Modulul 1: Arhitectura generală a unui calculatorul dupa von Neumann

5.3. Utilizarea mijloacelor multimedia

Adăugarea efectelor de tranziţie pentru diapozitive

P
entru a realiza o prezentare dinamică, informativă şi totodată relaxantă (ştiut fiind faptul că o persoană nu se poate concentra bine asupra unui subiect prezentat mai mult de 40-50 de minute în medie), trecerea de la un diapozitiv la altul sau afişarea elementelor dintr-un diapozitiv, poate fi făcută printr-o afişare specială, folosind un set de efecte vizuale şi sonore.

Figura 7.4 – Adăugarea efectelor de tranziţie a slide-urilor

Pentru a stabili modul în care se va face afişarea diapozitivului curent în cadrul prezentării se foloseşte comanda Slide transitions... aflată în meniul Slide Show. Această comandă are ca efect afişarea unei ferestre (Figura 7.4), din care se aplică efectul dorit şi se poate alege previzualizarea. Din lista efectelor de tranziţie se poate alege un anumit efect ce se poate testa pe imaginea miniatură de deasupra listei de efecte, se poate selecta viteza cu care se va executa efectul respectiv (Slow încet, Medium viteză medie, Fast-viteză mare), se poate stabili cum va fi declanşată tranziţia la diapozitivul curent, printr-un click de mouse sau în mod automat după un număr de secunde stabilit în caseta Automatically after şi se poate asocia efectului vizual de tranziţie unul sonor, ce poate fi ales din lista ascunsă de efecte sonore Sound. Efectele vizuale şi sonore de tranziţie alese pot fi aplicate, în mod implicit, doar diapozitivului curent sau tuturor diapozitivelor ce formează prezentarea, prin apăsarea butonului Apply to All.
Adăugarea efectelor de animaţie pentru obiecte

Asemănător cu tranziţia la un diapozitiv, se poate stabili ordinea, efectul de animaţie şi modul de declanşare pentru fiecare obiect care face parte dintr-un diapozitiv.

A
ccesul la aceste setări este dat de comanda Custom animation... din meniul Slide Show sau la alegerea aceleiaşi comenzi din meniul contextual ce apare la executarea unui click de dreapta asupra obiectului căruia doriţi să-i asociaţi efecte de animaţie. La folosirea acestei comenzi se va deschide fereastra Custom animation (Figura 7.5).

Figura 7.5 – Personalizarea efectelor de animaţie la nivelul obiectelor din slide-uri

Lista ascunsă Change sau Add Effecs (dacă nu este nici un efect selectat lista are eticheta Add Effecs, altfel are eticheta Change) permite modificarea sau alegerea unui anumit efect de animaţie dintr o listă de efecte predefinite pentru intrarea şi ieşirea obiectului respectiv în şi din diapozitiv sau alte efecte pe care vrem să le asociem obiectului pe parcursul prezentării lui.

În secţiunea Modify Effect (care îşi schimbă numele în funcţie de efectul selectat sau de opţiunile ulterioare) apar trei casete, ce conţin liste ascunse, respectiv:

Start, permite selectarea momentului în care va începe animaţia: On click (la un clik de mouse), With Previsious (odată cu obiectul precedent) sau After Previsious (după obiectul precedent)

A doua listă ascunsă are o denumire şi opţiuni posibile care se modifică în funcţie de tipul efectului, ca de exemplu:

Direction, care permite selectarea modului în care se va produce efectul vizual; opţiunile ce se pot selecta aici sunt şi ele în funcţie de efectul anterior selectat: Iin/Out; Horizontal/Vertical; Across/Up etc.;

Property, care permite selectarea diferitelor proprietăţi;

Size, care permite selectarea dimensiunilor în care va evolua obiectul pe parcursul aplicării efectului de animaţie;

Speed, permite selectarea vitezei cu care se va produce efectul de animaţie:

Very Slow, foarte încet;

Slow, încet;

Medium, mediu;

Fast, repede;

Very Fast, foarte repede.

De asemenea, în zona centrală a ferestrei Custom animation, apare lista cu toate obiectele cărora li s-au adăugat efecte de animaţie; în această listă, un obiect apare de mai multe ori, în funcţie de numărul de efecte care s-au aplicat obiectului respectiv. În stânga fiecărui obiect se precizează, printr-un număr, ordinea în care obiectele intră în prezentarea slide-ului şi (prin pictograme) efectele asociate. Folosind lista ascunsă care apare, pentru fiecare obiect în parte, se pot face noi opţiuni sau se pot modifica cele anterior precizate.

Ordinea în care obiectele intră în prezentare se poate modifica selectând obiectul şi apelând funcţia Re-Order, respectiv manevrând butoanele cu săgeţi care se găsesc în stânga şi în dreapta acestei opţiuni.

În partea de jos a fereastrei Custom animation se află butoanele Play şi Slide Sow, care permit vizualizarea slide-ului curent sau a întregii prezentării, precum şi caseta de validare AutoPreview, a cărei bifare conduce la previzualizarea automată după fiecare modificare operată asupra unui obiect.

Modul 6: Tehnicile de bază în utilizarea Internetului

6.1. Ce"este"Internetul?

Internetul este o reţea la nivel global compusă din mii de calculatoare conectate între ele pentru a schimba informaţie (texte, imagini, muzică, e-mail, date etc.) şi pentru a oferi servicii precum rezervarea unei vacanţe, cumpărarea unui bilet de tren etc.

Internetul conectează între ele atât de multe calculatoare încât conexiunile par a fi precum o pânză de păianjen. De aceea Internetul mai este numit şi „the web” (rom. pânza de păiajen/ reţeaua). Literele www reprezintă „world wide web”, care în traducere înseamnă reţea globală.

Prin intermediul Internetului putem comunica în câteva secunde cu alte persoane prin intermediul e-mailului sau a programelor de chat (schimb de mesaje în timp real), dar de asemenea putem să plătim o factură sau să dăm un telefon.

Care este"scopul"Internetului?

Putem face multe lucruri prin intermediul acestei reţele:

• 
  căutăm informaţii despre subiecte care ne interesează;
  
• 
  comunicăm cu oameni în jurul globului prin e-mail sau programe de chat (de exemplu Skype);
  
• 
  facem cumpărături online, programarea la medic sau găsim informaţii despre acestea;
  
• 
  efectuăm plata unei facturi sau verificarea contului bancar;
  
• 
  ascultăm muzică şi vedem filme;
  
• 
  ne facem cunoscuţi prin intermediul propriului site;
  
• 
  şi multe altele..
  

Este recomandabil să porniţi întâi modemul şi apoi calculatorul. Atunci când porniţi calculatorul sistemul de operare, care este instalat pe hard disk, se încarcă automat în memoria calculatorului.

Încărcarea durează un anumit timp. Această operaţiune este semnalată printr-o clepsidră pe ecran; când totul este gata clepsidra se transformă într-o săgeată (care este cursorul mouse-ului şi poate fi mişcat dacă îl folosiţi).

Ecranul apare ca un spaţiu de lucru, cu nişte desene (iconiţe) care reprezintă diferite obiecte ce se află pe el. În spaţiul de lucru de obicei există documente (fişiere), directoare cu documente şi instrumente de lucru (programe). Iconiţele virtuale din spaţiul de lucru pot corespunde unui program, unei arhive (fişier) care conţine date (texte, desene, imagini, clipuri video etc.) sau unui director (care conţine diferite fişiere).

Cantitatea şi tipul de iconiţe pe care le puteţi vedea pe ecran depinde de tipul de calculator şi de sistemul de operare pe care-l folosiţi: în această secţiune suntem interesaţi să identificăm iconiţa browserului.

Browserul este un program simplu de accesare a informaţiilor de pe Internet. El văpermite să vizualizaţi informaţii precum imagini, texte, fişiere audio şi video de pe Internet.

Mai precis, un browser este un program de vizualizat pagini care vă permite:

• 
  să găsiţi o pagină pe Internet;
  
• 
  să afişaţi informaţii într-o formă ordonată;
  
• 
  să treceţi repede de la o pagină la alta, în funcţie de preferinţe.
  

Dacă utilizaţi sistemul de operare Windows, browserul se numeşte „Explorer”. Iconiţa pe care trebuie să o găsiţi şi pe care trebui să faceţi clickpentru a deschide programul pentru conectarea la Internet, este cea din imaginea din stânga.

Dacă aveţi un Macintosh cu un sistem de operare MacOSX, browserul se numeşte „Safari”, iar iconiţa arată ca cea din stânga.

Există şi un alt browser ce poate fi descărcat gratuit pentru ambele sisteme de operare, care se numeşte „Firefox” şi a cărui iconiţă o vedeţi în partea stângă.
6.2. Navigarea pe Internet

Odată conectaţi la Internet se deschide Pagina de Start, o pagină presetată aleasă de utilizator.Pentru a naviga pe orice site de pe Internet trebuie să-i exploraţi conţinutul folosind cursorul mouse-ului, care în mod obişnuit arată ca o săgeată. Când săgeata este poziţionată pe un cuvânt, simbol sau imagine care permit accesul la o nouă pagină pe acelaşi site, cursorul se transformă într-o „mână”.În acest moment, pentru a accesa noua pagină trebuie să faceţi dublu click pe legătură(eng. link).

Paginile site-urilor nu au o dimensiune verticală sau orizontală fixă. Cu cât webdesigner–ul a scris mai mult, cu atât pagina se extinde în jos sau lateral, de la caz la caz. Dacă ecranul în care navigaţi nu este suficient de mare, pagina va fi afişată doar parţial. Pentru a vedea restul paginii pe care o vizitaţi trebuie să vă mişcaţi în sus sau în jos, în stânga sau în dreapta paginii, folosind cursorul în formă de săgeată pe care-l vedeţi în colţul din dreapta jos al ferestrei browserului (în bara de derulare).

Puteţi să mergeţi spre alte site-uri de la prima pagină deschisă, astfel:

duceţi cursorul mouse-ului spre caseta din partea superioară a browserului (lângă locul unde scrie „Adresă”);

• 
  faceţi click pe scrisul pe care-l vedeţi în casetă, care este adresa paginii pe care vă aflaţi în acest moment; scrisul va deveni albastru şi va fi posibil să „scrieţi peste el”, ştergându-l astfel şi introducând o nouă adresă;
  
• 
  scrieţi adresa site-ului pe care doriţi să-l vizitaţi;
  
• 
  apăsaţi butonul „Enter” pentru a încărca pagina dorită.
  

Bibliografie

Cărți de specialitate

1. 
   ACCART, Jean-Philippe. Bibliotecar-documentarist: aceeaşi profesie? În: Bulletin des Bibliotheques de France. Paris, vol.45, nr.1, 2000, p.88-93.
   

2. 
   Bott, Ed, Leonhard, Woody, Microsoft Office XP, Ed. Teora, Bucureşti, 2003, pag. 732-823
   

3. 
   Clara Ionescu. Metodica predării informaticii, Cluj.
   

4. 
   Cristian Masalagiu, Ioan Asiminoaei. Didactica predării informaticii, Ed. Polirom, 2004
   

5. 
   Cristian Masalagiu, Ioan Asiminoaei, I Maxim. Metodica predării informaticii. Ed.
   

MatrixRom, Bucuresti, 2001.

6. 
   Magdaș, Ioana, Didactica informaticii-de la teorie la practică, Ed. Clusium 2007.
   

7. 
   MANDEAL, Rodica. Stadiul actual şi tendinţe ale sistemelor de informare pentru cercetare-dezvoltare pe plan mondial. http://www.unibuc.ro/eBooks/StiinteCOM/biblioteconomie/frameset.htm.
   

8. 
   ŞUBĂ, Şerban. Educaţia utilizatorilor- un concept de actualitate. În: Buletin ABIR, Bucureşti, vol.14, nr.2-3, 2003, p45.).
   

Site-uri de specialitate (link-uri)

1. 
   http://www.infolit.org/definitions.html,
   
2. 
   http://www.almamater.md/cgi/jump.cgi?DB=Document&view=File_ro&ID=124
   
3. 
   www.ala.org;
   
4. 
   http://advancedelearning.com/index.php/articles/c3112/;
   
5. 
   http://advancedelearning.com/materi;
   
6. 
   http://campion.edu.ro/;
   
7. 
   http://edu.moodle.ro/;
   
8. 
   http://euro.ubbcluj.ro/~alina/cursuri/internet;
   
9. 
   http://euro.ubbcluj.ro/~alina/cursuri/internet;
   
10. 
    http://info.mcip.ro/bac2010/cap%203%20;
    
11. 
    http://infoarena.ro/;
    
12. 
    http://lab.infobits.ro/;
    
13. 
    http://office.microsoft.com/ro;
    
14. 
    http://ro/training/creareacomp-in-curricula-informatica/;
    
15. 
    http://www.elearning.ro/cisco;