MEMO/11/197
Bruxelles, 28 martie 2011
MEMO Transporturi 2050: provocări majore și măsuri fundamentale
Importanța sectorului
Transporturile reprezintă un sector fundamental pentru economia și societatea noastră. Mobilitatea este vitală pentru creșterea economică și pentru crearea de locuri de muncă. Sectorul transporturilor asigură aproximativ 10 milioane de locuri de muncă pentru și reprezintă în jur de 5% din produsul intern brut (PIB). Eficacitatea sistemelor de transport este foarte importantă pentru competitivitatea întreprinderilor europene în cadrul economiei mondiale. Pentru societățile europene, logistica (transportul, depozitarea etc.) reprezintă 10-15% din costul unui produs finit. Calitatea serviciilor de transport exercită un impact major asupra calității vieții. Fiecare gospodărie cheltuiește în medie 13,2% din bugetul său pentru bunuri și servicii de transport.
Provocările majore
Mobilitatea va crește, însă sectorul european al transporturilor se află la o răscruce de drumuri. Sistemul nostru de transport se confruntă cu provocări majore:
-
Rezervele de petrol vor scădea în deceniile următoare și va trebui să se importe tot mai mult din regiunile instabile ale lumii. Se preconizează că prețul petrolului va crește de cel puțin două ori între 2005 și 2050 (59 USD/baril în 2005). Evenimentele actuale demonstrează extrema volatilitate a prețului petrolului.
-
Deși transporturile au devenit mai eficiente din punct de vedere energetic, 96% din necesarul de energie al sectorului depinde încă de petrol.
-
În Europa, costurile aferente congestiilor se ridică anual la 1% din produsul intern brut (PIB).
-
Este necesară reducerea drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondial, cu scopul de a limita la 2ºC creșterea temperaturii cauzată de schimbările climatice. În general, pentru a atinge acest obiectiv, UE trebuie să reducă emisiile cu 80-95% până în 2050 față de nivelurile din 1990.
-
Congestiile, atât pe șosele, cât și în spațiul aerian, reprezintă o problemă majoră. Potrivit previziunilor, sectorul transportului de marfă își va intensifica activitatea cu 40% în 2030 și cu puțin peste 80% până în 2050, comparativ cu nivelurile din 2005. Traficul de pasageri va înregistra o creștere ceva mai redusă decât transportul de marfă: 34% până în 2030 și 51% până în 2050.
-
În ceea ce privește nivelul de dezvoltare a infrastructurii, există mari diferențe între regiunile estice și vestice ale UE. În noile state membre există în prezent doar aproximativ 4 800 km de autostradă și nu există căi ferate speciale de mare viteză; căile ferate convenționale sunt adesea în stare proastă.
-
Sectorul european al transporturilor se confruntă cu o concurență tot mai acerbă pe piețele mondiale ale transporturilor, aflate în expansiune rapidă.
Pentru o imagine de ansamblu cuprinzătoare asupra principalelor statistici privind transporturile, a se vedea: Transporturi 2050: 50 de date și cifre.
Transporturi 2050: Principalele măsuri
Strategia prezentată în Foaia de parcurs Transporturi 2050 - către un spațiu unic al transporturilor vizează introducerea unor schimbări structurale profunde pentru a transforma sectorul transporturilor.
Această strategie va fi pusă în practică în următorii ani (2011-2014), iar principalele măsuri vor include:
-
O amplă reformă a cadrului de reglementare din domeniul transportul feroviar (pachetul feroviar 2012/2013). Nucleul Foii de parcurs Transporturi 2050 îl constituie necesitatea de a transforma sectorul feroviar astfel încât să devină mai atractiv și să poată realiza o creștere foarte semnificativă a cotei de piață a transporturilor de călători și de marfă pe distanțe medii (>300 km) până în 2050. În același timp, scopul este de a tripla până în 2030 lungimea actualei rețele de căi ferate de mare viteză. Pentru a realiza toate aceste lucruri, va fi necesar să se realizeze schimbări majore la nivelul cadrului de reglementare privind transportul feroviar, inclusiv deschiderea pieței pentru serviciile interne pentru călători, introducerea unor structuri unice de gestionare pentru coridoarele de transport feroviar de marfă, separarea completă a gestionarilor de infrastructură de furnizorii de servicii și îmbunătățirea cadrului de reglementare pentru a face sectorul feroviar mai atractiv pentru investitorii din sectorul privat. Comisia va prezenta un pachet ambițios de inițiative legislative privind sectorul feroviar pentru perioada 2012-2013.
-
O rețea centrală de infrastructuri strategice este esențială pentru crearea unui veritabil spațiu unic european al transporturilor. În 2011, Comisia va prezenta noi propuneri privind o rețea transeuropeană centrală „multimodală” (publicarea orientărilor privind rețeaua transeuropeană TEN-T, hărți și propuneri financiare). UE va acorda finanțare prin intermediul unui cadru unic pentru a utiliza în mod coerent banii proveniți din fondul TEN-T, din fondul de coeziune și din fondurile structurale. Condiționalitatea finanțării va garanta acordarea unei atenții deosebite priorităților UE și adoptării de noi tehnologii (stații de alimentare cu carburanți/electricitate pentru vehiculele noi, tehnologii noi de gestionare a traficului).
-
Pentru a crea un sistem de transport multimodal pe deplin funcțional este necesar să se elimine blocajele și barierele din alte părți esențiale ale rețelei, și anume prin intermediul pachetului „Aeroporturi” destinat să îmbunătățească eficiența și capacitatea aeroporturilor (2011), al unei Comunicări privind transportul pe căile navigabile interioare (2011) vizând eliminarea barierelor și eficientizarea căilor navigabile interioare, precum și al inițiativei „e-Maritime” (2011) pentru un transport maritim inteligent și debirocratizat, care va contribui la crearea unei veritabile „centuri albastre”, fără bariere, pentru transportul maritim. De asemenea, Comisia va depune eforturi pentru ridicarea restricțiilor impuse cabotajului rutier (2012-2013).
-
Crearea unui mediu financiar echitabil: o abordare inedită a taxelor de transport. Taxele de transport trebuie restructurate în sensul unei aplicări mai generalizate a principiilor „poluatorul plătește” și „utilizatorul plătește”. Printre principalele măsuri prevăzute pentru anii următori se numără:
-
Publicarea de orientări pentru aplicarea, în cazul autoturismelor, a costurilor de infrastructură (2012). O a doua etapă va fi prezentarea unei propuneri de stabilire a unui cadru pentru internalizarea costurilor aplicabile tuturor autovehiculelor (cu excepția celor care fac obiectul Eurovinietei) pentru a acoperi atât costurile de infrastructură, cât și costurile sociale ale congestiei, CO2 (dacă nu este inclus în taxa pe carburanți), poluarea locală, zgomotul și accidentele. Statele membre nu vor fi obligate să aplice aceste taxe, însă cele care hotărăsc să le aplice, vor putea face acest lucru într-un cadru comun la nivelul UE.
-
Internalizarea costurilor externe în cazul altor moduri de transport.
-
Pentru a garanta stabilitatea finanțării transporturilor, se va aplica principiul rezervării veniturilor realizate din taxarea utilizatorilor transporturilor pentru dezvoltarea unei rețele integrate și eficiente (adică, un procent din taxele de transport trebuie reinvestit în sector pentru a asigura finanțarea necesară creării unei infrastructuri de transport de înaltă calitate).
-
Introducerea progresivă a sistemelor electronice de percepere a taxelor de trecere: de exemplu, începând din octombrie 2012, va fi pus la dispoziție un sistem electronic european de taxare pentru camioane, iar doi ani mai târziu, pentru toate tipurile de vehicule, care va permite conducătorilor de camioane să plătească diferite taxe de autostradă pe cale electronică, prin intermediul unui furnizor de servicii unic pentru întreaga Europă. Acest sistem ar putea înlocui numeroasele sisteme diferite utilizate în prezent de cele 21 de state membre care aplică taxe rutiere. Principiul este același ca în cazul telefoanelor mobile - taxele sunt percepute de operatorul național / autoritățile naționale ale utilizatorului, indiferent în ce parte a Europei se află acesta. În plus, datorită acestui sistem electronic, taxele pot fi ușor adaptate la condiții variabile (ore de vârf, vehicule mai poluante).
-
Un plan strategic la nivelul UE pentru tehnologii de transport (2011). Cercetarea și implantarea eficace a noilor tehnologii vor fi esențiale pentru reducerea, atât în UE, cât și în restul lumii, a emisiilor cauzate de transportul urban, interurban și pe distanțe lungi. În 2011, planul strategic pentru tehnologii de transport (STTP) va constitui o inițiativă majoră de regrupare/reorientare a eforturilor europene de cercetare și dezvoltare în domeniul transporturilor.
-
Se va acorda prioritate producerii de vehicule ecologice, sigure și silențioase pentru toate modurile de transport, de la autovehicule la nave, barje, material rulant și aeronave. Printre principalele elemente vizate se numără combustibilii alternativi, noile materiale, noile sisteme de propulsie și instrumentele informatice și de gestionare a traficului destinate gestionării și integrării unor sisteme de transport complexe. Planul strategic va stabili direcția în care dorim să se orienteze fondurile pentru cercetare, modul de elaborare a strategiei de dezvoltare astfel încât aceasta să stimuleze / să asigure introducerea pe piață a noilor tehnologii și modalitatea de elaborare a standardelor UE necesare pentru asigurarea unei introduceri coerente în întreaga Europă.
-
În cadrul planului strategic general, Comisia va publica în 2012 o strategie privind sistemele de transport ecologice, care va conține mai multe detalii cu privire la măsurile specifice de stimulare și de facilitare a introducerii vehiculelor ecologice, precum și la elaborarea, la nivelul UE, a standardelor pentru introducerea acestor vehicule - de exemplu, norme privind interoperabilitatea infrastructurii de taxare, orientări și standarde pentru infrastructura de realimentare cu carburanți.
-
O strategie tripartită pentru transportul urban. O parte esențială a strategiei Transporturi 2050 este realizarea obiectivului de eliminare progresivă din orașe a automobilelor alimentate convențional până în 2050 și orientarea spre automobile electrice, pe bază de hidrogen și hibride, spre transportul public și spre mersul pe jos sau cu bicicleta în mediul urban. O mare parte din responsabilitatea organizării transportului în orașe le revine statelor membre și fiecare oraș va trebui să decidă care sunt mijloacele de transport adecvate pentru regiunea în care se află. Cu toate acestea, pentru a facilita trecerea la un transport mai ecologic în orașe, Comisia:
-
va introduce proceduri și asistență financiară pentru auditurile și planurile de mobilitate urbană, realizate pe bază de voluntariat, și va examina posibilitatea de a lega fondurile regionale și fondul de coeziune de orașele și regiunile care au prezentat planuri de mobilitate urbană;
-
va prezenta propuneri privind un cadru UE pentru taxarea utilizatorilor rutieri din mediul urban și scheme de restricționare a accesului pentru a veni în sprijinul numărului tot mai mare de state membre doresc să aplice schemele de taxare pentru a reduce congestionarea și pentru a modifica modelele urbane de transport. Se va asigura astfel funcționarea diferitelor scheme într-un cadru coerent la nivelul întregii UE precum și caracterul nediscriminatoriu al acestora.
-
În ceea ce privește soluțiile tehnologice pentru fabricarea de automobile ecologice, orașele nu pot acționa pe cont propriu. În acest caz, UE va orienta eforturile de cercetare din Uniune, va introduce strategii de dezvoltare la nivelul întregii UE și condițiile de piață adecvate pentru a facilita introducerea noilor vehicule ecologice în orașe. Tranziția spre utilizarea automobilelor ecologice reprezintă o prioritate majoră în cadrul planului strategice pentru tehnologii de transport (2011).
-
În ceea ce privește transportul pe distanțe lungi, în special transportul aerian și maritim, accentul se va pune pe creșterea competitivității și pe reducerea emisiilor prin:
-
modernizarea întregului sistemul european de control al traficului aerian (SESAR1) până în 2020 și crearea cerului unic european (zboruri mai sigure și de mai scurtă durată, capacitate mai mare). O primă etapă este crearea, aflată deja în curs, a blocurilor aerospațiale funcționale (FAB) până la sfârșitul anului 2012, prin cooperarea dintre statele membre. Datorită cerului unic, zborurile se vor reduce cu 10% și se vor înregistra reduceri foarte importante în ceea ce privește consumul de combustibil și emisiile.
-
Astfel de îmbunătățiri majore la nivelul gestionării traficului sunt esențiale pentru eficientizarea tuturor modurilor de transport și pentru reducerea emisiilor cauzate de acestea. Aceasta presupune introducerea de sisteme avansate de gestionare a transporturilor terestre și pe calea apei (ERTMS, STI, Safeseanet și LRIT2).
-
Alte măsuri-cheie pentru transportul aerian și maritim vor include: introducerea de motoare și prototipuri mai ecologice și trecerea la combustibili durabili (a se vedea STTP), finalizarea, până în 2020, a spațiului aerian european comun format din 58 de țări (1 miliard de locuitori) și cooperarea cu partenerii internaționali și în cadrul organizațiilor internaționale precum OACI (Organizația Aviației Civile Internaționale) și OMI (Organizația Maritimă Internațională) pentru a promova competitivitatea europeană și obiectivele în materie de combatere a schimbărilor climatice la nivel global.
-
În ceea ce privește transportul maritim, obiectivul de reducere cu cel puțin 40% a emisiilor cauzate de combustibilii cu emisii scăzute de sulf poate fi îndeplinit prin măsuri operaționale și tehnice, inclusiv prin introducerea unor noi prototipuri de nave și a combustibililor cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Având în vedere caracterul global al transportului maritim, pentru a putea fi aplicate cu eficacitate, aceste măsuri trebuie elaborate în cadrul internațional al OMI.
-
Un impuls major în direcția planificării transportului multimodal și a sistemelor integrate de emitere de bilete. Spațiul unic european al transporturilor depinde de existența, la nivelul întregii UE, a unor sisteme eficace și interoperabile de planificare a transportului multimodal și de emitere integrată a biletelor.
-
Pe termen scurt, se va încuraja masiv progresul în vederea adoptării, la nivelul UE, a măsurilor necesare pentru facilitarea planificării transportului integrat multimodal, începând cu elaborarea principalelor standarde necesare pentru a facilita planificarea transportului feroviar la nivelul întregii UE (2012), precum și a măsurilor legislative necesare pentru garantarea accesului furnizorilor de servicii la informații în timp real privind deplasările și traficul.
Înalta calitate a serviciilor de transport din toate sectoarele depinde de consolidarea și aplicarea legislației privind drepturile pasagerilor în toate modurile de transport. După finalizarea cadrului legislativ privind drepturile pasagerilor în toate modurile de transport, Comisia va publica rapoarte cu privire la aplicarea drepturilor pasagerilor în transportul aerian, iar mai târziu în cursul acestui an, va prezenta orientări privind interpretarea comună a drepturilor pasagerilor în toate modurile de transport.
Fără a fi exhaustivă, lista de mai sus evidențiază unele dintre principalele măsuri care vor fi adoptate în perioada 2011-2014 în vederea introducerii schimbărilor structurale majore necesare pentru crearea unui spațiu unic european integrat al transporturilor.
Lista completă a inițiativelor preconizate în Foaia de parcurs Transporturi 2050 - care vizează 40 de sectoare din domeniul transporturilor (rutier, aerian, maritim și pe căile navigabile interioare) - poate fi consultată pe site-ul web http://ec.europa.eu/transport/index_en.htm.
Dostları ilə paylaş: |
