Medicină socială Şi management sanitar
Yüklə 498,38 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Autoeduca ţia – sens şi devenire
- Summary T he students motivaţional sfere investigation
- Materiale şi metode de cercetare
- Rezultatele obţinute
- Figura 1. Ponderea nivelurilor de motive la studenţi
- Bibliografie Allport, G
Bibliografia
CERCETAREA SFEREI MOTIVAŢIONALE LA STUDENŢI Ion Zgîrcu (Conducator ştiinţific: dr. în psihologie Mariana Cerniţanu) Catedra Economie, Management si Psihopedagogie
The present research revealed the following data: 62% of investigated students was determined as more intinsic motivated for studing. The 38% demonstrated as predominant extrinsic motivation. In according to the hypothesis, that intrinsic motivation implies in special passion for activity, we may suppose that 62% of investigated students are real interested for their speciality, but 38% are studing medicine for obtaining more external distinction of the future profesion. Rezumat Din eşantionul cercetat, 62% dintre studenţi cercetaţi s-au manifestat ca fiind motivaţi predominant intrinsec, 38% ca fiind motivaţi predominant extrinsec. Conform ipotezei precum că, motivaţia intrinseca presupune in primul rand pasiune pentru activitate, aceasta înseamnă că 62% dintre studenţii denotă interes pentru activitatea de învăţare şi sunt pasionaţi de specialitatea aleasă, 38% studiază medicina aşteptând anumite distincţii ce le va oferi viitoarea profesie. Actualitatea cercetării Legea Învăţământului din Republica Moldova optează clar pentru necesitatea formării persoanelor libere, creative si performante in activitate. Din punct de vedere psihologic, acest proces de formare s-ar egala cu autoactualizarea personalităţii sau împlinirea de sine. În pofida acestor îndemne, până la momentul actual, în studiile ştiinţifice autohtone această formaţiune psihologică (autoactualizarea) este discutată preponderent la nivel teoretic. Unele cercetări recente asupra autoactualizării s-au realizat sub conducerea lui I. Negură, I. Racu si O. Stamatin. Insă, lucrări care vizează autoactualizarea ca formaţiune ce poate fi dezvoltată în plan experimental, la noi în republică nu sunt. În epoca deosebită în care traim deopotriva cu tehnologizarea, creşte si importanţa valorilor umane autentice. Pentru a dezvolta motivaţia de autoactualizare la studenţi se cere de întreprins anumite acţiuni practice bine precizate, care să faciliteze optimal dezvoltarea întregii personalitaţi a studentului. Analizând faptul că pe cât de familiarizaţi sunt instituţiile superioare de învăţământ cu procesul de autoactualizare, putem afirma că la noi acest proces se află la etapa iniţială. Ca suport teoretic de bază pentru cunoaşterea teoriei autuactualizatoare rămân a fi lucrarile fondatorului acestei teorii Abraham Maslow, deasemenea şi abordările realizate de G. Allport şi C. Rogers. În literatura ştiinţifică contemporană din republică, noi nu avem studii experimentale care ar explica şi demonstra la nivel exhausiv nevoia de autoactualzare a personalităţii în general şi a studenţilor în special. Dacă facem referinţă la experienţa altor ţari cu privire la faptul pe cât este de cercetat procesul de autoactualizare, apoi unele date experimentale despre autoactualizare ca proces, recent, putem întâlni în literatura rusă (Г. Абрамова, Б. Мартынов, М. Калмыкова, А. Пинт ş.a.) în care se accentuează importanţa formării aspectului spiritual-valoric al personalitaţii şi se optează pentru păstrarea individualitaţii fiecărui om. În literatura ştiinţifică de limba română, autoactualizarea sau realizarea de sine este abordată primordial în sensul unei capacităţi ce asigură înaintarea spre perfecţiune, acest proces fiind numit împlinire de sine sau maturitate. Condiţia primă pentru autoactualizare este considerata cunoaşterea de sine a personalitaţii (A. Bunescu, I. Mînzat, O. Brazdău, ş.a.). şi autoeducaţia. Prin urmare, un studiu experimental recent asupra procesului împlinirii sinelui, realizat de Ovidiu Brazdău, a arătat că lotul românesc de studenţi (57 de persoane) au un nivel de împlinire a sinelui de 68,7%, spre deosebire de lotul de studenţi din America care au obţinut 63,3%. Totuşi, menţionează autorul, rezultatele obţinute nu pot fi generalizate, deoarece proba de cercetare care a fost utilizată nu a fost încă etalonată pe populaţia română. Făcând o concluzie asupra abordărilor teoretice şi practice care existau la ora actuala despre procesul de autoactualizare, vom spune că dezvoltarea motivaţiei de autoactualizare în plan experimental este un fapt util si oportun. Conştientizând faptul că realizarea unui asemenea experiment necesita cunoaşterea relativa a eşantionului experimental, am iniţiat un experiment de constatare, în care am aplicat un set de probe cu ajutorul căror am cercetat sfera motivaţională şi valorică a studenţilor supuşi experimentului. Problema care ne-am propus-o la această fază a lucrării, este cercetarea potenţialului de autoactualizare la studenţi. În special, ne-a interesat particularităţile motivaţiei studenţilor pentru activitatea de învăţare şi nivelul de maturitate psihică a studenţilor, deoarece considerăm că anume aceste criterii reflectă cel mai bine nivelul motivaţiei de autoactualizare la studenţi. Citind ideea lui Maslow, precum că personalităţii autoactualizante în deplin sens al cuvântului putem întâlni doar la vârste adulte, putem presupune că studenţii cercetaţi de noi vor obţine rezultate cantitativ cât şi calitativ deosebite comparativ cu persoanele autoactualizante, descrise de autor. Presupunem de asemenea să primim date relativ noi şi deosebite de cele obţinute de A. Maslow, fapt care se datorează influenţei factorului social contemporan. Scopul cercetării Cercetarea sferei motivaţionale la studenţi, prin cercetarea la ei a tipului predominant de motivaţie şi stabilirea ierarhiei de nevoi la ei. Subiecţii cercetării Eşantionul de studenţi care au fost supuşi cercetării a alcătuit 50 de persoane dintre care 70% studenţi în anul I la facultatea Farmacie, şi 30% studenţi din anii I şi II ai facultăţii Medicină Generală. Toţi studenţii investigaţi îşi fac studiile la USMF “N. Testemiţanu“. Materiale şi metode de cercetare Subiecţilor li s-au propus două teste: Testul pentru identificarea nevoilor care conţine 35 de sugestii dintre care studenţii trebuiau sa aleagă între 6 şi 15 afirmaţii. Având la dispoziţie 100 de puncte ei trebuiau să le repartizeze respectiv pentru sugestiile alese. Al doilea test presupune cercetarea motivaţiei intrinseci şi extrinseci la studenţi şi conţine 16 afirmaţii ce vizează motivaţia intrinsecă şi 16 afirmaţii ce vizează motivaţia extrinsecă.
Conform condiţiilor probei de cercetare Scala Russell avem cinci nivele de motive, ierarhizate analogic piramidei motivelor descrisă de A. Maslow. Prin aplicarea acestei probe de cercetare am putut stabili care este ponderea motivaţiei de autoactualizare la studenţii cercetaţi. Reprezentarea grafică obţinută la Scala Russell o facem prin prezentarea diagramei cu procentele acumulate de fiecare nevoie in parte (Maslow). Ceea ce se observă este diferenţa mare dintre procentajul acumulat de trebuinţele din treapta a patra si trebuinţele treptei a cincea (figura 1). Din figura de mai sus vedem clar ca cei mai mulţi dintre studenţi (35,86%) considera ca cele mai importante motivele de stima si consideraţie (nivelul patru de motive dupa piramida lui Maslow). Studenţii sunt interesaţi de fiecare motiv în măsură diferită. Astfel de satisfacerea primordială a nevoilor fiziologice - 11,67%(niv I), de siguranţă - 26,07%(niv II) şi de apartenenţă sociala, respectiv 18,16%(niv III). Pe când de tendinţa de autoactualizare sunt preocupaţi doar 8,24% dintre studenţii cercetaţi. Ceea ce pe mine personal ma sperie mai mult sau mai puţin. (figura 1). Cu acest scop am aplicat proba de cercetare Testul de motivaţie Intrinsec/Extrinsec pentru a stabili cîţi dintre studenţii cercetaţi demonstrează motivaţie predominant intrinsecă pentru învăţare şi, respectiv extrinsecă, În urma realizării testului am constatat următoarele: la 62% dintre studenţii cercetaţi predomină motivaţia intrinsecă de învăţare; ceilalţi 38% au demonstrat motivaţie de învăţare de tip extrisec. 
Figura 1. Ponderea nivelurilor de motive la studenţi 
Figura 2. Numărul de studenţi motivaţi intrinsec şi extrinsec Din figura expusă se vede clar că 62% dintre studenţii cercetaţi s-au manifestat ca fiind motivaţi predominant intrinsec, 38% ca fiind motivaţi predominant extrinsec. Conform unor lucrari de profil precum că, motivaţia intrinseca presupune in primul rand pasiune pentru activitate, aceasta înseamnă că 62% dintre studenţii denotă interes pentru activitatea de învăţare şi sunt pasionaţi de specialitatea aleasă, 38% studiază medicina aşteptând anumite distincţii ce le va oferi viitoarea profesie. Concluzii Eşantionul de studenţi este alcătuit din tineri cu vârsta cuprinsă intre 19 si 22 de ani. Modificarile structurii personalitaţii intervenite in perioada tinereţii- sunt nişte porniri calitative în dezvoltarea ei ulterioară. Toate influenţele pe care le suportă ei în perioada de studenţie, le servesc pe parcurs la formarea modului în care percep propria persoană şi lumea împrejur. În acest sens este important ca exemplele preluate să fie reale şi accesibile pentru imitare. La fel este important ca pedagogul să fie pentru studenţi un exemplu de motivaţie intrinsecă pentru profesia sa. ÎN acest sens, crearea în instituţiile de învăţământ a mai multor oportunutaţi pentru conştientizarea importanţei autoactualizării şi valorificării potenţialului nativ de care dispune orice student, ar spori perspectiva reala de amplificare şi generalizare a fenomenului persoană autoactualizată. Specificul motivaţiei de învăţare la studenţi se manifestă prin următoarele particularităţi: studenţii sunt pe deplin preocupaţi de a îndeplini la nivel obligaţiunile lor pentru care ei ştiu că vor primi recompensa respectivă, iar pentru manifestarea creativă faţă de instruire. Pur şi simplu nu le ajunge timp, şi-apoi de ce să o manifeste când de la ei se cer doar rezultate. Contrulul şi evaluarea permanentă le afectează grav creativitatea şi motivaţia intrinsecă de învăţare. Stimularea modalităţii proprii de învăţare, prin diferite mijloace de abordare şi însuşire a cunoştinţelor înseamna largirea oriyontului creativ al personalităţii şi favorizarea dezvoltării la ea a motivaţiei de autoactualizare. Astfel vom afirma că , doar învăţarea preponderent creativă şi personalizată poate dezvolta motivaţia intrinsecă de învăţare la studenţi. Iar aceasta, la rândul ei formează premisa de bază pentru dezvoltarea la studenţi a motivaţiei de autoactualizare.
Yüklə 498,38 Kb. Dostları ilə paylaş:
|
