurse şi venituri suplimentare, prin diferite căi, inclusiv sponsorizări, proiecte, granturi, pentru depăşirea şi soluţionarea problemelor stringente, ce ţin de modernizarea bazei tehnico-materiale existente;	Nivelul sporit de migrare a populaţiei apte de muncă, care împreună cu sporul natural negativ, duce la o îmbătrânire a populaţiei municipiului. Capacitatea managerială scăzută la nivel instituţional. Tendinţele accentuate de migrare a personalul medical Riscul ca incidenţa bolilor transmisibile şi a bolilor cronice sa crească constant, fără un program coerent şi concret de intervenţie. Creşterea costurilor serviciilor medicale deficit de specialişti bine instruiţi în unele domenii medicale

Definirea obiectivelor strategice şi acţiunilor destinate realizării lor

1. promovarea politicii sistemului de sănătate, orientată la asistenţa medicală primară.

• 
  Consolidarea serviciului de asistenţă medicală primară
  
• 
  Organizarea unei campaniilor în mass-media pentru promovarea imaginii pozitive a medicului de familie
  
• 
  Implementarea normelor pentru reglementarea activităţilor personalului din cadrul asistenţei medicale primare (timp, numărul de vizite etc.)
  
• 
  Implementarea mecanismului de alegere şi înscriere la medicul de familie
  
• 
  Promovarea tipurilor de servicii prioritare şi a volumului de servicii pentru asistenţă medicală primară: prestarea serviciilor de profilaxie, lucru cu comunitatea,
  
• 
  Implementarea ghidurilor şi protocoalelor clinice pentru AMP
  
• 
  Implementarea cadrului normativ vizînd organizarea şi prestarea serviciilor specializate de ambulator
  
• 
  Implementarea criteriilor de evaluare a impactului
  
• 
  Implementarea ghidurilor şi protocoalelor clinice pentru “caz tratat” şi “caz tratat la domiciliu”
  
• 
  Delimitarea competenţilor şi definirea mecanismului de activitate în echipa asistenţei medicale primare
  
• 
  Organizarea trainungurilor pentru sporirea rolului personalului mediu în AMP
  
• 
  Fortificarea delegării ca un principiu eficient de activitate în echipă.
  
• 
  Diminuarea factorilor de risc
  
• 
  Fortificarea relaţiilor de parteneriat cu Centrul Municipal de Medicină Preventivă
  
• 
  Asigurarea accesului pentru toate gravidele la serviciile de asistenţă pre-, intra- şi postnatală de calitate în cadrul sistemului de asigurări obligatorii de sănătate
  
• 
  Organizarea informarii viitorilor părinţi referitor la profilaxia maladiilor sexual-transmisibile, a narcomaniei şi alcoolismului şi tabagismul, factori nocivi la gravide
  
• 
  Managementul profilaxiei naşterilor premature şi a naşterilor copiilor cu greutate mică şi a viciilor congenitale
  
• 
  Evaluarea conduitei femeilor din grupurile de risc de vârsta fertilă cu risc pentru sarcină
  
• 
  Implementarea metodelor sigure de întrerupere a sarcinii:
  
• 
  Asigurarea accesului popuaţiei din grupele de risc la mijloace contraceptive gratuite
  
• 
  Asigurarea supravegherii dezvoltării copiilor conform standardelor naţionale şi PU al AOAM.
  
• 
  Implementarea în practică a strategiei Conduitei integrate a maladiilor la copi
  
• 
  Organizarea campaniilor de vaccinare conform planului CMMP în baza Programului naţional de imunoprofilaxie
  
• 
  Implementarea unor nou sistem electronic de supraveghere a maladiilor infecţioase bazat pe identificarea precoce şi alertarea privind bolile contagioase
  
• 
  Dezvoltarea capacităţilor de diagnostic microbiologic de laborator rapid al bolilor contagioase cu impact epidemiologic major şi asigurarea biosecurităţii
  
• 
  Elaborarea programului municipal de promovare a modului sănătos de viaţă
  
• 
  Implementarea programului municipal de promovare a modului sănătos de viaţă
  

2. implementarea noilor forme ale managementului medico-sanitar destinat elaborării şi îmbunătăţirii coordonării şi desfăşurării unei activităţi de corelare succesivă şi coordonare la toate etapele prestării serviciilor medicale.

Îmbunătăţirea comunicării organizaţionale în sistemul de Sănătate Publică al municipiului Chişinău

• 
  Fortificarea relaţiilor de parteneriat al Direcţiei sănătăţii şi Ministerului Sănătăţii
  
• 
  Fortificarea relaţiilor de parteneriat al Direcţiei sănătăţii şi IMSP şi private ale municipiului.
  
• 
  Perfecţionarea mecanismelor de referire şi dirijare a fluxului de pacienţi (medicină de familie-medicină specializată de ambulator-spital)
  
• 
  Delimitarea competenţilor fiecărui nivel
  
• 
  Sporirea rolului parteneriatului public-privat în prestarea serviciilor de sănătate
  
• 
  Identificarea modalităţilor de parteneriat
  

3. utilizarea managementul eficient al resurselor financiare

• 
  Creşterea transparenţei în alocarea si utilizarea resurselor financiare
  
• 
  Diminuarea asimetriei informaţionale
  
• 
  Fortificarea capacităţii şi sporirea responsabilităţii conducătorilor instituţiilor medicale în gestionarea resurselor financiare.
  
• 
  Instruirea conducătorilor instituţiilor medicale în gestionarea resurselor financiare.
  
• 
  Alocarea echitabilă şi transparentă a fondurilor conform nevoilor identificate şi a principiilor coordonate.
  
• 
  Implementarea metodologiilor eficiente de calculare a costurilor şi de reducere a cheltuielilor ineficiente
  
• 
  Folosirea metodelor economice de estimare a serviciilor de sănătate
  

4. asigurarea cooperării cu serviciile comunitare: asistenţi sociali, servicii ale Autorităţilor Publice Locale (APL), ONG-uri, liderii principali ai instituţiilor, alte servicii-cheie axate pe îmbunătăţirea sănătăţii publice.

• 
  Consolidarea parteneriatului intersectorial în luarea deciziilor de sănătate.
  
• 
  Antrenarea efectivă si perseverentă a partenerilor (profesionişti, populaţie, societate civilă, parteneri sociali) din sectoarele relevante în adoptarea deciziilor ce ţin de domeniul sănătăţii.
  
• 
  Dezvoltarea serviciilor paramedicale
  
• 
  Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri comunitare la domiciliu
  

5. evaluarea şi revizuirea impactului şi eficacităţii acţiunilor destinate realizării obiectivelor strategice, prin atingerea scopurilor propuse şi îmbunătăţirea în mod constant a performanţelor, cu menţinerea stabilă a indicatorilor principali.

Controlul managerial al realizării strategiei:

• 
  Sporirea calităţii serviciilor de sănătate
  
• 
  Estimarea cantitativă a impactului realizării strategiei
  

6. asigurarea implementării unor metode noi de lucru necesare în prestarea serviciilor medicale

Ajustarea efortului comun al partenerilor la necesităţile populaţiei:

• 
  Implementarea sistemului de monitorizarea a necesităţilor popuaţiei
  
• 
  Asigurarea flexibilităţii sistemului municipal de sănătate publică
  

Concluzie

Planificarea strategică reprezintă o funcţie importată a managementului, care sistematizează activitatea instituţiilor în realizare misiunii generale a sistemului sănătăţii.

Bibliografie

1. 
   Acte legislative ale Guvernului Republilcii Moldova şi MS.
   
2. 
   Eţco C., Ciobanu M., Sava V. Problemele economice – manageriale în ocrotirea sănătăţii. Centrul „Medicina” USMF „N. Testemiţanu”, Chişinău, 1999, 178 p.
   
3. 
   Mereuţă I., Popuşoi E., Eţco C., Eftodii M. Sănătatea publică şi managementul în medicină. Chişinău, 2000, 367 p.
   
4. 
   Rapoartele statistice de evidenţă a indicatorilor de bază a Sistemului de Sănătate Publică.
   

ASIGURAREA NECESITĂŢILOR POPULAŢIEI URBANE CU SERVICII STOMATOLOGICE LA ETAPA ACTUALĂ

Elena Tintiuc

IMSP AMT Botanica
Summary

Ensuring the necessary dental services for the urban

population at this period of time

Dental diseases have a leading position in the structure of population morbidity. Thereby, the organization and realization of preventive and treatment measures of dental diseases is an important part of dental service. Thus, the state – quaranteed dental assistance includes a wide range of professional medical services meant to meet the population’s needs under the conditions of health care system reforms.

Rezumat

Afecţiunile stomatologice ocupă un loc de frunte în structura morbidităţii populaţiei. În acest context un rol important serviciului stomatologic îi revine organizarea şi realizarea măsurilor de profilaxie şi tratament a maladiilor stomatologice. Astfel asistenţa stomatologică garantată de stat reprezintă o gamă largă de servicii medicale profesionale, orientată spre asigurarea necesităţilor populaţiei în condiţiile noi de modernizare a sistemului de sănătate.

Rezultatele studiului

Un rol aparte ce ţine de organizarea şi acordarea asistenţei stomatologice de ambulator populaţiei îi revine argumentării măsurilor, orientate spre asigurarea necesităţilor populaţiei adulte în servicii stomatologice de diferit profil în condiţiile noi de implimentare a sistemului Asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. Cele menţionate confirmă că una din direcţiile prioritare pentru ţara noastră este dezvoltarea sistemului garantat de stat (controlat), orientat la acoperirea necesităţilor şi asigurarea accesului populaţiei la servicii stomatologice calitative controlate de stat. În acest context este necesar de menţionat faptul că ţările care au implimentat Asigurările obligatorii de asistenţă medicală dispun de caracteristici unice, cum ar fi:

1. 
   Asigurarea finanţării bugetare a serviciilor de sănătate;
   
2. 
   Efectuarea controlului de stat în utilizarea fondurilor Asigurărilor Medicale Obligatorii;
   
3. 
   Determinarea cotei de participare a statului, angajaţilor şi patronului în formarea fondurilor; implimentarea principiului de solidaritate etc.
   

Implimentarea în practică a sistemului Asigurărilor Medicale Obligatorii a creat posibilităţi reale:

1. 
   De realizare a principiilor de solidaritae, accesibilitate, echitate, obligativitate, eficacitate, calitate, autonomie în sistemul de sănătate;
   
2. 
   De elaborare a mecanizmelor de evaluare şi acreditare a instituţiilor medicale în conformitate cu prevederile Legii ,,Privind evaluarea şi acreditarea în sănătate” Nr. 552-XV din 18 octombrie 2001;
   
3. 
   De asigurare a drepturilor şi responsabilităţilor pacienţilor şi a lucrătorilor medicali în conformitate cu Legile ,,Cu privire la drepturile şi responsabilităţile pacientului” Nr. 263-XVI din 27.10.2005 şi ,,Cu privire la exercitarea profesiunii de medic” Nr. 264-XVI din 27.10.2005;
   
4. 
   De asigurare a necesităţilor populaţiei în conformitate cu Programul Unic al Asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, aprobat anual prin Hotărîrea Guvernului.
   

Analiza situaţiei economico-financiare ne demonstrează o majorare evidentă a finanţării serviciilor stomatologice de ambulator de către CNAM (aa. 2005-2008).

Tabelul 1

Dinamica finanţării serviciilor stomatologice de

ambulator de către CNAM aa. 2005-2008(mln. lei)

AMT Botanica

Anii	Finanţarea serviciilor stomatologice
	Mln. lei	Per capita
2005	194 338	-
2006	193 203	1,5
2007	281 257	2,1
2008	413 577	3,0

Datele prezentate în tabelul 1 ne demonstrează ca volumul finanţelor destinate serviciilor stomatologice de ambulator s-a majorat în sectorul AMT Botanica în a. 2008 cu 219 239 mln. lei, sau de 2,1 ori, iar cota de finanţare pe cap de locuitor s-a majorat în a. 2008 de 2 ori, comparativ cu a. 2005. S-a evidenţiat şi o tendinţă în acordarea asistenţei stomatologice finanţată contra plată, care include cheltuieli:

1. 
   Plata suplimentară la serviciile stomatologice prevăzute de Programul Unic pentru medicamente şi materiale calitative la solicitarea pacientului;
   
2. 
   Plata integrală pentru serviciile stomatologice neprevăzute de Programul Unic, în special a maladiilor şi stărilor cronice;
   
3. 
   Plata integrală pentru serviciile stomatologice ortopedice;
   
4. 
   Alte servicii stomatologice neprevăzute de Programul Unic.
   

Concomitent cu majorarea continuă a finanţării asistenţei stomatologice în perioada

aa. 2005-2008 s-a înregistrat o tendinţă generală de creştere a numărului adresărilor populaţiei adulte la medicii stomatologi (tabelul 2).

Tabelul 2

Dinamica adresărilor populaţiei adulte la serviciile stomatologice

de ambulator (la 1000 populaţie) aa. 2005-2007

Nr.	Anii	Numărul de cazuri la 1000 populaţie
1	2005	264,0
2	2006	271,0
3	2007	279,0

Majorarea numărului de adresări (tabelul 2), de regulă, are loc din contul adresărilor primare la serviciile stomatologice garantate de stat. Rezultatele studiului special efectuat în structurile stomatologice cu garanţii de stat din municipiul Chişinău au permis de a monitoriza structura vizitelor la medicii specialişti stomatologi în condiţii de ambulator:

1. 
   Terapeuţi – 71,2 %;
   
2. 
   Chirurgi – 13,6 %;
   
3. 
   Proteticieni – 8,6 %;
   
4. 
   Parodontologi – 6,6 %.
   

Prezintă interes cota persoanelor asigurate care solicită servicii stomatologice din diferite domenii de activitate:

1. 
   Lucrătorii din sfera învăţămîntului – 96,9 %;
   
2. 
   Lucrători din sfera medicinii – 92,8 %;
   
3. 
   Lucrători din instituţiile private – 67,8 %;
   
4. 
   Lucrători din sfera agriculturii – 65,8 %;
   
5. 
   Alte categorii – 40,7 %.
   

Este important faptul ce ţine de organizarea serviciului stomatologic în dependenţă de ziua săptămînii (tab. 3).

Tabelul 3

Structura vizitelor la medici stomatologi în

dependenţă de ziua săptămînii %

Nr.	Ziua săptămînii	Cota adresărilor	Rangul
1	Luni	20,9	3
2	Marţi	26,8	1
3	Miercuri	26,5	2
4	Joi	11,1	5
5	Vineri	11,8	4
6	Sîmbătă	2,9	6
	Total	100,0

Rezultatele prezentate în tabelul 3 ne demonstrează că mai solicitate de către pacienţi pentru acordarea serviciilor stomatologice sunt zilele luni, marţi şi miercuri.

Nu mai puţin important în condiţiile noi este de a stabili gradul de satisfacţie a pacinetului ce ţine de acordarea serviciilor stomatologice. În acest context doi factori – costul şi calitatea joacă rolul principal în hotărîrea pacientului de a alege furnizorul de servicii stomatologice. Rezultatele studiului au permis de a evidenţia cauzele principale în alegerea de către pacienţi a serviciilor stomatologice garantate de stat:

1. 
   Costul raţional al serviciilor stomatologice;
   
2. 
   Calitatea serviciilor stomatologice;
   
3. 
   Încrederea în profesionalismul medicilor stomatologi;
   
4. 
   Respectarea normelor etico-deontologice.
   

Studiul efectuat a permis deasemenea de a determina factorii principali în activitatea instituţiilor stomatologice de stat, pozitiv apreciaţi de către pacienţi:

1. 
   Atitudinea medicilor faţă de pacienţi – 96,5 %;
   
2. 
   Calitatea serviciilor stomatologice prestate – 93,4 %;
   
3. 
   Costul serviciilor stomatologice – 87,5 %;
   
4. 
   Nivelul profesional al medicilor stomatologi – 80,9 %.
   

Implimentarea sistemului Asigurărilor Medicale Obligatorii în Republica Moldova a permis de a întreprinde măsuri radicale şi eficiente necesare în general pentru dezvoltarea sistemului de sănătate şi în special a serviciilor stomatologice garantate de stat.

Bibliografie

1. 
   BURLACU V., COSTRU T. Protejarea drepturilor medicului stomatolog-situaţie de urgenţă.// Principii şi aspecte ale stomatologiei moderne. (culegere de lucrări ştiinţifice consacrată aniversării a 60 ani de la fondarea instituţiei). Chişinău, 2005, p. 19-20.
   
2. 
   BURLACU V., EŢCO C., TINTIUC E. Aspecte medico-sociale şi organizatorice ale asistenţei stomatologice de stat în condiţiile Asigurărilor Medicale Obligatorii. //Sănătate publică, economie şi management în medicină, nr. 1. Chişinău, 2007, p. 9-11.
   
3. 
   CIOCANU M., COBÎLEANU Z., CATANĂ V. Rezultatele sondajului de opinie privind calitatea serviciilor medicale, raportate la riscuri.//Sănătate publică, economie şi management în medicină, nr. 1. Chişinău, 2007, p. 4-9.
   
4. 
   GODOROJA P. Realizarea programului naţional de sănătate orală la copii în Republica Moldova.// Materialele congresului XII naţional al stomatologilor din Republica Moldova. Chişinău, 2003, p. 1-3.
   
5. 
   Legea RM privind evaluarea şi acreditarea în sănătate, nr. 552-XV din 18 octombrie 2001.
   
6. 
   Legea RM cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală nr. 1585-XIII din 27 februarie 1998. Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 38-39 din 30.04.1998.
   
7. 
   БАТЕЧКО В.А., ПОРВАН П.П., ЗАГОРОДНЫЙ В.В. Больничная касса: теория и практика формирования общественно-солидарной системы медицинского взаимострахования. Под общей редакцией загородного В.В. Б. Церковь, 2004,
   

200 с.

8. КАТАНЭ В.В. Стоматологическая помощь населению Молдавской ССР.// Первый съезд стоматологов Молдавской ССР. Кишинёв, 1988, с.3-4.