2.7.1Alte scenarii
Scenariul de baza al strategiei a fost testat pentru a analiza impactul asupra utilizarii namolului si al costurilor de implementare si este posibil ca unele din aceste ipoteze și proiecții să se schimbe pe parcursul implementării , de pildă, dezvoltarea unei piețe a nămolului pentru agricultură să se facă mai rapid sau mai încet decât a fost prevăzut în scenariul de bază al strategiei.
Astfel au rezultat cateva scenarii derivate, cu premise diferite, dupa cum urmeaza:
-
“Maximum EdD” – un scenariu extrem, care presupune că întreaga cantitate de nămol este folosită pentru a produce energie din deșeuri (EdD), atât în cuptoarele fabricilor de ciment, cât și în incineratoare dedicate și, în consecință, nu se utilizează deloc nămol în agricultură.
-
“Maximum agricultură” – un alt scenariu extrem, care presupune că nămolul este utilizat în agricultură orie acest lucru este posibil iar cantitatea rămasă acolo unde nu există suficient teren adecvat, este utilizată în cuptoare ale fabricilor de ciment sau în incineratoare.
-
“Bază + pH≥6” – un scenariu similar cazului de bază, cu diferența că se presupune că limita de pH a solului stabilită prin OM 344/2004 (pH≥6,5) se schimbă pentru a permite folosirea solurilor având pH≥6,0
Schimbările cheie ale ipotezelor pentru fiecare scenariu alternativ, comparat cu scenariul de bază sunt descrise în cele ce urmează.
Tabelul 2.19: Ipoteze cheie pentru alte scenarii
“Maximum EdD”
(scenariu extrem)
|
“Maximum Agricultura”
(scenariu extrem)
|
“Baza + pH>6”
| -
Toată cantitatea de nămol produsă este folosită pentru a genera energie în cuptoarele fabricilor de ciment și în incineratoare si nu se folosește nămol în agricultură;
-
Întreaga cantitate de nămol este tratată în mari centre regionale de tratare, deshidratata/uscata si partial fermentată (pentru a produce biogaz si )
-
50% din marile centre regionale de tratare transporta namolul deshidratat/uscat către fabricile de ciment din apropiere sau către incineratoare de nămol
-
Instalații de uscare termică a nămolului sunt construite pe lângă centrele regionale de tratare și nămolul uscat (:85%SU) este trimis la fabricile de ciment din proximitate sau la incineratoare.
-
Nămolul tratat în micile SEAU este uscat folosind paturi de uscare sau uscare solară și este transportat apoi la fabricile de ciment sau la incineratoare.
-
Se consideră că scenariul EdD va demara cu eliminarea inițială a nămolului în depozite de deșeuri până în 2020 (o ipoteză similară a fost folosită în scenariul de bază).
| -
Cazul de bază presupune că nămolul este folosit pe ≤10% din terenul agricol adecvat folosirii nămolului, existent în fiecare regiune – limită care încearcă să asigure realismul și aplicabilitatea unui program de folosire a nămolului în agricultură. Scenariul Maximum Agricultură presupune că nămolul este folosit pe întreaga suprafață de teren agricol adecvată (se renunță la limita de ≤10% din scenariul de baza).
-
Ipotezele pe baza cărora s-au estimat suprafețele de teren agricol adecvate aplicării nămolului (pantă, pH etc.) sunt aceleași ca în scenariul de bază și sunt descrise în Raportul privind costurile de implementare a strategiei de gestionare a namolurilor de epurare
-
Se presupune că nămolul este folosit în fabrici de ciment sau în incineratoare numai dacă nu există suficient teren adecvat.
-
| -
Ipoteza folosită pentru a estima terenul agricol potențial adecvat folosirii nămolului este similară celei folosite în cazul de bază, cu diferența că se presupune că limita de pH a solului stabilită prin OM 344/2004 (pH>6,5) se schimă pentru a permite folosirea solurilor având pH≥6,0 Acest creste ponderea terenurilor pretabile aplicarii namolurilor.
-
Ipotezele referitoare la eliminarea în depozite de deșeuri și la valorificarea prin EdD sunt aceleași cu ipotezele din cazul de bază, exceptând cantitățile de nămol care sunt mai reduse, ca urmare a amplificării utilizării în agricultură.
|
Nota: * În realitate, nămolul poate fi coprocesat în fabricile de ciment înainte de 2020 (există deja capacitate), ceea ce va reduce utilizarea depozitelor de deșeuri, dacă o analiză de detaliu a situației reale locale (inclusiv tratare, transport si taxe de admisie) dovedește că arderea în cuptoarele de ciment este mai eficientă din punct de vedere al costului pentru Operatorul SEAU.
2.7.3Proiecții pentru diferitele scenarii de strategie
Tabelul 2.19 de mai jos rezumă productia si distribuția în 2020 a utilizărilor nămolului pentru scenariile alternative. Figura 2.8 prezintă aceste date sub formă grafică.
Tabelul 2.20: Distribuția utilizării nămolului tratat în 2010 – diferitele scenarii
Scenariul
|
Producția de nămol tratat (2020)
|
Cantități de nămol utilizat / eliminat
('000 tSU/y)
|
Cantități de nămol utilizat / eliminat
(%)
|
|
('000 tSU/an)
|
Agricultură/alte terenuri
|
Incinerare
|
Ciment
|
Agricultură/alte terenuri
|
Incinerare
|
Ciment
|
Cazul de bază
|
415.6
|
209.9
|
82.7
|
123.0
|
51%
|
20%
|
30%
|
Maximum EdD
|
415.6
|
1.2*
|
267.0
|
147.4
|
0%
|
64%
|
35%
|
Maximum Agricultură
|
415.6
|
299.2
|
63.6
|
52.8
|
72%
|
15%
|
13%
|
Cazul de bază + pH≥6.0
|
415.6
|
269.8
|
77.2
|
68.6
|
65%
|
19%
|
17%
|
* Cantități de nămol referitoare la compostare, propuse în studiile de fezabilitate pentru județele Cluj și Sălaj
Figura 2.8: Distribuția utilizării nămolului tratat în 2020 pe scenarii
|
|
Se poate vedea că prin relaxarea constrângerii de pH al solului de la 6,5 la 6,0, rezultă o creștere semnificativă a suprafeței agricole adecvate folosirii nămolului. La nivel național, este aproape tot atât de importantă ca și cea rezultată din scenariul Maximum Agricultură, dar distribuția locală a terenurilor adecvate poate fi diferită pentru fiecare scenariu.
Tabelul 2.20 prezintă producția națională estimată de nămol de epurare la finale anului 2020 și proporția de teren agricol adecvat necesar pentru ficare scenariu.
Tabelul 2.21: Producția de nămol și terenul agricol adecvat aplicării nămolului în 2020
Scenariul
|
Producția de nămol tratat la finele lui 2020
|
Producția de nămol tratat folosit în agricultură la finele lui 2020
|
Suprafața de teren cerută pentru aplicarea nămolului cu rata de 5 t SU/an
|
Teren agricol adecvat utilizării nămolului
|
Proporția de teren agricol adecvat cerută sau utilizată (nivel național)
|
|
(‘000 t SUan)
|
(‘000 t s.u./an)
|
(ha/an)
|
(Milioane ha)
|
(%)
|
Cazul de bază
|
415.6
|
209.9
|
41,980
|
1.96
|
2.1
|
Maximum EdD
|
415.6
|
0
|
0
|
1.96
|
0.0
|
Maximum Agricultură
|
415.6
|
300.4
|
60,080
|
1.96
|
3.1
|
Cazul de bază + pH≥6,0
|
415.6
|
271.1
|
54,220
|
2.48
|
2.2
|
Maximum teoretic
|
415.6
|
415.6
|
83,120
|
1.96
|
4.2
|
* Se presupune că nu se folosește nămol în agricultură
Tabela arată că în cazul de bază numai 2,1% din terenul agricol adecvat folosirii nămolului existent în România va fi necesar pentru utilizarea propusă a nămolului pe terenuri agricole. Chiar și pentru scenariul Maximum Agricultură, procentul nu depășește 3,1% Cazul bază + pH≥6,0 pare că ar crește proporția de teren cerut, dar în acest caz, atât suprafețele adecvate, cât și cele cerute sunt mai mari. Valoarea procentajului privind terenul necesar (4.2%) se atinge prin efectuarea comparatiei – nu este o previziune.
2.7.4Estimarile costurilor scenariilor alternative
Tabelele 2.21 și 2.22 rezumă CAPEX și OPEX pentru scenariul de baza si alte scenarii ale strategiei namolului, iar Fig. 2.9 și 2.10 le ilustrează grafic. Costurile tuturor scenariilor la nivel regional sunt prezentate in Raportul privind costurile de implementare ale strategiei de gesionare a namolului.
OPEX și CAPEX pentru scenariu Maximum EdD sunt cele mai mari, în schimb costurile celorlalte trei scenarii sunt similare ca ordin de mărime. Tabelul demonstrează că o creștere a utilizării nămolului în agricultură determină scăderea ansamblului cheltuielilor de gestionare a nămolului (deoarece costurile unitare ale acestor trei scenarii sunt mai mici decât cele ale Maximum EdD).
Scenariul Maximum EdD are cheltuieli de capital mai mici pe termen scurt, dar mai mari pe termen mediu, deoarece este nevoie de timp pentru proiectarea și asigurarea echipamentelor. Scenariul are de asemenea cheltuieli de exploatare mai mari pe termen scurt, deoarece presupune folosirea depozitelor de deșeuri, rută mai costisitoare decât utilizarea în agricultură Se presupune că noile incineratoare vor fi gata și vor opera la finele termenului mediu, ceea ce înseamnă că până atunci va fi co-procesat mai mult nămol în fabricile de ciment. Ca urmare, va avea loc o creștere semnificativă de costuri de exploatare la începutul perioadei pe termen lung.
Tabelul 2.22: Proiecții CAPEX (inclusive reabilitarea / înnoirea instalațiilor în 2040)1
Scenariul
|
CAPEX pentru fiecare perioadă (M Lei) 2
|
|
Termen scurt
(2012-14)
|
Termen mediu
(2015-18)
|
Termen lung
(2019-40)
|
Cazul de bază
|
600,7
|
1.449,0
|
2.146,3
|
Maximum EdD
|
517,9
|
2.724,5
|
3.263,7
|
Maximum Agricultură
|
642,2
|
1.417,2
|
2.144,1
|
Cazul de bază + pH≥6,0
|
628,4
|
1.397,1
|
2.169,3
|
1)Se presupune că mare parte a echipamentelor construite în 2017 vor fi înlocuite în 2040
2) Include tratare suplimentară și utilizare / eliminare a nămolului la prețurile 2011
Nota: nu au fost prevazute cheltuieli CAPEX pentru recuperarea energie (co-procesare) in fabricilor de ciment, deoarece se presupune ca investitiile suplimentare necesare vor fi realizate de detinatorii fabricilor si sunt integrate in taxele de admisie (gate fee) solicitate de fabricile de ciment pentru co-procesare.
Tabelul 2.23: Proiecții OPEX – cheltuieli de exploatare medii pe perioadă1
Scenariul
|
OPEX anuale medii pe perioadă (M Lei /an) 2
|
|
Termen scurt
(2012-14)
|
Termen mediu
(2015-18)
|
Termen lung
(2019-40)
|
Cazul de bază
|
161,7
|
326,0
|
470,7
|
Maximum EdD
|
186,4
|
446,2
|
735,9
|
Maximum Agricultură
|
158,1
|
304,4
|
394,3
|
Cazul de bază + pH≥6,0
|
157,6
|
308,9
|
416,1
|
1) Media pentru toți anii perioadei
2) Toate costurile în prețuri 2011
Figura 2.9: Compararea CAPEX necesare pentru fiecare scenariu
|
|
Figura 2.10: Compararea creșterilor OPEX pentru fiecare scenariu
|
|
Dostları ilə paylaş: |
