Mitropolia Chişinăului şi a întregii Moldove Universitatea de Teologie Ortodoxă din Moldova

Răspândirea calvinismului.

Reforma calvină s-a răspândit mai întâi în Elveţia, îndeosebi printre adepţii lui Zwingli. Reuşita acestei misiuni s-a datorat publicării unor catehisme, îndeosebi a Catehismului de Ia Heidelberg (1563) şi a mărturisirii de credinţă Confesiunea helvetică (1566), scrisă de H. Bullinger, succesorul lui Calvin la Zurich, în care s-a proclamat principiul Scriptura Scripturae interpres, adică Scriptura este interpretul Scripturii, şi nu Biserica. In slujba răspândirii calvinismului s-a angajat şi Academia Teologica din Geneva, cel mai de seamă reprezentant al ei fiind ucenicul lui Calvin, Theodor Beza.

Calvinismul s-a răspândit în Franţa, Germania, Olanda, Scoţia, Ungaria, Transilvania (printre maghiari).

Bisericile calviniste din Elveţia, Franţa, Ungaria şi Olanda se numesc reformate, iar cele din ţările anglo-saxone poartă denumirea deprezbiteriene. Reforma pătrunde în Franţa încă din 1555, adepţii primind numele de hughenoţi (de la denumirea „Eidgenossen" = conjuraţi, pe care o purtau luptătorii elveţieni).

Între catolicii şi calvinii din Franţa s-a ajuns, în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, la conflicte armate. Cea mai nefericita şi sângeroasă confruntare s-a petrecut la 23/24 august 1572, când catolicii au ucis la Paris şi în alte 12 oraşe franceze mii de calvini şi pe căpeteniile lor, în frunte cu amiralul Coligny. Se deschide astfel calea unui război civil şi confesional.

In 1589, tronul Franţei este ocupat de Henric al IV-lea, care era hughenot. Lepădându-se formal de calvinism, pentru a obţine conducerea, el a exclamat: (Parisul valorează o liturghie). La 13 aprilie, prin Edictul de la Nantes, el a acordat libertate calvinilor, dar aproape un secol mai târziu (1685), regele Ludovic al XlV-lea (1643-1715) revocă edictul şi reia persecuţia contra calvinilor. Mulţi calvini au pierit, alţii s-au refugiat în ţările din jur.

In Olanda, Reforma ajunge încă din 1523, în Scoţia, între 1559-1560, prin intermediul predicatorului John Knox (t 1572), iar în Ungaria, calvinismul devine religie oficială în 1567. Calvinismul s-a mai răspândit într-o proporţie mai mică în Anglia, Polonia, la Fraţii moravi din Boemia şi Cehia şi la maghiarii din Transilvania, unde sub Ioan Sigismund, calvinismul devine în 1564 religie oficială de stat.