Mm techreport

1.3Formatul acestui document

Documentul de fata cuprinde doua volume: Volumele A si B, conform celor prezentate de mai jos. Fiecare volum cuprinde:

VOLUME A. STRATEGIA DE GESTIONARE A NAMOLULUI

Sectiunea 1 Introducere; sunt prezentate scopul si cadrul general al proiectului precum si structura si obiectivul acestui document (in aceasta sectiune).

Sectiunea a 2-a Cuprinde o prezentare succinta a strategiei nationale de gestionare a namolurilor de epurare conform partii I si a II-a a strategiei precum si a raportului privind costurile de implementare a strategiei nationala de gestionare a namolurilor de epurare.

Sectiunea a 3-a Cuprinde planul de actiune pentru implementarea strategiei

Anexe

2.Strategia nationala de gestionare a namolurilor in Romania – sinteza

2.1Stadiul actual al producerii si gestionarii namolului in Romania

2.1.1Namolurile produse in urma epurarii apelor uzate

Elaborarea unei politici nationale de gestionare a namolurilor de epurare a aparut ca o necesitate datorata unor investitii majore realizate pana in prezent si care se vor efectua in continuare pentru construirea si reabilitarea statiilor de epurare, ca Romania sa respecte conditiile Tratatului de Aderare.Astfel va rezulta o crestere estimativa de cinci ori a productiei de namol in urmatorii ani.

Mai mult, strategia nationala de gestionare a namolurilor de epurare este foarte utila daca se are in vedere situatia existenta a gestionarii namolurilor de epurare in Romania dar si situatii specifice cu care este posibil ca operatorii statiilor de epurare se confrunte in viitor odata cu producerea continua a namolurilor.

Destul de multe statii de epurare se afla intr-un stadiu de functiune destul de precar sau chiar scoase din operare. Puţini operatori ai staţiilor de epurare au la dispoziţie opţiuni de valorificare a nămolului, 90% din cantitatea de nămol produsa fiind practic stocata în staţiile de epurare iar lipsa de interes pentru soluţionarea unor metode de gestionare benefică a nămolului se manifestă, în special, datorită costurilor suplimentare necesare, dificultăţii de a se stabili noi căi de eliminare a nămolului precum şi datorita unei calităţi scăzute a acestui produs.

Operatorii statiilor de epurare aflati sub supravegherea autoritatilor relevante sunt responsabili in primul rand cu gestionarea namolului si se confrunta cu situatii diferite avand in vedere:

• 
  productia de namol reprezinta un proces continuu, de neoprit;
  
• 
  calitatea namolului nu este controlabila cu stricteţe (calitatea si controlul apelor industriale deversate in sistemul de canalizare sunt vitale
  
• 
  nicio varianata de eliminare a namolului nu are o siguranta maxima si o disponibilitate imediata;
  
• 
  costurile tratarii si eliminarii namolului sunt semnificative (pana la 50% din costurile totale de operare ale statiei de epurare)
  
• 
  conformitatea cu standardele de calitate ale namolului si ale mediului inconjurator.
  
• 
  perceptii publice negative.
  

Pentru a se atinge conformitatea cu legislatia UE, operatorii statiilor de epurare necesita o eliminare sigura (pe termen lung) a namolului ce presupune: timp, planificare, investitii si o abordare antreprenoriala pentru a fi una de succes. Cheia este a identifica cele mai bune optiuni privind protectia mediului (BPEO), a avea o abordare holistica si pe termen lung in ceea ce priveste identificarea optiunilor optime de tratare, valorificare/evacuare a namolului practicabile, sustenabile si eficiente din punct de vedere al costurilor.

Cantitatile de namol eliminate in 2007 pe receptor si metodele de eliminare sunt rezumate in tabelul 2.1 si tabelul 2.2.

Tabelul 2.2: Productia nationala de namol de epurare (2007)

Tip de namol	Cantitate (tSU)
Namol primar		37.643
Namol secundar		18.033
Namol mixt		83.173
Total		138.849

Sursa: ANPM, Raport privind namolul produs de SEAU in Romania, 2007

Tabelul 2.3: Receptori de namol in Romania (2007)

Receptor	Cantitate (t SU)
Depozitare in SEAU	125.737
Eliminare la depozite de deseuri	12.630
Utilizare in agricultura	282
Incinerare	0
Alte optiuni de utilizare/eliminare	0

Sursa: ANPM, Canitatea de namol produsa de SEAU in Romania in 2007

Metodele curente de eliminare a namolului de epurare sunt prezentate in tabelul 2.3. Metoda predominanta de eliminare o reprezinta eliminarea pe amplasament sau in afara acestuia.

Tabelul 2.4: Metodele curente de eliminare a namolului de epurare (Studii de Fezabilitate)

Receptor de namol	Numar de SEAU
Eliminare (depozit de deseuri, depozite de gunoi, depozitare in amplasament)	87
Receptori necunoscuti	72
Paturi de uscare	36
Lagune de depozitare	4
Inmagazinare	4
Compostare	4
Batal de namol	2
Agricultura	2

Aproximativ 80% din orasele Romaniei au un sistem combinat de canalizare (apa uzata menajera si apa pluviala). Descarcarile industriale au de asemenea o pondere importanta in debitele finale ce ajung la SEAU; in consecinta e posibil ca descarcarile apelor uzate industriale sa influenteze in mod semnificativ calitatea namolului.

2.1.2Namolurile provenite din apa potabila

Spre deosebire de namolul de epurare, nu exista cerinte specifice privind analiza namolului ce provine din tratarea apei potabile si se presupune ca acesta este eliminat in depozitele de deseuri. Nu exista date inregistrate privind cantitatea de namol generat de tratarea apei protabile. Cu toate acestea, cantitatea specifica de namol produs de catre statiile de tratare depinde de sursa de apa si de metoda de tratare. Productia de namol este de regula mai mica atunci cand sursa o reprezinta apele de adancime si mai mare atunci cand sursa o reprezinta apele de suprafata.

Productia namolului generat de statiile de tratare s-a estimat a fi de cel putin 20 000 t s.u/an iar cea mai obisnuita metoda de eliminare a fost raportata a fi descarcarea in rau (ilegal), stocarea pe amplasament si descarcarea in canalizare in vederea epurarii. Eliminarea la depozitele de deseuri nu este practicabila deoarece este costisitoare.

2.1.3Calitatea namolului de epurare

In vederea evaluarii calitatii namolului produs in Romania, Consultantul a avut doua abordari:

• 
  Elaborarea unor chestionare prin care s-au solicitat operatorilor regionali date privind calitatea namolului pentru perioada 2006 – 2010.
  
• 
  Prelevarea si analiza problelor de namol de la 50% dintre statiile de epurare aflate in operare.
  

Raspunsurile la chestionare au evidentiat faptul ca nu toate SEAU analizeaza namolul in fiecare an iar unele dintre ele nu au efectuat niciun fel de analiza. Au fost colectate raspunsurile de la 150 SEAU dar doar o treime dintre acestea au putut furniza date privind calitatea fizica a namolului. Analiza chimica a namolului a fost foarte scazuta in 2006 (2-15% in functie de parametru); aceasta a fost imbunatatita pe parcurs pana in 2010 dar este inca scazuta (17% din SEAU efectueaza analiza nutrientilor si a metalelor grele).

Dupa o revizuire a laboratoarelor acreditate in Romania, ECOIND a fost ales de catre Consultant pentru a preleva si analiza namolul din 50% din SEAU functionale. SEAU selectate reprezinta statiile principale ce produc majoritatea cantitatii de namolul in Romania. Din cele 114 SEAU functionale, 73 au fost vizitate.

Rezultatele sunt prezentate in tabelul 2.4 pentru calitatea fizica si compozitia in nutrienti si in tabelul 2.4 pentru metale grele si poluanti organici.

Tabelul 2.5: Sumarul rezultatelor analizelor namolului de epurare – parametri generali si nutrienti

Parametru	Unitate	Nr. rezultate	Concentratie
			Medie	Mediana	Minimum	Maximum
pH		96	7,68	7,70	6,05	9,21
Substanta uscata	%	96	22,0	20,6	1,70	77,7
Materie organica	% s.u.	96	49,8	50,3	2,3	79,1
Azot total	% s.u.	95	3,57	3,41	0,47	8,40
Amoniac	mg/kg s.u.	95	1747	1462	0,57	9187
Fosfo totalr	mg/kg s.u.	95	10804	9187	1147	27984
Potasiu	mg/kg s.u.	96	2310	1772	251	6217
Calciu	mg/kg s.u.	47	26847	23870	3743	73920
Magneziu	mg/kg s.u.	47	5847	5474	1776	15270
Sulf	% s.u.	47	0,33	0,28	0,03	0,78

Concentratia medie de nutrienti este tipica, avand valorile 3,5% N, 1%P si 0,2 %K. Continutul de materie organica de 50% indica faptul ca namolul este in general stabilizat iar valoarea maxima de 80% este valabila pentru namolul brut (nestabilizat). Continutul mediu de substanta uscata de 22% este tipic pentru namolul deshidratat dar gama este foarte larga intre namolul lichid si materialul foarte uscat.

Namolul a fost analizat din perspectiva poluantilor organici precizati de MO 344/2004 dar si a celor luati in considerare pentru includerea in revizuirea Directivei EC (intre paranteze in Tabelul 2.5). In timp ce toate SEAU respecta valorile limita pentru AOX si DEHP si 91% pentru valoarea PCB, nivelul incadrarii pentru LAS si PAH este scazut (40% si respectiv 20%); niciuna din SEAU nu respecta limita propusa pentru NPE.

Tabelul 2.6: Sumarul rezultatelor analitice ale analizelor namolui de epurare – metale grele si poluanti organic

Parametru	Unitate	Nr. rezultate	Concentratie				Valoare limita MO344/2004 (propunere EC)	% SEAU ce respecta MO 344/2004 (propunere EC )
			Medie	Mediana	Minimum	Maximum
Zinc	mg/kg su	96	1163	860	85,7	7145	2000	91
Cupru	mg/kg su	96	207	177	7,71	716	500	96
Nichel	mg/kg su	96	45,5	31,2	4,15	654	100	96
Cadmiu	mg/kg su	68	5,19	2,09	0,25	124	10	94
Plumb	mg/kg su	96	99,8	67,1	5,03	972	300	96
Crom total	mg/kg su	96	128	71,6	11,7	1409	500	94
Mercur	mg/kg su	85	1,24	0,89	0,19	6,08	5	98
Bor	mg/kg su	44	85,1	70,5	1,25	296	-
Cobalt	mg/kg su	47	9,47	7,52	0,78	37,5	50	100
Fier	mg/kg su	47	21723	17987	1311	5914,9	-
Mangan	mg/kg su	47	1097	449	32,8	12685	-
Molibden	mg/kg su	31	3,76	3,27	1,39	22,0	-
Arsenic	mg/kg su	47	13,9	9,87	0,63	65,2	10	51
Seleniu	mg/kg su	47	<0,13	<0,13	<0,13	<0,13	-
AOX	mg/kg su	95	222	214	87	327	500	100
LAS	mg/kg su	47	3524	3140	555	8937	(2600)	(40)
DEHP	mg/kg su	88	5,45	3,9	0,29	24,5	(100)	(100)
NPE	mg/kg su	47	1178	1096	132	4459	(50)	(0)
PAH	mg/kg su	95	12,3	10,56	0,81	34,9	5	20
PCB	mg/kg su	93	0,31	0,18	0,01	1,54	0,8	91
PCDD, PCDF	µg/kg su	93	<1	<1	<1	<1	(0.1)

Probele de namol au fost de asemenea obiectul examinarii microbiologice. Rezultatele indica in mod tipic prezenta Salmonella (62% din probe) iar numarul de bacterii coliforme fecale s-a incadrat intre 10³ si 10⁸ MPN/g s.u. cu o medie geometrica de 10⁶ MPN/g s.u..

2.1.4Calitatea namolului generat de statiile de tratare a apei potabile

Datele furnizate de operatori sunt sintetizate in Tabelul 2.6.

Tabelul 2.7: Calitatea namolului generat de statiile de tratare a apei potabile (2010)

Parametru	Unitati	Concentratii				Nr. rezultate	% STAP ce respecta MO 344/2004
		Medie	Mediana	Minimum	Maximum
pH		7,01	7,21	6,02	7,63	12
Substanta uscata	%	0,058	0,020	0,0003	0,22	5
Solide volatile	% s.u.	5,48	5,48	5,48	5,48	1
Azot total	mg/kg s.u.	78,5	16,4	6,82	288	6
Total fosfor	mg/kg s.u.	440	12,0	1,5	2,17	5
Potasiu	mg/kg s.u.	1171	1013	0,30	2,17	7
Cadmiu	mg/kg s.u.	11,5	6,40	1,86	38,9	6	67
Cupru	mg/kg s.u.	95,1	113	14,7	169	7	100
Nichel	mg/kg s.u.	74,0	25,9	18,1	183	7	71
Plumb	mg/kg s.u.	105	32,9	0,30	508	7	86
Zinc	mg/kg s.u.	746	363	1,60	2,35	8	88
Mercur	mg/kg s.u.	14,1	1,90	0,055	78,1	7	71
Crom	mg/kg s.u.	87,3	10,8	3,77	324	4	100
Cobalt	mg/kg s.u.	27,0	5,43	2,93	110	7	86
Arsenic	mg/kg s.u.	85,9	12,3	1,47	444	6	33
AOX	mg/kg s.u.	1,25	1,25	0,010	2,48	2	100
PAH	mg/kg s.u.	18,3	1,35	0,010	104	6	83
PCB	mg/kg s.u.	0,23	0,015	0,002	1.30	6	83
PCDD/F	ng TE/kg su	6,50	6,50	6,50	6,50	1	0

Sursa: Chestionar Consultantului aplicat operatorilor regionali

2.1.5Costurile gestionarii namolurilor si managementul financiar

Chiar dacă starea financiară a operatorilor este diversă, sunt posibile câteva concluzii generale privind ansamblul OR:

• 
  Realizarea unei analize financiare consistente și relevante impune separarea activităților de exploatare curente de cele privind derularea investițiilor publice – in prezent, centrele de cost intregistreaza toate cheltuielile privind epurarea apelor uzate, inclusiv costurile de gestionare a namolului (tratare si eliminare).
  
• 
  Rentabilitatea generală a OR este limitată; la finele anului 2009 tarifele au ajuns aproape de limita de suportabilitate și ca urmare, eventualele cheltuieli de exploatare suplimentare sunt la rândul lor limitate atâta vreme cât nu sunt optimizate/reduse alte costuri;
  
• 
  Orice cheltuială de exploatare suplimentară poate impune o creștere a tarifelor, mai ales daca vor creste cantitatile de namol in coditii de calitate crescute;
  
• 
  O parte din majorarea (profitul și redevența) realizata de Operatorii Regionali ce au avut investitii finantate din Fondul de Coeziune a fost transferată în fondul de întreținere, înlocuire și dezvoltare (IID)
  
• 
  Cresterea tarifelor din anul 2010 pentru serviciile de apa si apa uzata presupune tarife si mai apropiate de limita de suportabilitate.
  

Unii operatori pot suporta totusi cheltuieli de exploatare suplimentare prin creșterea tarifelor până la limita de suportabilitate. Această concluzie este corectă numai dacă situația financiară și operațională a operatorilor nu se deteriorează în viitor. Dintre optiunile existente de tratare si eliminare a namolului este foarte probabil sa fie adoptate acelea cu cem mai mic cost de investitie, pentru a minimiza cresterea tarifului. In aceasta situatie, avand in vedere ca investitiile se fac de obicei pentru o durata de viata a facilitatilor de 30 de ani, este posibil ca optiunile respective sa fie contrare obiectivelor de dezvoltare sustenabila pe termen lung.