Ministerial de interne nesecret

Tabelul 3.16. Surse potenţiale de poluare pe râuri

1. Râu Ozana:	a) Leghin – S.C. Mihoc Oil S.R.L. – instalaţie de stabilizat ţiţei b) Boboieşti – sonde de petrol; c) Dumbrava – evacuarea oraşului Tg. Neamţ E1.
2. Râu Moldova:	a) Timişeşti – surse din judeţul Suceava; b) Roman – evacuare ARCELOR MITTAL TUBULAR PRODUCTS Roman E2, AGRANA E3, Staţiile de pompare ape uzate ale C.J. APA SERV – Zona Est Roman
3. Râu Siret:	a) Luţca – surse din judeţul Suceava; b) Ion Creangă - evacuarea staţiei de epurare oraşului Roman E5;
4. Râu Bistriţa:	a) Frumosu – surse din judeţul Suceava; b) Straja – evacuarea staţiei oraşului Bicaz E7; c) Piatra Neamţ – Electrocentrale , C.H.E. Bâtca Doamnei; d) Roznov – evacuarea staţiei de epurare ape uzate a C.J. APA SERV S.A. Neamţ E9; e) Frunzeni – nu există surse punctiforme de poluare.
5. Canal UHE:	a) Zăneşti – evacuarea platformei chimice (SC FIBREXNYLON , S.C. GA PRO CO S.A. Savinesti ), Electrocentrale E10; b) Roznov - S.C. HIDROELECTRICA S.A. Sucursala “Bistriţa” Piatra Neamţ
6. Râu Bicaz:	a) Bicaz Chei – Staţiunea Lacu Roşu; b) Bicaz aval – evacuarea CARPATCEMENT E11.
7. Pârâu Schit:	a) Durău – evacuarea Staţiunii Durău E12.

6. 
   PRĂBUŞIRI DE CONSTRUCŢII, INSTALAŢII SAU AMENAJĂRI
   

Având în vedere tendinţa de desconcentrare a activităţilor de pe marile platforme industriale, acest tip de risc se poate manifesta cu preponderenţă la construcţiile şi instalaţiile conservate şi scoase din producţie, cum este cazul construcţiilor de pe platforma Săvineşti unde au fost dezafectate foarte multe capacităţi de producţie.

În afara acestor obiective în judeţul Neamţ mai sunt identificate 5 imobile cu risc seismis ridicat (clasa I de risc) în municipiul Roman.

Municipiul Roman este situat între două râuri, Siret şi Moldova, cu construcţii parter şi maxim 10 etaje realizate pe un teren macroporic.

Datorită vechimii oraşului, atestat de peste 600 de ani, fiind un vechi centru comercial, au fost construite o serie de pivniţe simple şi etajate pe o arie foarte mare a oraşului.

Artera principală a oraşului, str. Ştefan cel Mare, cuprinde clădiri construite pe aceste pivniţe între anii 1885-1910, din materiale cu durată de folosinţă îndelungată. Fiind o arteră de circulaţie rutieră majoră, au circulat autovehicule de tonaj greu, care au determinat deteriorarea structurilor de rezistenţă a acestor clădiri şi a infrastructurii străzii. Datorită intervenţiilor pentru introducerea de gaz metan, telefonie, cât şi a pierderilor din vechea reţea de alimentare cu apă, capacitatea portantă a terenului de fundare s-a micşorat atât pe zona carosabilului, cât şi pe zona de curţi-construcţii.

Cea mai afectată este porţiunea cuprinsă între Bulevardul Republicii şi strada Dobrogeanu Gherea, în care se află un număr de 51 de imobile, din care 8 obiective social-culturale (sediul D.M.P.S., 2 cinematografe, Cercul Militar, Biserica Romano-Catolică).

În anul 1998 (16 aprilie), s-a produs un accident tehnic în carosabilul străzii Ştefan cel Mare, care a antrenat prăbuşirea unei părţi din carosabil afectând reţelele de apă, gaz metan şi telefonie pe o lungime de 400 m, precum şi talpa de fundare a clădirii de la nr. 222-224, iar imobilele vecine prezentau tasări şi fisuri la pereţii interiori şi exteriori făcându-se imposibilă înlocuirea acestora.

Risc de prăbuşire prezintă şi construcţiile expertizate tehnic şi încadrate în clasele de risc seismic 1, 2 şi 3, prezentate în Anexa nr. 20.

7. 
   EŞECUL UTILITĂŢILOR PUBLICE
   

Sistemele, instalaţiile şi echipamentele a căror scoatere din funcţiune poate conduce la dezorganizarea activităţii sociale şi economice în localităţile din judeţul Neamţ sunt:

1. 
   Alimentarea cu apă. Avariile sau distrugerile la lucrările hidrotehnice, captările de apă, staţiile de filtrare a apei, staţiile de pompare a apei, infrastructurile locale de transport şi distribuţiei a apei generează riscul apariţiei unor epidemii, îndeosebi în localităţile cu un grad înalt de urbanizare (municipii şi oraşe), precum şi perturbarea unor activităţi industriale şi de alimentaţie publică. Riscul este mare în perioada de vară când şi necesităţile de consum sunt la cote maxime. În aceste circumstanţe sistemul medical, prin A.S.P. trebuie să monitorizeze permanent situaţia şi să aplice procedurile şi programele standard de vaccinare preventivă şi control permanent a stării de igienă colectivă a populaţiei.
   
2. 
   Canalizarea. Sincopele în funcţionare la infrastructurile locale de canalizare şi la staţiile de epurare a apei din reţelele de gospodărire comunală şi ale operatorilor economici induc riscul apariţiei unor epidemii, cu impact asemănător celor de la punctul b.
   
3. 
   Gazele naturale. Scoaterea din funcţiune a sistemului de alimentare cu gaze naturale (total sau parţial) cauzează întreruperea unor activităţi socio-economice importante: producerea agentului termic, oprirea operatorilor economici dependenţi de această sursă de energie, consumul casnic ş.a.
   
4. 
   Energia electrică. Întreruperea sistemului de alimentare cu energie electrică poate paraliza desfăşurarea activităţilor din localităţile sau grupurilor de localităţi afectate.
   

În funcţie de amploarea şi durata avariilor/distrugerilor consecinţele economice sunt evidente. Pagubele pot fi catastrofale, îndeosebi pentru localităţile urbane, în situaţia producerii cutremurelor de pământ de intensitate mare, atunci când consecinţele acestor riscuri se cumulează.
H. CĂDERI DE OBIECTE DIN ATMOSFERĂ SAU DIN COSMOS
Pe teritoriul judeţului Neamţ nu au avut loc până în prezent astfel de evenimente, însă acest lucru nu exclude posibilitatea producerii unor astfel de evenimente în viitor.

Măsurile care trebuie întreprinse în aceste situaţii sunt prevăzute în planul de protecţie şi intervenţie în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică.

În cazul producerii unei situaţii de urgenţă de această natură, un rol important revine unităţilor şi subunităţilor Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Apărării, Serviciului Român de Informaţii de la nivelul judeţului.

Alertele primite privind posibilitatea producerii unor astfel de situaţii de urgenţă sunt transmise cu prioritate acestor instituţii precum şi CLSU pentru înştiinţare.

I. MUNIŢIE NEEXPLODATĂ
Amplele acţiuni militare desfăşurate în cele două războaie mondiale pe teritoriul judeţului au lăsat cantităţi impresionante de muniţii neexplodate din motive tehnice sau ca urmare a situaţiilor schimbătoare de pe front. Pe teritoriul judeţului Neamţ au fost găsite şi e posibil să se mai găsească elemente de muniţie neexplodată, ca urmare a conflictelor armate din cel de-al II-lea Război Mondial, în următoarele localităţi: Piatra Neamţ, Roman, Tîrgu Neamţ, Bicaz, Roznov, Agapia, Alexandru Cel Bun, Bahna, Bălţăteşti, Bicazu Ardelean, Bicaz Chei, Bîra, Bîrgăoani, Bodeşti, Borca, Borleşti, Boteşti, Bozieni, Brusturi, Ceahlău, Cîndeşti, Cordun, Costişa, Crăcăoani, Dămuc, Dobreni, Dochia, Doljeşti, Dragomireşti, Drăgăneşti, Dulceşti, Dumbrava Roşie, Farcaşa, Făurei, Gîdinţi, Gherăieşti, Girov, Gîrcina, Grinţieş, Grumăzeşti, Horia, Icuşeşti, Ion Creangă, Mărgineni, Moldoveni, Negreşti, Oniceni, Păstrăveni, Petricani, Piatra Şoimului, Pipirig, Pîngăraţi, Podoleni, Poiana Teiului, Răuceşti, Războieni, Rediu, Români, Ruginoasa, Sagna, Săbăoani, Săvineşti, Secuieni, Stăniţa, Ştefan Cel Mare, Tarcău, Taşca, Tazlău, Tămăşeni, Timişeşti, Trifeşti, Tupilaţi, Ţibucani, Urecheni, Valea Ursului, Văleni, Vînători, Zăneşti.

Riscurile pe care le implică muniţia neexplodată sunt reprezentate de accidentele cauzate de:

- neglijarea de către adulţi şi copii a anunţării imediate a organelor administraţiei locale, Poliţiei şi Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă despre descoperirea muniţiilor neexplodate;

- lipsa de supraveghere şi educare a copiilor în acest sens;

- lipsa totală sau insuficienţa cunoştinţelor despre măsurile ce trebuie luate la descoperirea muniţiilor neexplodate din partea cetăţenilor;

- curiozitatea deosebită manifestată atât de adulţi cât şi de copii la descoperirea unor astfel de muniţii;

- diferite improvizaţii folosind muniţie neexplodată (ornamente, maiuri, nicovale);

- publicitatea scăzută în mass-media referitor la muniţia neexplodată şi accidentele cauzate de aceasta.

Categorii de muniţii rămase neexplodate şi descoperite pe teritoriul judeţului:

• 
  proiectile de artilerie de diferite calibre;
  
• 
  grenade de mână ofensive şi defensive;
  
• 
  mine antiinfanterie;
  
• 
  lovituri antitanc;
  
• 
  bombe de aruncător;
  
• 
  bombe de aviaţie;
  
• 
  elemente de muniţie (focoase artilerie, cartuşe de infanterie, capse).
  

3. 
   RISCURILE BIOLOGICE
   

Epidemii

Epidemiile apar ca efect al mişcării permanente a populaţiei, şi se extind în cadrul comunităţilor în funcţie de condiţiile locale (temperatură, gradul de urbanizare, dezvoltarea şi utilizarea utilităţilor publice etc.), de capacitatea sistemului medical pentru aplicarea măsurilor profilactice de organizare a răspunsului imediat şi eficient (diagnosticare, vaccinare, informare, educare) şi nu în ultimul rând de instituirea carantinei în unităţile spitaliceşti. Epidemiile sunt caracterizate prin îmbolnăvirea în masă a populaţiei, datorită unor agenţi patogeni cum sunt viruşii, rickettsiile, bacteriile, fungii şi protozoarele. Epidemiile sunt favorizate de: sărăcie (lipsa de igienă), infestarea apei, aglomerarea gunoaielor menajere, înmulţirea şobolanilor şi a câinilor comunitari. Sursele potenţiale pentru izbucnirea unor epidemii sunt diverse: secţiile de boli contagioase din cadrul spitalelor, cetăţenii care au călătorit în medii contaminate sau au luat contact cu persoane bolnave.

Obiectivele sursă de risc pentru apariţia epidemiilor sunt reprezentate, în general, de locurile cu aglomerări de persoane (şcoli, gări, autogări, spitale etc).

Gripa constituie principala epidemie care se manifestă sezonier în judeţul Neamţ, iar epidemiile create prin infectarea tubului digestiv pot apărea ocazional şi sunt cu caracter local.

Reprezintă sursă de risc pentru această situaţie de urgenţă toate aglomerările de persoane (şcoli, spitale, instituţii publice, gări, autogări, precum şi următoarele obiective:

Spitalul Neamţ – secţia contagioase;

Spitalul Tîrgu Neamţ – secţia contagioase;

Spitalul Roman – secţia contagioase.

Activitatea de prevenire a bolilor se desfăşură în cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Neamţ in următoarele compartimente:

1. 
   Departamentul de supraveghere în sănătate publică:
   
   1. 
      Compartimentul de supraveghere epidemiologică şi control boli transmisibile
      
   2. 
      Compartimentul de evaluare a factorilor de risc din mediul de viaţă şi muncă
      
   3. 
      Compartimentul de evaluare şi promovare a sănătăţii
      
   4. 
      Laboratorul de diagnostic şi investigare în sănătate publică
      
2. 
   Serviciul de control în sănătate publică:
   
   1. 
      Biroul/Compartimentul inspecţia şi controlul factorilor de risc din mediul de viaţă şi muncă;
      
   2. 
      Biroul/Compartimentul control unităţi şi servicii de sănătate,
      
3. 
   Punctele fixe de lucru Roman şi Tîrgu Neamţ.
   

în strânsă colaborare cu reţeaua de medicină şcolară, unităţile sanitare cu paturi, servicii specifice, mediatori sanitari romi, asistenţi comunitari, unităţile sanitare fără paturi din judeţ, societatea civilă.

Principalele servicii de sănătate profilactice furnizate in judeţul Neamţ se realizează in cadrul principalelor programe naţionale de sănătate, respectiv:

• 
  Realizarea imunizărilor conform calendarului naţional de vaccinări
  
• 
  Supravegherea principalelor boli infecţioase pentru prevenirea apariţiei epidemiilor şi instituirea principalelor măsuri de control
  
• 
  Monitorizarea evoluţiei infecţiei HIV/SIDA
  
• 
  Supravegherea bolilor transmisibile
  
• 
  Supravegherea calităţii apei potabile şi a îmbolnăvirilor în relaţie cu apa nepotabilă.
  
• 
  Supravegherea calităţii alimentelor şi prevenirea toxiinfecţiilor alimentare
  
• 
  Monitorizarea condiţiilor igienico-sanitare în colectivităţile de copii şi tineri
  
• 
  Monitorizarea şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc ocupaţionali
  
• 
  Monitorizarea şi evaluarea modului de gestionare a deşeurilor medicale
  
• 
  Promovarea sănătăţii şi educaţia pentru sănătate prin campanii tematice.
  

Tabelul 3.17. Evoluţia bolilor infecţioase şi parazitare în perioada 2010 – 2012

	2010			2011			2012
	Total	Urban	Rural	Total	Urban	Rural	Total	Urban	Rural
Anginã cu streptococi	417	268	149	564	372	192	556	174	382
Boalã diareicã acutã	1.572	756	816	2017	1100	917	3.056	1.444	1612
Botulism	1	0	1	1	0	1	0	0	0
Dizenterie bacilarã	10	4	6	37	17	20	16	11	5
Encefalitã viralã	2	1	1	4	1	3	1	0	1
Erizipel	35	15	20	40	16	24	46	18	28
Gripã	119	60	59	46	22	24	23	8	15
Leptospirozã	8	2	6	10	1	9	5	0	5
Meningitã cerebrospinalã	2	0	2	1	0	1	0	0	0
Mononucleozã infecþioasã	5	4	1	8	3	5	5	1	4
Parotiditã epidemicã	12	8	4	11	7	4	3	2	1
Rubeolã	9	6	3	19	6	13	912	323	589
Rugeolã	31	14	17	20	17	3	288	121	167
Salmonelloze	82	47	35	39	16	23	56	35	21
Scabie	68	22	46	76	21	55	250	204	46
Scarlatinã	56	23	33	170	112	58	50	32	18
Toxiinfecþii alimentare	4	3	1	4	4	0	40	5	35
Varicelã	1.421	820	601	1629	959	670	1.166	361	805

Nu s-au înregistrat, în perioada 2005-2012 cazuri de holeră, febră tifoidă, febre paratifoide, tetanos, poliomielită, malarie, tuse convulsivă. Nu s-au înregistrat epidemii hidrice.

În anul 2012 s-au înregistrat 22 cazuri de borrelioza - boala Lyme, 3 cazuri de tuse convulsivă, nici un caz de tetanos.

Fig. 1 Incidenţa prin dizenterie, rubeolă, scarlatină, varicelă la nivel naţional şi la nivelul judeţului Neamţ 1999-2010