Microsoft Word statutul municipiului timişoara doc
Participarea la capital a ţărilor membre UE
Yüklə 0,75 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Clasamentul ţărilor după participarea USD la capital / după numărul de firme
- Zona industrială Satu Mare-Sud
- AGRICULTURA ÎN MUNICIPIUL SATU MARE
- Secţiunea 2 Bugetul municipiului
- CAPITOLUL X COOPERARE INTERNĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ Secţiunea 1 Cooperare internă
- Wolfenbüttel
- Rzeszow (Polonia)
| Participarea la capital a ţărilor membre UE
Din punct de vedere al mărimii capitalului social ca medie pe firmă pe primul loc se situează Marea Britanie, urmată fiind de Suedia şi Franţa. C Clasamentul ţărilor după participarea USD la capital / după numărul de firme 
Ţările care au contribuit la capitalul social al celor mai multe firme sunt: Ungaria, Germania, Italia, Austria şi Spania. Din totalul firmelor cu capital străin, Ungaria are aport la 30,84% dintre ele. Top 10 – capital străin 
Dacă analizăm topul primelor 10 firme cu capital străin din judeţul Satu Mare, constatăm că în acest top, cinci firme sunt din municipiul Satu Mare. Firmele din Satu Mare deţin locurile 1, 2, 4, 6 şi 9. Cele două firme de pe locurile fruntaşe au un capital social sensibil mai mare decât următoarele opt la un loc. Din punct de vedere al domeniilor de activitate remarcăm o diversitate a activităţilor. Zona industrială Satu Mare-Sud este organizată în 20 parcele, cu suprafeţe cuprinse între 1,25 şi 6,9 ha, totalizând 69,54 ha, majoritatea fiind concesionate sau vândute, şi dispune de toate utilităţile necesare (electricitate, apă, canalizare, legături telefonice prin fibră optică etc.). Astfel, complexul dispune de o staţie de transformare a energiei electrice de 110/20 kV, o reţea de distribuţie a gazelor naturale cu o lungime de 3,2 km, sistem de reciclare a apei uzate cu o capacitate de reciclare de 1000 m3/zi şi o reţea de apă potabilă cu un debit de 2x72 m3/oră. Activităţile pentru care au fost concesionate sau vândute terenuri sunt diverse: realizare componente electronice, fabricare echipamente de protecţie şi articole sportive, debitare poliuretan, comerţ, logistică, fabricarea de mobilier. La momentul actual sunt 11 parcele concesionate, 6 parcele vândute şi 3 parcele libere. AGRICULTURA ÎN MUNICIPIUL SATU MARE În cadrul UAT-ului Satu Mare suprafaţa de teren este de 14.885 ha din care: - Suprafaţa arabilă este de 8446,54 ha - Paşuni : 307,99 ha - Fâneţe : 104,25 ha - Vii : 0,86 ha - Livezi : 8,00 ha - Păduri : 1681,19 ha - Teren neagricol : 377,97 ha - Teren intravilan : 2720,85 ha
Consiliul local al municipiului Satu Mare are în administrare o suprafaţă de 307,9 ha paşune, care este folosită pentru paşunatul animalelor din gospodariile populaţiei. Efectivele de animale existente pe raza municipiului Satu Mare sunt cuprinse în gospodăriile populaţiei şi la societăţile comerciale cu profil agricol. În gospodăriile populaţiei se regăsesc: Bovine : 856 capete din care 655 vaci Cabaline : 144 capete din care 48 iepe Ovine : 3534 capete din care 3000 oi+mioare, 125 berbeci, 409 tineret Capre : 264 capete Porci : 725 capete din care 60 scroafe Păsări: 4350 bucăţi din care 3450 găini ouătoare, 460 gâşte, 325 raţe, 115 buc. alte specii.
Bovine: 628 capete din care 508 vaci pentru lapte. Obiectivele generale stabilite în ultimii ani în agricultură, au fost următoarele:
- Asigurarea securităţii alimentare pentru toate categoriile de cetăţeni; - Reducerea evaziunii fiscale în agricultură;
În ultimii ani, în deplină corelaţie cu conservarea şi protecţia mediului, s-a acordat o atenţie sporită sistemului de agricultură ecologică. Rolul sistemului de agricultură ecologică este de a produce hrană mai curată, mai potrivită metabolismului uman. Unul dintre principalele scopuri ale agriculturii ecologice este producerea de produse agricole şi alimentare proaspete şi autentice, prin procese create să respecte natura şi sistemele acesteia. Conform Hotărârii Guvernului nr. 759/2010, se acordă un ajutor specific, sub formă de plăţi anuale suplimentare exploataţiilor din producţia vegetală şi animalieră, (pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică) care sunt înregistrate în sistemul de agricultură ecologică şi se află în perioada de trecere de la agricultura convenţională la agricultura ecologică. În municipiul Satu Mare au fost înfiinţate unităţi de procesare a materiei prime din agricultură în vederea obţinerii de produse agroalimentare. Astfel există o unitate de abatorizare pentru păsări: S.C. AVE IMPEX S.R.L, unitate autorizată în baza Legii nr.276/2007. Totodată există unităţi de procesare carne:
Unitaţile de procesare lapte din municipiul Satu Mare sunt: 1 .S.C. BUENOLACT S.R.L. 2. S.C. PRIMALACT S.R.L. Alături de produsele agroalimentare obţinute în sistem industrial, pe piaţa sătmăreană se valorifică şi produse obţinute în mod tradiţional, atestate de către M.A.D.R. şi înregistrate în Registrul Naţional al produselor tradiţionale. Până în prezent s-au înregistrat 315 produse tradiţionale atestate, dintre care amintim: -pâine-patiserie-morărit; - carne şi produse din carne ; - lactate; - legume; - băuturi alcoolice . În vederea eficientizării exploataţiilor agricole şi pentru o mai bună absorbţie a fondurilor europene, s-au înfiinţat forme asociative ale producătorilor agricoli. În Satu Mare producătorii agricoli s-au organizat şi în cooperative. La nivelul municipiului acestea sunt: - AGRAR SATU MARE COOPERATIVA AGRICOLA - AGROPROD CRASNA COOPERATIVA AGRICOLA - SOMAGREEN COOPERATIVA AGRICOLA - AGROTINERII COOPERATIVA AGRICOLA-SATU MARE - PRODUCTIVA NORD VEST COOPERATIVA AGRICOLA. Există organizate şi asociaţii profesionale în sectorul zootehnic: - ASOCIAŢIA CRESCĂTORILOR DE ALBINE SATU MARE - ASOCIAŢII ALE CRESCĂTORILOR DE BOVINE, PORCINE ŞI PĂSĂRI. În pomicultură s-a urmărit creşterea suprafeţelor cu plantaţii tinere, cu specii şi soiuri de mare valoare, care în final să ducă la creşterea producţiei pomicole şi refacerea patrimoniului pomicol (începută prin extinderea plantaţiilor de nuci, arbuşti fructiferi şi alte specii pomicole: măr, prun, păr, cireş, cais,, etc.) pe suprafeţe mai restrânse care cu siguranţă va creşte odată cu începerea programului de reconversie în pomicultură. Probleme existente în agricultura sătmăreană sunt:
COMERŢUL Comerţul contribuie cel mai mult la economia locală, cu 39% din cifra de afaceri a judeţului Satu Mare, însă raportat la celelalte judeţe ale regiunii, activităţile comerciale din judeţ au cunoscut o evoluţie mult mai temperată decât a judeţelor mai dezvoltate, Cluj şi Bihor. În anul 2009, pe fondul crizei globale şi a scăderii puterii de cumpărare locale, volumul de activitate din domeniu a scăzut semnificativ, aspect concretizat în scăderea numărului de firme respectiv a numărului de angajaţi. Societăţile care activează în comerţ reprezintă 30,9% din totalul societăţilor comerciale active în judeţul Satu Mare. Două dintre aceste întreprinderi sunt încadrate în categoria celor mari şi foarte mari, una activând în Satu Mare şi una în Carei, restul fiind IMM-uri. Potrivit datelor furnizate de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură din judeţul Satu Mare, ponderea comerţului în totalul societăţilor comerciale active în municipiul Satu Mare este de 32,3%. Analizând furnizorii de materii prime, observăm că 71% din aprovizionările realizate de către firmele din Satu Mare sunt de la producători autohtoni, 21% sunt achiziţii din străinătate prin intermediul unui importator/distribuitor şi doar 8% dintre achiziţiile de materii prime sunt realizate prin importuri directe. În ceea ce priveşte comerţul cu amănuntul, există 28 de unităţi ale comerţului modern în municipiul Satu Mare. Printre reţelele comerciale internaţionale prezente se numără: Auchan, Billa, Kaufland, Lidl, Penny Market, la care se adaugă reţele locale de supermarketuri (Unicarm, Barta Ati, Santec). Secţiunea 2 Bugetul municipiului Bugetul propriu şi bugetele instituţiilor şi serviciilor publice de sub autoritatea consiliului local se aprobă prin hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Satu Mare. Veniturile şi cheltuielile bugetare sunt aprobate, pe o perioadă de un an calendaristic, care corespunde exerciţiului bugetar şi se înscriu pe surse de provenienţă şi pe categorii de cheltuieli grupate după natura economică şi destinaţia acestora. Veniturile proprii sunt formate, în principal, din impozite şi taxe locale, cote defalcate din impozitul pe venit, sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, subvenţii primite de la bugetul de stat şi alte bugete, precum şi din donaţii şi sponsorizări. Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepţia donaţiilor şi sponsorizărilor, care au stabilite destinaţii distincte. Cheltuielile bugetare au o destinaţie precisă şi limitată şi nu pot fi înscrise în buget şi nu pot fi angajate şi efectuate din buget, dacă nu există bază legală pentru cheltuielile respective. Totodată, nici o cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată potrivit legii şi nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare. Pe parcursul exerciţiului bugetar, Consiliul Local al Municipiului Satu Mare poate aproba rectificarea bugetului propriu şi a bugetelor instituţiilor şi serviciilor publice de sub autoritatea sa, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii de rectificare a bugetului de stat, precum şi ca urmare a unor propuneri fundamentate ale primarului în calitate de ordonator principal de credite. Din impozitul pe venit, încasat la bugetul de stat de la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, se alocă lunar, în termen de 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care s-a încasat acest impozit, o cotă de 41,75% la bugetul local pe teritoriul căruia îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozite, (Bugetul de venituri şi cheltuieli al municipiului Satu Mare), 11,25% la bugetul propriu al judeţului şi 18,5% într-un cont distinct, deschis pe seama consiliului judeţean pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţului. Consiliul Local al Municipiului Satu Mare poate aproba colaborarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ-teritoriale, cu persoane fizice sau juridice de drept privat, pentru realizarea unor lucrări şi servicii publice de interes local. Acestea se realizează pe bază de convenţii sau contracte de asociere la care se prevăd şi sursele de finanţare reprezentând contribuţia fiecărei entităţi implicate. Convenţiile sau contractele de asociere se încheie de ordonatorii principali de credite, în condiţiile mandatelor aprobate de fiecare consiliu implicat în colaborare sau asociere. Totodată, Consiliul Local al municipiului Satu Mare poate hotărî asupra participării cu capital sau bunuri, în numele şi în interesul municipiului la constituirea de societăţi comerciale ori la înfiinţarea unor servicii de interes public local. Obligaţiile financiare rezultate din colaborare, asociere sau participare potrivit celor sus menţionate şi cele rezultate din acorduri de cooperare, înfrăţire, precum şi din aderare la asociaţii interne şi internaţionale hotărâte de consiliul local în condiţiile legii, se suportă din bugetul municipiului. În bugetul municipiului se înscrie fondul de rezervă bugetară la dispoziţia consiliului local, în cotă de până la 5% din totalul cheltuielilor. Acesta urmează să fie utilizat în urma aprobării de către Consiliul local, la propunerea primarului, pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprăvăzute apărute în cursul exerciţiului bugetar, pentru înlăturarea efectelor unor calamităţi naturale, precum şi pentru acordarea unor ajutoare în situaţii de extremă dificultate. Cheltuielile pentru investiţiile publice se cuprind în buget în baza programului de investiţii publice aprobat de către consiliul local. În situaţia în care, pe parcursul execuţiei bugetare, din motive obiective, implementarea unui proiect de investiţii nu se poate realiza conform proiecţiei bugetare, primarul poate propune consiliului local, până la data de 31 octombrie, aprobarea redistribuirii fondurilor între proiectele înscrise în programul de investiţii. Virările de credite bugetare de la un capitol la alt capitol al clasificaţiei bugetare se aprobă de consiliul local, iar virările de credite în cadrul aceluiaşi capitol se aprobă de primar şi se pot efectua începând cu trimestrul al III-lea al anului bugetar. Primarul în calitate de ordonator principal de credite întocmeşte şi prezintă spre aprobare consiliului local până la data de 31 mai al anului următor, contul anual de execuţie a bugetului local. Asupra tuturor operaţiunilor care afectează fondurile publice şi/sau patrimoniul public şi privat al municipiului Satu Mare se exercită controlul financiar preventiv propriu şi auditul public intern, conform reglementărilor legale în domeniu. Formarea şi utilizarea fondurilor publice şi contul de execuţie a bugetului municipiului sunt supuse controlului Curţii de Conturi. Începând cu anul 1998 au fost acordate consiliilor locale libertăţi, dar şi sarcini privind impozitele şi taxele locale, în sensul că acestora le revine sarcina stabilirii, urmăririi şi încasării impozitelor şi a taxelor locale. Un aspect negativ este cadrul legislativ naţional instabil, care nu a favorizat dezvoltarea economică, ci a dus la restrângerea continuă a bazei de impozitare şi, în acelaşi timp la creşterea impozitelor şi taxelor, care au devenit din ce în ce mai greu de suportat de către populaţie şi agenţii economici, fapt care a condus la escaladarea fenomenului de evaziune fiscală. Administraţia locală are posibilităţi limitate de a interveni prin pârghii economice (facilităţi fiscale), pentru a influenţa dezvoltarea economică a localităţilor, în conformitate cu politicile şi planurile strategice locale de dezvoltare economico-socială. CAPITOLUL X COOPERARE INTERNĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ Secţiunea 1 Cooperare internă Municipiul Satu Mare este membru al Asociaţiei Municipiilor din România, Adunarea Generală din luna septembrie 2014 a acestei asociaţii având loc la Satu Mare. În cadrul acestei organizaţii, reprezentanţii municipiilor colaborează în vederea sprijinirii şi reprezentării intereselor autorităţilor locale. De asemenea, este membru al Asociaţiei „Oraşe Energie România”, organizaţie neguvernamentală interesată de îmbunătăţirea eficienţei energetice în serviciile publice urbane şi de promovarea surselor de energie regenerabile şi a protecţiei mediului. Toate cooperările şi asocierile se fac cu aprobarea consiliului local, cu respectarea prevederilor legale în vigoare la momentul respectiv. Secţiunea 2 Cooperare internaţională Municipiul Satu Mare are o colaborare fructuoasă cu numeroase oraşe înfrăţie şi partenere pe plan internaţional. A semnat protocol de înfrăţire cu cinci oraşe din diferite ţări: Wolfenbüttel – Germania, Zutphen – Olanda, Nyíregyháza – Ungaria, Beregovo – Ucraina şi Rzeszow – Polonia dar are o cooperare strânsă şi cu alte oraşe din Polonia, Slovacia, Ungaria, Austria, Ucraina (ca de exemplu oraşele: Heilbronn, Darmstadt, Duisburg, Graz, Salzburg, Schwaz, Vásárosnamény, Mátészalka, Ujgorod, Kosice, Mukachevo etc.) şi cu oraşe din multe alte ţări. Cel mai vechi protocol de înfrăţire a fost semnat în anul 1970 între Satu Mare şi oraşul Zutphen din Olanda, şi a fost reînnoit în data de 29 mai 2010 şi 28 august 2010, cu ocazia aniversării de 40 de ani de înfrăţire. Prietenia dintre cele două oraşe veche de peste 40 de ani poate fi considerată unică. Totul a început când in anul 1970, în urma inundaţiilor puternice din data de 14 mai ce au afectat grav oraşul Satu Mare, când fostul consilier olandez Wim Albers a pus baza acestei prietenii şi colaborări de lungă durată pe toate planurile (economice, sociale, culturale etc.) realizând contacte între cele două oraşe pentru a crea o legătura mai strânsă în scopul iniţial de a acorda ajutor oraşului grav afectat de inundaţii, relaţie ce s-a dezvoltat în timp şi pe alte planuri. Din anul 2004 există o cooperare bazată pe proiecte între cele două oraşe înfrăţite. În 2005 a fost realizat un proiect comun de bunăstare socială şi a avut continuitate într-un al doilea proiect în care a fost implicat şi oraşul Tartu din Estonia, oraş înfrăţit cu Zutphen. Întâlniri de proiect au fost ţinute în toate cele trei ţări. În anul 2007 a fost demarat proiectul comun numit „Logo East I.”. Datorită rezultatelor bune proiectul a avut continuitate într-un alt proiect de acest gen „Logo East II.”. Tot în anul 2007 o delegaţie din Zutphen a vizitat oraşul Satu Mare cu ocazia festivităţilor de înmânare a Drapelului de Onoare al Consiliului Europei municipiului Satu Mare. Cu această ocazie, soţii Evelien şi Gijs van Nus au fost numiţi cetăţeni de onoare ai municipiului Satu Mare. Împreună cele două oraşe înfrăţite au pus baza Fundaţiei Casa Sătmăreană, care a contribuit, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe al Olandei şi organizaţia „Zuytphenne" din Zutphen la implementarea unui proiect pentru persoanele în vârstă, prin care a fost înfiinţat Căminul de Argint. Înfrăţirea dintre Satu Mare şi Wolfenbüttel a luat fiinţă tot în urma inundaţiilor catastrofale din 14 mai 1970, când acest oraş din Germania a sărit în ajutorul populaţiei sinistrate din Satu Mare, trimiţând de urgenţă mai multe transporturi de pături, textile, încălţăminte, alimente şi medicamente, dar şi alte bunuri. Ca urmare a acestori acţiuni umanitare, care au continuat şi în anii următori, s-a semnat în primăvara anului 1974 (31 mai 1974), de către primarul Friedrich Ehrhoff şi colegul, omologul său din Satu Mare, Vasile Gîta, alături de secretarii celor două oraşe, Wolfgang Wessel şi dr. Iuliu Luţaş, Protocolul de Înfrăţire, la vremea aceea, primul de acest fel dintre un oraş din RFG cu un oraş din Româia. Acest parteneriat s-a dezvoltat în decursul celor 40 de ani de la schimburi între delegaţii oficiale, la relaţii prieteneşti între un număr tot mai mare de cetăţeni de cele mai diverse categorii, elevi, cadre medicale, oameni de cultură şi artă, personal didactic, funcţionari ai administraţiei, oameni din conducerea unor întreprinderi, membri ai ONG-urilor, ai asociaţiilor sportive, ansambluri artistice, cetăţeni obişnuiţi. Lista acţiunilor şi a proiectelor comune realizate în aceşti ani, dar mai ales după 1989, este aşa de amplă, că nu poate fi prezentată în acest cadru restrâns. Fostul primar al oraşului Wolfenbüttel, domnul Axel Gummert, împreună cu fostul viceprimar Manfred Ammon, a fost distins cu titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Satu Mare, pentru meritele deosebite în cadrul dezvoltării parteneriatului dintre cele două oraşe. Primăria municipiului Satu Mare a susţinut şi susţine în continuare toate iniţiativele de colaborare şi evenimentele devenite tradiţionale dintre cele două oraşe, cum ar fi: pe plan economic evenimentele în care este implicată Asociaţia Economică Germano-Română, pe plan cultural evenimentele organizate de către Forumul Democratic German din Satu Mare, pe plan social Organizaţia Caritas-Satu Mare şi schimburile de experienţă între tineri, în care se implică mai ales Liceul Teoretic German „Johann Ettinger”, cum ar fi taberele de vară, tradiţionalele „Sommercamp”-uri care se desfăşoară în oraşul Wolfenbüttel, la care participă un grup de tineri liceeni din Satu Mare, urmând ca tinerii din Wolfenbüttel să-i întoarcă vizita anul următor la Satu Mare. În data de 14 noiembrie 2006 a avut loc prezentarea unei importante lucrări pentru oraşul nostru, şi anume "Wolfenbüttel - Satu Mare, Cronologia unei înfrăţiri 1970 - 2005". Protocolul de înfrăţire cu oraşul Nyíregyháza din Ungaria a fost semnat la data de 11 martie 2000 şi a fost reînnoit la aniversarea de 10 ani, la 11 septembrie 2010. Nyíregyháza, fiind unul dintre cele mai mari oraşe din Ungaria, cu ofertă vastă de instituţii culturale şi sportive, oferă posibilitatea colaborării pe mai multe planuri. Încă din anul 2002 au fost demarate numeroase proiecte comune în cadrul programului de Cooperare Transfrontalieră România - Ungaria Phare CBC. Au fost implementate în cadrul acestui program proiecte precum: „Centru tehnologic de inovare şi de afaceri în municipiul Satu Mare - Studiu de Fezablitate", „Colaborare în domeniul turismului între Nyíregyháza şi Satu Mare” şi proiectul „Colaborare între Nyíregyháza şi Satu Mare pentru dezvoltarea economică”. În cadrul programului Phare CBC Cross Border Cooperation Ro - Hu 2005/INTERREG III A a fost implementat proiectul „Execution and preparing stages required to set up a business incubator training center (Technological center) in Satu Mare”. Odată cu lansarea Programului de Cooperare transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013, program finanţat de către Uniunea Europeană, colaborarea dintre cele două oraşe înfrăţite s-a amplificat şi mai mult. În cadrul acestui program au fost demarate numeroase proiecte implementate în comun, de exemplu proiectele HURO/0801/120 - „Dezvoltarea pe scară largă a relaţiilor de colaborare dintre oraşele înfrăţite Nyiregyhaza şi Satu Mare”-Acronym: „Punte peste timp”, HURO/1001/122/1.2.3 - "Instrumente integrate de mass-media şi condiţiile de formare pentru reşedinţele de judeţ - dezvoltarea şi punerea în aplicare" Acronym „Media – Toolbox”, HURO/1101/105/2.1.1 - „Investiţia imobiliară în vederea dezvoltării întreprinderilor româno-maghiare – Acronym: HURO-INVEST” etc. Aceste relaţii de colaborare în domeniul proiectelor continuă până azi, urmând să fie implementate alte proiecte comune în viitor. Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 iulie 2006 permite în toate statele membre constituirea EGTC începând cu 1 august 2007. Scopul Grupării Europene de Cooperare Teritorială (GECT) este ca, în vederea întăririi coeziunii economice şi sociale, printr-o structură constituită şi înregistrată pentru promovarea cooperării transfrontaliere, transnaţionale, respectiv între regiuni, să poată accesa direct fonduri nerambursabile pentru proiectele de dezvoltare regională, să primească sprijin financiar din partea statului pentru acoperirea cheltuielilor rezultate în urma activităţilor de constituire, de deservire, de dezvoltare şi administrare şi pentru activităţi ale grupării în vederea îndeplinirii obiectivelor acesteia. În acest context oraşele înfrăţite Satu Mare şi Nyíregyháza – Ungaria au decis privind constituirea unui GECT înfiinţat de cele două oraşe înfrăţite încă din anul 2010. În urma acestor discuţii s-a stabilit de comun acord că vor fi demarate constituirea unei Grupări Europene de Cooperare Teritorială. Gruparea ar fi înregistrată în Ungaria, cu sediul la Nyíregyházai. Urmând toţi paşii necesari pentru înfiinţarea grupării, în final, prin Hotărârea Consiliului Local al municipiului Satu Mare nr. 120/25.04.2013 a fost aprobată participarea municipiului Satu Mare în calitate de membru fondator în Gruparea Europeană de Cooperare Teritorială Oraşe Europene de Graniţă (Európai Határvárosok Európai Területi Társulás). Municipiul Satu Mare are relaţii de colaborare în domeniul proiectelor şi cu alte oraşe din Ungaria. Au fost implementate în cadrul programului de colaborare transfrontalieră proiecte precum: HURO/0901/148/2.5.1. – „Tradiţii ecvestre fără frontiere în Sătmar” – Acronym: ECVESTRO (Mátészalka - Ungaria) şi HURO/0802/006 – „Pe apă şi pe două roţi pe lângă Someş” Acronym: HUROVELO (Vásárosnamény - Ungaria). Municipiul Satu Mare a semnat de-a lungul timpului şi alte acorduri şi protocoale de colaborare, prietenie sau înfrăţire. În anul 2004 a semnat Acordul de colaborare al oraşelor cu oraşul Mukachevo din Ucraina, în 2005 Acordul de colaborare între autorităţile locale ale oraşelor Satu Mare şi Ujgorod (Ucraina), la data de 27 mai 2006 a semnat un Protocol de prieteniecu oraşul Schwaz (Austria), în data de 6 octombrie 2007 a semnat la Kosice (Ucraina) Declaraţia Oraşelor Europene. In data de 12 decembrie 2007 Municipiul Satu Mare a semnat Acordul de înfrăţire cu oraşul Rzeszow (Polonia), iar în anul 2008 a semnat Protocolul de înfrăţire cu oraşul Beregovo (Ucraina). În cadrul altor programe de finanţare precum programul INTERREG, TACIS sau World learning - Programul RCSS România şi multe alte programe de finanţare externă Municipiul Satu Mare a colaborat cu oraşul Budapesta (Ungaria), Regiunea ABRUZZO (Italia), oraşe din Danemarca, Ucraina, Canada, Estonia, Bulgaria, Suedia etc. Putem să afirmăm că Municipiul Satu Mare are relaţii de colaborare foarte dezvoltate în domeniul proiectelor pe plan internaţional. Au existat numeroase proiecte comune şi cu oraşe din Ucraina, cum ar fi: în cadrul programului Phare 2004 de Vecinătate România - Ucraina 2004 – 2006 proiectul „Studiu privind oportunităţile de cooperare transfrontalieră între municipiul Satu Mare şi regiunea Zakarpatia", în cadrul programului Phare CBC de Cooperare Transfrontalieră România - Ucraina au fost implementate proiectele „Cooperare transfrontalieră în domeniul turismului pentru elaborarea studiului de fezabilitate în zona turistică Noroieni” şi „Proiect Complex de educaţie ecologică şi de monitorizare a aerului în context transfrontalier".
Yüklə 0,75 Mb. Dostları ilə paylaş:
|
ele mai mari sume au fost reinvestite de către societăţile cu capital german şi cele cu capital suedez.