Microsoft Word statutul municipiului timişoara doc
Yüklə 0,75 Mb.
|
Staţii de pompare Staţia de pompare SP1, este amplasată în subsolul pavilionului tehnologic. Staţia de pompare SP 2, este amplasată într-o construcţie separată, paralelă cu filtrele tr. a II –a etapa nouă. ( rezerva )
Rezervoarele de inmagazinare si compensare au o capacitate totala de 41.000 mc
Retele de distributie apa potabila Distributia apei potabile se realizeaza printr-o retea in lungime de peste 226 km realizata din conducte de azbociment in proportie de 59,20 % , polietilena 28,52 % , fonta 4,76 % , otel 3,54 % , alte materiale ( PVC , beton etc.) 3,98 % . B. Sistemul de canalizare a municipiului Satu Mare Tipul de sistem de canalizare : sistem unitar care colecteaza si transporta apele uzate menajere , industriale si apele meteorice spre statia de epurare si deserveste 97 % din populatia municipiului Satu Mare . Retele de canalizare Lungimea retelei de canalizare ( inclusiv colectoarele de 31,393 km ) , in municipiul Satu Mare este de 228,7 km si este realizata din conducte de beton in proportie de 78,45 %, PVC in proportie de 11,15 % si polietilena in proportie de 10,40 % . Statii de pompare in reteaua de canalizare Totalitatea apelor uzate ajung prin intermediul a 15 statii de pompare ape uzate la statia de epurare . Elementele tehnice ale statiilor de pompare pentru ape uzate :
Statia de epurare a municipiului Satu Mare Statia de epurare mecano – biologica are capacitatea de 900 l/s , 180.000 locuitori echivalenti. Anul punerii in functiune - 1972 . Statia de epurare a fost reabilitata in perioada 2008-2010 . Instalatiile principale ale Statiei de epurare a apei uzate Satu Mare sunt următoarele: - Camera deversoare - Gratare pentru apa uzată - Gratare pentru apa pluviala - Statia de pompare a apei uzate si a apei pluviale - Desnisipator - Canal de masurare debit la intrare - Separator de grasimi - Camera de distributie la decantorul primar - Decantoare primare - Putul colector de grasimi de la separatorul de grasimi si de spuma de la decantoarele primare - Putul colector de spuma de la decantoarele primare - Statia de pompare pentru namolul primar - Camera de distributie de la bazinele de aerare - Bazinele de aerare - Decantoarele secundare - Statia de pompare pentru namolul recirculat si in exces - Camera de distributie a apei tratate - Canal de masurat debit la iesire - Canal de dezinfectie - Bazin tampon pentru namol amestecat - Bazin tampon pentru namol fermentat - Statia de pompare pentru namolul amestecat si fermentat - Centrala termica - Statia de pompare ape uzate interne - Rezevoare de fermentare a namolului (metantancuri) - Gazometru - Arzator de gaz - Unitate de cogenerare energie electrica si termica CHP - Cladire de ingrosare si deshidratare a namolului - Platforma de uscare a namolului deshidratat
Teritoriul municipiului Satu Mare este străbătut de râul Someş. Apărarea oraşului împotriva inundaţiilor se realizează prin intermediul unui sistem de diguri de apărare care sunt capabile să reţină debitul în exces a râului Someş în caz de ploi abundente în bazinul hidrografic al râului. Secţiunea 2 Reţele electrice Sistemul de alimentare cu energie electrică a municipiului Satu Mare este asigurat de Sucursala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice (SDFEE) Satu Mare, o sucursală de gradul III de organizare fiind înfiinţată conform prevederilor HGR nr. 1342/ 2001. Este în subordinea Filialei de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice ,,Transilvania Nord” cu sediul în Cluj - Napoca, aparţinând SC ELECTRICA SA BUCUREŞTI. Sistemul de alimentare cu energie electrică a municipiului are următoarele componente: - staţii de transformare : 5;
Consumul mediu pe cap de locuitori 688.4 kwh/an; Puncte de stingere centralizate a iluminatului public : 100 puncte de aprindere, din care 84 puncte acţionate prin bucla de aprindere cu fir pilot iar la 6 buc. Cu acţionare prin programator local; Modernizarea sau optimizarea sistemului de distribuţie a municipiului: 15 posturi noi cu trecere de la 6 kV la 20 kV.
Serviciul de iluminat public al municipiului Satu Mare este administrat de către SC Interconect SRL. În prezent funcţionează în Satu Mare 6.707 de corpuri de iluminat. 30% din corpuri conţin lămpi cu vapori de mercur, 65% conţin lămpi cu vapori de sodiu şi 5% din corpuri conţin tuburi fluorescente. Puterea medie a unui corp de iluminat este de circa 200 W. Corpurile de iluminat, în proporţie de 70%, au o vechime de 25 – 30 de ani. Reţeaua de iluminat public a municipiului Satu Mare se întinde pe o lungime de 230 km corespunzător la 490 de străzi şi parcuri. Puterea instalată a sistemului de iluminat este de circa 1350 MW. Se doreşte o modernizare a iluminatului public stradal prin înlocuirea corpurilor de iluminat clasice cu corpuri de iluminat pe LED – uri. Prin aceasta se estimează economii de energie electrică la iluminatul public de minim 50%. B. Reţele de iluminat arhitectural În Municipiul Satu Mare 19 obiective beneficiază de iluminat arhitectural cărora le corespund 140 m de linii electrice aeriene (LEA) cu TYIR şi 4900 m linii electrice subterane însumând în total 5100 m linii electrice. Secţiunea 3 Reţele de gaze naturale Sistemul de alimentare cu gaze naturale al municipiului Satu Mare se compune din:
Lungimea reţelei de distribuţie a gazelor în municipiul Satu Mare este de 369 km fără branşamente, acestea având în total 82.475 m. Din totalul reţelei 91,9 % este alcătuită din oţel iar restul de 8,1% din PVC. Numărul consumatorilor casnici la nivelul municipiului este de 43.957 buc., iar 2.239 buc. reprezintă numărul de branşamente de la operatorii economici. Consumul mediu de gaze naturale la nivelul municipiului Satu Mare este de 55 mc/lună pentru consumatorii de tip casnic. Sistemul de alimentare cu gaze naturale a municipiului este asigurată de către EON GAZ ROMÂNIA S.A, Satu Mare prin Centrul Operaţional din REGIUNEA DE NORD CLUJ. Unul din obiectivele Eon Gaz este modernizarea şi optimizarea sistemului de distribuţie a municipiului, prin proiecte de înlocuire a conductelor, branşamentelor şi a posturilor de reglare - măsurare. Modernizarea sistemului de distribuţie a gazelor naturale în ultimii 2 ani (înlocuiri conducte şi branşamente în 2013 şi 2014): înlocuiri conducte şi branşamente – 17 km.
Serviciul public de salubrizare a minicipiului Satu Mare cuprinde:
Salubrizarea menajeră Gradul de acoperire a populaţiei/agenţilor economici/instituţiilor cu servicii de salubritate, în municipiul Satu Mare este de 100 %. SC FLORISAL SA a încheiat contracte de salubrizare pentru ridicarea deşeurilor, astfel: - 3319 cu agenţii economici; - 34758 cu populaţia municipiului; - 180 cu instituţii publice; Natura deşeurilor ce sunt colectate:
Compoziţia deşeurilor municipale este următoarea: a) hârtie, carton b) sticlă c) metale d) plastice e) textile f) materiale organice g) altele Cantitatea de deşeuri menajere transportate de către operatorul de salubrizare în 2014 la depozitul ecologic este de 26735,07 tone.
În prezent se salubrizează în municipiul Satu Mare un număr de 361 străzi, din care:
Cantitatea de deşeuri stradale transportate de către operatorul de salubrizare în 2014 este de 16305 m³. Deratizare, dezinsecţie, dezinfecţie şi tratament fito-sanitar Realizarea lucrărilor de deratizare, dezinsecţie şi tratamentele fito-sanitare la arbori de pe raza municipiului Satu Mare:
Secţiunea 5 Administrarea domeniului public Administraţia Domeniului Public (A.D.P.) este serviciu public cu personalitate juridică, înfiinţat în baza H.C.L nr.182/29.09.2005, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române şi cu un Regulament de Organizare şi Funcţionare, sub autoritatea Consiliului Local al Municipiului Satu Mare, având ca obiect de activitate administrarea bunurilor aparţinând domeniului public al municipiului Satu Mare. Sediul instituţiei este în Satu Mare, str. Martirilor Deportati, nr. 25 Satu Mare. Obiectul de activitate principal, acela de administrare şi gestionare a domeniului public al municipiului Satu Mare se realizează în baza mandatului acordat de consiliul local. Bunuri din domeniul public al municipiului aflate în administrarea A.D.P.: - terenuri reprezentând parcuri, zone verzi, locuri de joacă pentru copii, alei ; - Stadionul Olimpia; - cimitirul uman situat pe str. Amaţului din municipiul Satu Mare ; - pieţe ; - parcări ; - imobile şi spaţii cu diverse destinaţii ; - alte bunuri pentru realizarea obiectului de activitate ; În activitatea de gestionare şi administrare a bunurilor, A.D.P. percepe chirii, taxe şi tarife aprobate prin hotărâri ale Consiliului Local Satu Mare.
- administrarea pieţelor ; - administrarea şi gestionarea parcărilor publice ; - rezervarea la reşedinţă a locurilor de parcare; - ridicarea autovehiculelor abandonate de pe teritoriul municipiului Satu Mare ; - administrarea cimitirului uman situat pe str. Amaţului din municipiul Satu Mare - constatarea şi sancţionarea abaterilor/contravenţiilor pentru parcarea fără tichet, abonament, pentru parcarea abuzivă pe locurile rezervate, pe trotuare, pe spaţii verzi, în staţii taxi ; - dezvoltarea şi amenajarea spaţiilor publice în strânsă concordanţă cu necesităţile comunităţii locale şi a documentaţiilor de urbanism aprobate potrivit legii ; - amenajarea şi întretinerea arenelor sportive şi a terenurilor de joacă pentru copii si a trenuleţului de agrement ; - administrarea toaletelor publice ; - pază, lucrări de intervenţii şi reparaţii la obiectivele domeniului public ;
1. Piaţa de alimente nr. 1, situată în Satu Mare pe str. Martirilor Deportaţi nr. 25, 2. Piaţa de alimente SOMEŞ, situată în Satu Mare pe str. Prahovei nr. 18, 3. Piaţa de alimente nr. 2, situată în Satu Mare pe str. Paris nr. 35, 4. Piaţa de alimente Micro 17, situată în Satu Mare pe str. Jocului, 5. Piaţa Carpaţi I, situată în Satu Mare pe str. Al. Clăbucet.. Toate cele cinci sunt pieţe agroalimentare, conform art. 7 din H.G. nr. 348/2004 privind exercitarea comerţului cu produse şi servicii de piaţă în unele zone publice, în care se comercializează: legume, fructe, lapte şi produse locale, cărne şi produse din carne, ouă, miere şi produse apicole, produse conservate, peşte, flori, inclusiv artificiale, seminţe, cereale, articole de uz gospodăresc, realizate de mica industrie sau de micii meşteşugari, articole nealimentare de cerere curentă precum şi produse industriale. 6. Piaţa agroalimentară, produse industriale şi vechituri este situată în Satu Mare pe str. Lacrimioarei 1, fiind o piaţă de alimente şi de talcioc şi produse industriale, conform art. 7 din H.G. nr. 348/2004 privind exercitarea comerţului cu produse şi servicii de piaţă în unele zone publice. Aceasta este destinată comercializării produselor agroalimentare, articolelor de uz gospodăresc, realizate de mica industrie sau de micii meşteşugari, ca şi a unor articole nealimentare de cerere curentă, a produselor industriale, mărfurilor second hand.
Grădinile particulare în cadrul gospodăriilor individuale constituie o categorie aparte, reprezentând o importanţă deosebită în viaţa urbană. Municipiul Satu Mare este un oraş de câmpie sau, am putea spune, oraş de luncă care s-a dezvoltat de-o parte şi de alta a râului Someş, râu ce traversează oraşul pe o porţiune de 36,5 km. Acest oraş care pe vremuri era un târg s-a dezvoltat şi-a înflorit pe ambele maluri ale râului ce-l traversează. În anul 1936 populaţia oraşului era de 54.264 locuitori. În anul 1990 s-a ajuns la peste 130.000 locuitori iar suprafaţa oraşului la 12.660 ha. După anii 70, mai bine zis, după inundaţiile catastrofale din luna mai 1970 care au distrus multe clădiri şi spaţii verzi, oraşul a cunoscut o dezvoltare deosebită construindu-se zece cartiere de locuit (Cartierul micro 14, 15,16,17, Soarelui, Carpaţi I şi II, Cartier Solidarităţii, cartier 14 Mai şi cartier Botizului), în toate aceste cartiere s-a impus realizarea de spaţii verzi şi locuri de joaca pentru copii .S-a pus accent pe construirea unui număr mare de blocuri în cartiere, iar spaţiile verzi nu au fost realizate la standarde corespunzătoare, limitându-se la fâşii de străzi plantate cu arbori, arbuşti, conifere şi benzi înierbate. Locuitorii acestor cartiere au început construirea a tot felul de garaje neautorizate, grădinuţe de legume amestecate cu flori care au diminuat mult suprafaţa spaţiilor verzi. Astfel cartierele au devenit foarte aglomerate şi greu de întreţinut. Cartierele au început să fie mai bine reorganizate şi întreţinute după anii 90. Ele continuă să fie modernizate în permanenţă prin amenajări de scuaruri, terenuri de joacă pentru copii şi plantări de arbori şi arbuşti, la ora actuală amenajându-se parcări şi spaţii de joacă pentru copii. Municipiul Satu Mare are în prezent 279,073 ha reprezentând 24,68 mp pe locuitor, foarte aproape de norma impusă de 26mp/ locuitor pentru oraşele de câmpie cu o populaţie de peste100.000 locuitori, conform O.U.G. nr.195/2005 (*actualizată*) privind protecţia mediului Municipiul Satu Mare are următoarele categorii de spaţii verzi:
Parcurile, scuarurile si singura grădină din oraş sunt cele mai importante şi necesare locuitorilor, ca suprafaţă sunt în deficit faţă de norma recomandată de 8mp/locuitar. Din punct de vedere al repartizării în teritoru se observă o concentrare în zona nordică a oraşului, centrul vechi şi zonele apropiate acestuia. Cele mai vechi parcuri care au o istorie, o tradiţie şi un renume sunt : Parcul Libertăţii , Parcul Vasile Lucaciu, Parc Turnul Pompierilor, Grădina Romei, Parc Eroii Revoluţiei, Parc Titulescu, Parc Viitorului, Parc Mic, Scuar George Coşbuc, Scuar Bălcescu, Scuar Piaţa Păcii. Parcuri şi scuaruri mai recente amenajate după anii 90 sunt: Scuar Aurel Vlaicu, Scuar Odobescu, Scuar Wolfenbuttel, Scuar Botizului, Scuar Piaţa Romana, Scuar Piaţa 25 Octombrie, Scuar Insule Pod Golescu şi Pod Decebal, Scuar Parcare Retezatului, Scuar Mioriţei, Scuar Bulevardul Transilvania, Scuar Rodnei, Scuar Mini Rozar . Cel mai frumos şi cel mai vechi parc din municipiul Satu Mare este Parcul Libertăţii situat in centru vechi al municipiului. Este amenajat in stil geometric simetric ce încânta prin armonie şi culoare. In partea sudica a oraşului, numită de sătmăreni „dincolo de Someş”, sunt parcuri si scuaruri care au fost amenajate după construirea cartierelor. Parcuri şi scuaruri mai vechi sunt: Parc Cloşca,(lângă cartier Micro 14), Parc George Boitor,Cimitirul Eroilor, apoi s-au amenajat Parc UFO (cartier micro 17), Parc Liniştii, Parc Brânduşa ( cartier micro 16), Scuar ANL(lângă blocurile ANL), Scuar Prahova, Scuar Arinului (cartier micro 15),Scuar Milcov, Scuar Spitalul Judeţean, Scuar Soarelui (cartier Soarelui). În unele cazurilor se simte lipsa unor studii de specialitate de amenajare arhitectural – peisagistică, în care cadrul arhitectural să fie pus în valoare prin compoziţia peisagistică, sau estimat prin astfel de compoziţii, atunci când cadrul construit nu este valoros sau prezintă aspecte inestetice, (calcane, faţade posterioare sau funduri de loturi construite). Este necesar deci ca reabilitarea spaţiilor verzi existente şi amenajarea spaţiilor verzi noi să se facă pe baza unor proiecte de specialitate, avizate la nivelul Primăriei . Rolul apei în compoziţia peisagistică trebuie amplificat atât în zona albiei râului Someş, cât şi a altor spaţii verzi prin creşterea oglinzii de apă şi eventual prin efecte hidrodinamice, contribuind la îmbunătăţirea microclimatului. De asemenea sunt suprafeţe mari de tern neamenajat in albia majora a Someşului. In acest sens exista un proiect de reamenajare a ştrandului Vechi in partea nordica a oraşului si un proiect pentru amenajare spaţiu pentru picnic in partea sudica a oraşului (lângă cartierul micro 16, in zona inundabila) Fâşiile plantate, ca tip de spaţiu verde amenajat, se regăsesc decât sporadic în compoziţia unor artere principale de circulaţie precum: Bulevardul Vasile Lucaciu, Drum Carei, Bulevardul Unirii. Datorită creşterii numărului de maşini în decursul anilor, necesităţile de creştere a fluenţei circulaţiei rutiere şi de amenajare a staţiilor de aşteptare pentru transportul în comun, au condus la lărgirea carosabilului şi a staţiilor în detrimentul fâşiilor plantate. Exemple în acest sens sunt: Strada Aurel Vlaicu, Drum Botizului, Bulevardul Lucian Blaga, Strada 1 Decembrie, Strada Avram Iancu, Strada Rodnei, Strada Lăcrămioarei, Calea Traian, Strada Păuleşti ,unde au fost sacrificate fâşiile plantate cu arbori în aliniament. Se constată de asemenea, o practică a betonării şi asfaltării fâşiilor plantate cu gazon din axul străzilor, mai ales în zona benzilor de viraj, diminuând estetica străzilor. Spaţiile verzi din cartiere, cu referinţă la ansamblurile de blocuri, de locuinţe, au fost amenajate cu sprijinul primăriei de către asociaţiile de locatari cu plantaţii de arbori (tei, bignonia, arţar, salcâm, oţetar chiar şi pomi fructiferi), arbuşti (tufe de gard viu, trandafir, liliac, etc.), flori şi gazon, concepţia de amenajare variind în raport cu posibilităţile imaginative şi materiale ale respectivelor asociaţii. În multe cazuri aceste spaţii verzi ameliorează ansamblurile arhitecturale, îmbunătăţind microclimatul local prin umbrire, adsorbţia zgomotului, a prafului, şi a gazelor urbane. Semnalăm calitatea unor astfel de spaţii verzi în Cartierele mai vechi şi la casele construite în asociaţie. Luate în ansamblu pe total municipiul Satu Mare, structura spatiilor verzi pe categorii de folosinţa este destul de bine echilibrată. De asemenea, imperativ este ca spaţiile verzi existente să fie protejate şi conservate strict ca suprafaţă de orice intervenţii cu alte scopuri (implantări de construcţii care nu servesc scopului recreativ şi de odihnă). În momentul de faţă, spaţiile verzi din municipiul Satu Mare, prezintă un avansat grad de deteriorare şi declin biologic. În condiţiile creşterii gradului de poluare atmosferică, se constată degradarea accentuată a peluzelor, plantelor lemnoase, foioase şi răşinoase, arbuşti, trandafiri, liane, prin diminuarea aspectului decorativ - estetic, reducerea creşterilor, îmbătrânirea prematură şi deci, reducerea longevităţii, diminuarea rezistenţei la agenţii patogeni. Zonele verzi de interes public, sunt distribuite neuniform şi dispersat pe teritoriul oraşului. Există un deficit de spaţii verzi, îndeosebi de parcuri şi grădini în zonele în care sunt situate unele ansambluri de locuinţe noi ca: Ansamblul de locuinţe Bârgăului nr.2, Ansamblul de locuinţe Matei Corvin, Ansamblul de locuinţe Gellert Sandor, Ansamblul de locuinţe Nicolae Golescu. În perioada 1990 - 2013, în ceea ce priveşte spaţiile verzi, s-au remarcat următoarele tendinţe :
Faţă de cele analizate, rezultă că în municipiul Satu Mare există zone de deficit şi chiar lipsesc total spaţiile verzi publice şi există zone cu potenţial natural şi peisagistic favorabil dar insuficient valorificat. Principalele cauze ale apariţiei acestui fenomen sunt : necesitatea, acţiunea, lipsa reacţiei.
O enumerare a agresiunilor celor mai frecvente, poate oferi o imagine a globală a acestei practici:
3. Lipsa reacţiei - sau neputinţa de a reacţiona datorită învocării lacunelor legislative, cumulate cu indiferenţa societăţii civile într-un cadru general de descurajare. Problema pe care o ridică această practică nu pune în discuţie legitimitatea demersului de a construi (fiindcă orice construcţie este reflectarea unei necesităţi), ci locul ales pentru aceasta şi - în special - faptul că intervenţiile urbane se practică prin rudimentara metodă a îndesirii şi nu prin cea a reorganizării spaţiului urban. Secţiunea 2 Zone de agrement Situat în zonă de câmpie, municipiul Satu Mare nu dispune de un cadru natural variat, cu puncte de atracţie variate mai ales prin relief, astfel încât, potenţialul recreativ este relativ limitat şi slab amenajat. Expansiunea fenomenului de “agrement” are numeroase implicaţii sociale, a căror evaluare corectă necesită o atentă analiză. De la bun început, trebuie semnalat faptul că nu întotdeauna investiţiile în acest domeniu au amortizarea rapidă, fiind importantă aplicarea unei strategii protecţioniste şi, implicit, de subvenţionare a acestui gen de activităţi. Spaţiile necesare desfăşurării activităţilor specifice agrementului trebuie să beneficieze de un cadru natural adecvat, să se integreze după criterii riguros controlate acestuia sau, după caz, să se creeze acest cadru ambiental necesar. Marea diversitate a acţiunilor ce decurg din acest domeniu de activitate, faptul că ele se adresează tuturor categoriilor de vârstă şi, ca principiu, nu trebuie să fie discriminatorii sub raport social, impune colaborarea administraţiilor şi instituţiilor interesate, pentru patronarea acestei forme de organizare în favoarea individului, indiferent de vârsta sau apartenenţa socială. In cuprinsul oraşului Satu Mare zonele de agrement sunt reprezentate de doua ştranduri:
Zona de tratament şi agrement are în dotare 6 bazine: un bazin cu apa termală cu o adâncime maximă de 1,3m, 2 bazine pentru copii de 30 cm respectiv 60 cm, 2 bazine pentru înot: unul cu o adâncime de 1.6 m şi o piscină semiolimpică de 1,8 m şi 1 bazin de agrement cu o adâncime maximă de 1,6m. Apa termală din Satu Mare s-a dovedit de-a lungul timpului avea proprietăţi curative deosebite. Este o zona cu multă vegetaţie, ideala pentru petrecerea timpului liber vara, pentru toate vârstele.
Realizat de SC Solarex SRL Satu Mare prin cofinanţare din fonduri europene, obiectivul a fost dat în folosinţă la data de 1 iunie 2013. Aquastar este atracţia principală a viitorului Complex Turistic- Balnear în curs de dezvoltare, proiectat pe un perimetru de 20 Ha. AQUA STAR se află la 3 km de centrul istoric al municipiului Satu Mare, la 10 km de graniţa cu Ungaria şi la 25 km de graniţa cu Ucraina. În teritoriul periurban, agrementul este constituit de zonele împădurite. Inventarul punctelor de atracţie pentru recreere–agrement în jurul Sătmarului, până la distanţe de 30 km cuprinde următoarele păduri proprietate a Municipiului Satu Mare: Pădurea Mare(spre Petea) cu o suprafaţa de 285,14 Ha, Pădurea Noroieni cu o suprafaţă de 474,43 Ha, Pădurea Viile Satu Mare cu o suprafaţă de 389,07Ha, Pădurea Negreşti cu o suprafaţă de 1451,38 Ha şi Pădurea Certeze cu o suprafaţă de 151,28Ha.
Regimul juridic al bunurilor proprietate publică este reglementat de Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, modificată şi completată şi de Noul Cod Civil, Legea nr. 287/2009, republicată, în Titlul VI la art. 861-865. Bunurile din domeniul privat sunt supuse regimului juridic de drept comun, dacă prin lege nu se prevede altfel. Lista bunurilor aparţinând domeniului public al municipiului Satu Mare a fost aprobată prin H.G. 967/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Satu Mare, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Satu Mare, modificată ulterior prin H.G. nr. 2198/30.11.2004 şi H.G. nr. 69/26.01.2011. Dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare, extinderea reţelelor stradale şi de utilităţi, modificarea limitelor intravilanului, pe de o parte, retrocedări ale unor imobile în urma procedurilor administrative sau judecătoreşti, pe de altă parte, sunt cauze care conduc la modificări periodice ale listei. Domeniul public al municipiului Satu Mare cuprinde următoarele categorii de bunuri:
Bunurile din domeniul public sunt, conform legii, inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile, ceea ce înseamnă că: nu pot fi înstrăinate; ele pot fi date numai în administrare, concesionate sau închiriate, în condiţiile legii; nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot constitui garanţii reale; nu pot fi dobândite de către alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună credinţă asupra bunurilor mobile; Dobândirea bunurilor în domeniul public al municipiului poate fi făcută astfel: - prin achiziţie publică, efectuată în condiţiile legii - prin expropriere pentru cauză de utilitate publică, în condiţiile legii - prin donaţie sau legat, acceptat în condiţiile legii, dacă bunul, prin natura lui sau prin voinţa dispunătorului, devine de uz ori de interes public -prin convenţie cu titlu oneros, dacă bunul, prin natura lui sau prin voinţa dobânditorului, devine de uz ori de interes public -prin transferul unui bun din domeniul privat al municipiului, în cel public al acestuia, în condiţiile legii -prin alte moduri stabilite de lege Dreptul de proprietate publică încetează dacă bunul a pierit ori a fost trecut în domeniul privat, în condiţiile încetării uzului sau interesului public, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege. Domeniul privat al municipiului Satu Mare este alcătuit din bunuri mobile şi imobile, altele decât cele din domeniul public, intrate în proprietate prin modalităţi prevăzute de lege. Atât bunurile din domeniul public, cât şi cele din domeniul privat sunt supuse inventarierii anuale, operaţiune realizată de către membrii comisiei numite anual de către primar în acest scop, rezultatul consemnându-se în procesul-verbal anual de inventariere a bunurilor aparţinând domeniului public şi privat al municipiului Satu Mare. Consiliul local are ca atribuţie prevăzută de lege aceea de a administra domeniul public şi privat al municipiului Satu Mare. Bunurile ce aparţin domeniului public pot fi utilizate de către toţi membrii societăţii, în temeiul legii, în mod direct sau indirect prin intermediul unor instituţii publice care le au în administrare. Bunurile din domeniul public şi privat pot fi date, după caz, în administrarea regiilor autonome şi altor instituţii publice de interes local şi, totodată, pot fi date în folosinţă gratuită, pe termen limitat, persoanelor juridice fără scop lucrativ care desfăşoară activităţi de binefacere sau de utilitate publică ori serviciilor publice, prin hotărâre a consiliului local, singurul în măsură să aprecieze asupra necesităţii şi oportunităţii dării bunurilor în administrare sau folosinţă. Tot consiliul local hotărăşte asupra cumpărării de bunuri, cu respectarea principiilor eficienţei cheltuirii banului public, economicităţii, oportunităţii. Unele bunuri din domeniul privat al municipiului, aflate în administrarea consiliului local în stare de funcţionare şi care nu mai sunt necesare desfăşurării activităţii proprii, cu excepţia clădirilor şi terenurilor, se pot transmite, fără plată, altor instituţii publice la solicitarea ordonatorilor de credite a acestor instituţii şi cu aprobarea primarului municipiului în calitate de ordonator principal de credite. Concesiunea sau închirierea bunurilor din domeniul public, precum şi vânzarea, concesionarea şi închirierea bunurilor din domeniul privat al municipiului se fac prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii, prin hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Satu Mare, cu respectarea prevederilor Legii nr. 215/2001, ale art.15 din O.G. nr. 53/2002, ale O.U.G. nr. 54/2006, ale H.G. nr. 168/2007. De asemenea, există acte normative cu caracter special care reglementează sau cuprind prevederi referitoare la vânzarea, concesionarea sau închirierea de bunuri cum ar fi: Legea nr. 550/2002, Legea nr. 50/1991, care reglementează o situaţie de excepţie, conform căreia terenurile destinate construirii se pot concesiona, fără licitaţie publică, pentru realizarea de obiective de utilitate publică şi pentru extinderea unor construcţii pe terenuri alăturate, la cererea proprietarului construcţiilor, legislaţia în domeniul locuinţelor, etc. La toate aceste acte normative sunt avute în vedere formele modificate şi completate. Contractele de concesionare şi închiriere vor cuprinde, cu obligativitate, clauze privind exploatarea bunurilor potrivit specificului acestora, fără posibilitatea subconcesionării sau subînchirierii, drepturile şi obligaţiile părţilor, termenele de plată a redevenţei ori chiriei, condiţiile de încetare a contractelor şi răspunderea contractuală. Forma şi conţinutul–cadru al contractelor de concesiune trebuie să respecte prevederile aliniatului (3) al art. 44 din Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 54/2006, aprobate prin H.G. nr. 168/2007, conţinut care se regăseşte în Anexa nr. 6 a acestui act normativ. Prin H.C.L. nr. 82/30.04.2015 s-a stabilit modalitatea de constituire a garanţiei, respectiv a cotei părţi din suma obligaţiei de plată datorată către concedent pentru primul an de exploatare în cazul contractelor de concesiune. Secţiunea 2 Atribuirea de denumiri Atribuirea şi schimbarea denumirilor străzilor, pieţelor şi a obiectivelor de interes public local, este aprobată de către Consiliul Local al Municipiului Satu Mare, conform prevederilor O.G. nr. 63/2002 (art. 2 lit d) privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, aprobată cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea Nr. 48/2003, precum şi cu avizul Comisiei Judeţene de Atribuire de Denumiri şi conform art.36 alin.5 lit.d şi art. 45, alin 2 lit e din Legea 215/2001/R/A privind administraţia publică locală. În ultimii ani a avut loc o semnificativă dezvoltare a zonelor de locuit din municipiul nostru, printr-o importantă creştere a construcţiilor de locuinţe şi a extinderii reţelei stradale. Au fost aprobate Planuri Urbanistice Zonale şi Planuri Urbanistice de detaliu prin hotărâri ale Consiliului Local Satu Mare cu reglementări specifice detaliate, ce asigură desfăşurarea unui trafic urban pe străzi nou înfiinţate. Având în vedere faptul că la nivelul instituţiilor de interes local, instituţii bancare, agenţi economici, nu exista un nomenclator stradal unitar, pentru desfăşurarea în condiţii normale a activităţii socio-economice a locuitorilor municipiului Satu Mare şi pentru deservirea acestora în condiţii de operativitate şi eficienţă se impunea aprobarea unui Nomenclator stradal cu toate modificările şi completările survenite începând cu anul 1990 până în prezent. În anii 2009-2010 s-a elaborat Nomenclatorul stradal al municipiului Satu Mare, aprobat prin mai multe hotărâri ale consiliului local, pe 8 zone de lucru. Nomenclatorul stradal se completează periodic cu hotărâri ale consilului local, în vederea atribuirii de denumiri străzilor nou deschise. CAPITOLUL IX ECONOMIE ŞI BUGET Secţiunea 1 Date economice STRUCTURA ECONOMIEI JUDEŢULUI ŞI A MUNICIPIULUI SATU MARE Din punct de vedere al dezvoltării economice, judeţul Satu Mare ocupă o poziţie medie la nivelul regiunii. Se observă că, pe parcursul ultimilor ani, dezvoltarea economică a judeţului şi a municipiului s-a aliniat, în linii mari, tendinţei regionale. Astfel, atât Produsul Intern Brut (PIB) cât şi PIB/locuitor au înregistrat creşteri, atingând, în anul 2008, valori de 6.075,6 milioane lei pentru PIB, respectiv 16.601 lei pentru PIB/locuitor. Raportat la celelalte judeţe din regiunea Nord-Vest, PIB-ul judeţului Satu Mare se situează la aproximativ acelaşi nivel cu PIB-ul judeţelor Maramureş, Bistriţa-Năsăud şi Sălaj, însă sub media regională. Într-o ierarhie în funcţie de PIB, judeţul Satu Mare se situează pe locul patru, urmat de judeţele Bistriţa-Năsăud şi Sălaj, în timp ce din punctul de vedere al PIB/locuitor, Satu Mare ocupă penultimul loc în cadrul regiunii, fiind urmat doar de judeţul Maramureş. Nivelul scăzut al PIB/locuitor denotă faptul că activitatea economică la nivelul judeţului Satu Mare are o valoare adăugată relativ redusă, bazată în special pe industria prelucrătoare, care angajează peste 40% din forţa de muncă a judeţului. În comparaţie cu valoarea regională a PIB/locuitor, se observă o scădere cu 10% a valorii acestui indicator, între anii 2000 şi 2008, ajungându-se ca valoarea PIB/locuitor a judeţului Satu Mare să reprezinte 78% din valoarea regională. În anul 2008, contribuţia judeţului Satu Mare la PIB-ul regional se situează la nivelul valorii de 10%, reprezentând aproximativ o treime din contribuţia judeţului Cluj şi mai puţin de jumătate din contribuţia judeţului Bihor. Între anii 2000 şi 2008, judeţul Satu Mare a înregistrat creşteri ale principalilor indicatori macroeconomici, creşteri care se regăsesc în gradul de dezvoltare economică a judeţului. Raportat la celelalte judeţe din regiune, Satu Mare nu a reuşit să ţină pasul cu judeţele mai dezvoltate, care în aceeaşi perioadă au înregistrat o rată de creştere accelerată. Din acest punct de vedere se poate spune ca decalajul dintre judeţele mai dezvoltate şi Satu Mare au crescut, acesta din urmă situându-se sub media regională. Potrivit Eurostat, produsul intern brut la nivelul judeţului Satu Mare a înregistrat o creştere constantă, raportat la media Uniunii Europene. Dacă în anul 2000 aceasta reprezenta 21% din media UE, în anul 2008 a ajuns să atingă valoarea de 32%. Totuşi, urmărind evoluţia acestui indicator la nivelul Regiunii Nord-Vest, se observă că s-a înregistrat o creştere mai consistentă, de la 24% în anul 2000, la 41% în 2008. Economia judeţului Satu Mare se bazează în special pe servicii şi industrie, care contribuiau cu 48,19%, respectiv 31,06% la valoarea adăugată brută (VAB) judeţeană în 2008. Totuşi, dacă în cazul industriei în judeţul Satu Mare se înregistrează cea mai mare contribuţie la VAB total din întreaga regiune, atunci când vorbim de servicii, judeţul se clasează pe ultimul loc comparativ cu contribuţia acestui sector la VAB înregistrate de celelate judeţe ale regiunii. Agricultura, deţine o pondere de doar 11,23% în valoarea adăugată brută a judeţului, clasându-se pe locul doi, după Sălaj, în ierarhia regională. Dacă analizăm comparativ contribuţia sectoarelor economice la VAB şi structura populaţiei ocupate în aceste sectoare se poate observa că agricultura, care are o pondere redusă în VAB judeţeană, deţine peste 36% din populaţia ocupată, acest fapt subliniind importanţa pe care acest sector îl joacă la nivelul judeţului Satu Mare. Sectorul agricol este relativ dezvoltat, contribuind cu 14% la producţia agricolă regională, în condiţiile în care dispune de 13% din fondul agricol al regiunii, producţia vegetală reprezentând circa 70% din total, iar producţia animală 30%. Industria şi serviciile ocupă ponderi importante ale populaţiei, dar şi contribuţia acestor sectoare la valoarea adăugată brută e ridicată, iar construcţiile, deşi deţin o pondere mică din populaţia ocupată (6,34%), aveau o contribuţie importantă la formarea valorii adăugate brute (9,5%). În perioada 2000-2008 se poate observa o modificare în structura valorii adăugate brute, în sensul scăderii ponderii agriculturii şi creşterii contribuţiei ramurilor din sectorul industrie şi consturcţii. În ceea ce priveşte sectorul serviciilor, acesta nu a cunoscut modificări importante în ultimii ani, acesta contribuind, cu valori cuprinse între 47% şi 50% la valoarea adăugată judeţeană. Astfel, economia judeţului Satu Mare, poate fi caracterizată drept o economie industrial-agrară, specializată în construcţii de maşini, industrie alimentară, producţia de mobilier, industria textilă, cu un sector primar bine dezvoltat şi un sector terţiar în ascensiune.
În ceea ce priveşte capitalul social evaluat în lei, cel mai mare aport este în construcţia de maşini, utilaje şi echipamente. În industria extractivă a produselor primare, industria alimentară şi serviciile sociale şi generale aportul este aproximativ similar, urmate fiind de industria lemnului, celulozei şi hârtiei, agricultură şi silvicultură şi comerţ.  Atât din punct de vedere al numărului de investitori cât şi din punct de vedere al capitalului social investit, Germania ocupă locul fruntaş în ierarhia ţărilor care au investit în oraşul nostru. Din punct de vedere al capitalului investit, pe locul doi se situează Franţa, urmată fiind de Elveţia şi de Marea Britanie.
Distribuţia capitalului social pe oraşe/mediu rural în funcţie de domeniu de activitate declarat la Registrul Comerţului La nivel de judeţ, municipiul Satu Mare se situează pe primul loc atât din punct de vedere al numărului de societăţi comerciale înregistrate cât şi din punct de vedere al capitalului social investit. Numărul societăţilor comerciale din municipiul Satu Mare depăşeşte numărul societăţilor înregistrate la nivelul întregului judeţ (6.686 faţă de 5.823). De asemenea capitalul social al societăţilor comerciale din oraşul nostru (402.010.631 lei) este net superior aportului la capitalul social al societăţilor din judeţ (290.005.251 lei). Ca pondere, societăţile comerciale înregistrate în municipiu reprezintă 53,45% din totalul societăţilor din judeţul Satu Mare, iar capitalul social al societăţilor din oraş reprezintă 58,09% din totalul capitalului social al societăţilor comerciale din întregul judeţ. Municipiul Satu Mare este urmat de municipiul Carei atât în ceea ce priveşte numărul societăţilor comerciale cât şi din punct de vedere al capitalului social. Ca număr de societăţi, pe locul al treilea se situează oraşul Negreşti Oaş, iar ca şi aport la capitalul social, oraşul Tăşnad. Grafic, situaţia se prezintă în felul următor: 
Distribuţia participării în USD pe oraşe/mediu rural în funcţie de domeniu de activitate şi sediu firmă declarat la Registrul Comerţului 
Municipiul Satu Mare este singurul oraş din judeţ în care investiţia într-un domeniu de activitate depăşeşte 5.000.000 USD. Astfel, în industria construcţiilor de maşini, utilaje şi echipamente capitalul social investit se ridică la 21.097.501 USD; în industria lemnului, celulozei şi hârtiei, aportul la capitalul social este de 10.497.193 USD; în industria uşoară este de 6.789.308 USD; iar în serviciile sociale şi generale este de 5.973.556 USD. Din punct de vedere al procentului pe care un anumit domeniu de activitate desfăşurat în municipiul Satu Mare îl deţine la nivel de judeţ, se poate constata că industria construcţiilor de maşini, utilaje şi echipamente are o pondere de 97,2% din totalul acestui domeniu la nivel de judeţ. De asemenea în procent de 92,7% comerţul se desfăşoară în municipiul Satu Mare. Ponderi însemnate le deţin şi domeniile: servicii sociale şi generale şi industrie uşoară. Grafic, situaţia se prezintă în felul următor:
Din punct de vedere al formei juridice de organizare cele mai multe firme din municipiul Satu Mare sunt organizate ca societăţi comerciale cu răspundere limitată (66,56%), urmate de PFA-uri (21,93%) şi de intreprinderi individuale (7,2%). 
Cea mai mare pondere a capitalului social în lei o deţine zona Satu Mare - 74,16%, urmată de zona Carei – 13,37%, zona Tăşnad – 6,74%, zona Oaş – 6,31% şi zona Codru – 0,42%. Reprezentarea grafică a participării străine la capital (USD) Distribuţia capitalului lei / USD , pe zone, cf. clasifcării localităţilor de către D.J.Statistică Satu Mare 
În ceea ce priveşte participarea străină la capitalul social al societăţilor comerciale din municipiul Satu Mare ponderea cea mai mare o are Germania – 55,64%, urmată de Franţa, Elveţia şi Marea Britanie. Dintre ţările membre UE cele mai mari investiţii s-au realizat de către Germania- 60,84%, Franţa şi Marea Britanie. De asemenea participări considerabile la capitalul social îl au şi Italia, Ungaria, Suedia şi Austria. Yüklə 0,75 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Se poate constata că cele mai multe societăţi înregistrate la nivelul municipiului Satu Mare au ca obiect de activitate comerţul, urmat de construcţii şi de serviciile sociale şi generale.
