Monitorizare de Presa Data: 2017-03-23 2017-03-22 Ministerul Transporturilor

2. Ce ascunde greva de la CFR

Nemultumiti de salarii, angajatii CFR au organizat o greva spontana, miercuri, insa tot ce au reusit sa faca a fost sa provoace intarzieri ale trenurilor, negocierile urmand a fi continuate. Stiri pe aceeasi temaAngajatii CFR SA au declansat miercuri un protest spontan, actiune care a produs blocarea circulatiei feroviare si intarzieri de sute de minute ale trenurilor. Ei cer mai multi bani, cu toate ca in 2015 cheltuielile alocate de companie pentru salarii au crescut cu 10%, iar pentru acest an ele sunt estimate in crestere cu 22%.Marti, contractul colectiv de munca al angajatilor a expirat, iar negocierile pentru semnarea noului Contract Colectiv de Munca 2017-2018 erau in desfasurare. Administratia a propus, astfel, pentru a asigura protectia sociala a angajatilor si dupa expirarea contractului colectiv de munca, incheierea unui Act Aditional pe o perioada de minimum 30 zile. Reprezentantii sindicali au refuzat sa faca acest demers, potrivit ministrului Transporturilor, Razvan Cuc.Acum, acest lucru nu mai este posibil, deoarece actul aditional trebuia incheiat in ziua finalizarii contractului, a explicat pentru Adevarul Iulian Mantescu, presedintele Federatiei Mecanicilor de Locomotiva.Bugetul CFR SA prevede pentru anul 2017 o crestere a fondului de salarii cu 22,5%, care se va regasi, in urma negocierilor cu partenerii sociali, in salariile angajatilor, potrivit companiei. Bugetele vor fi aprobate prin Hotarare de Guvern. In acest moment, proiectele se afla pe circuitul de avizare. Chiar ieri am cazut de acord cu lideri ai sindicatelor feroviare asupra prevederilor bugetare din Bugetul de Venituri si Cheltuieli. Bugetul urmeaza a fi promovat prin Hotarare de Guvern si mai apoi, masurile impreuna cu majorarile salariale sa se regaseasca in Contractele Colective de Munca ale celor doua companii, a declarat Razvan Cuc, Ministrul Transporturilor.Angajatii, de capul lor Angajatii CFR vor insa o crestere salariala de 25% si conditii mai bune de munca, iar miercuri au declansat o greva spontana, blocand gari pentru ca nu mai au incredere in promisiunile conducerii companiei feroviare. Vrem o majorare salariala undeva la 25%, pentru ca in ultimii 10 ani de zile situatia a devenit critica. Fiind o companie de stat, este anormal ca 40% din angajati sa ajunga sa lucreze pe salariul minim pe economie, a declarat Iulian Mantescu.El a precizat ca greva angajatilor nu a fost organizata insa de organizatiile sindicale, ci doar de anumiti salariati, pe retelele de socializare. Faptul ca salariatii au reluat lucrul de la ora 11.00 nu este o decizie a sindicatului, intrucat nici miscarea de protest nu a apartinut sindicatului, fiind vorba de a o actiune spontana, a salariatilor ingrijorati de faptul ca astazi a expirat Contractul Colectiv de Munca, a declarat si Daniel Simionescu, vicepresedintele Sindicatului Miscare Comercial CFR Galati.Acord temporarPrezent miercuri la negocierile cu sindicalistii, ministrul Razvan Cuc a transmis ca isi ia angajamentul ca bugetul sa fie promovat si publicat in Monitorul Oficial in cel mult 30 de zile, potrivit lui Mantescu. Noi sa semnam pentru aceste 30 de zile un acord si sa continuam negocierea contractului colectiv de munca, pe care sa il finalizam pana la aparitia bugetului, ne-a declarat Mantescu, care a participat la negocieri.Trenuri blocateDin cauza protestului spontan al lucratorilor, a fost afectata circulatia trenurilor in sapte regionale, in gari fiind oprite, miercuri dimineata, aproximativ 150 de trenuri. Nemultumirile nu au ezitat sa apara, trenurile care tranzitau Gara de Nord din Capitala avand intarzieri si de peste 400 de minute.CFR SA a realizat profit, dar are datorii uriaseCompania CFR SA a ajuns sa aiba in 2015 un profit de 109 milioane de lei, de 12 ori mai mare decat cel inregistrat cu un an inainte, insa pierderile istorice reportate au crescut, la 6,874 miliarde lei, potrivit ultimelor rezultate financiare raportate.De asemenea, la finalul lui 2015, CFR SA avea datorii totale de 1,4 miliarde lei si creante de incasat de 1,16 miliarde lei, din care 987 milioane lei reprezentau creante restante. Cei mai mari datornici erau operatorii feroviari de stat CFR Marfa si CFR Calatori, aflati in situatii mai delicate, cu creante restante cumulate de 688,2 milioane lei.Avansul cheltuielilor a fost de doar 66%, la 3,789 miliarde lei. Cheltuielile totale de personal ale CFR, care includ asigurarile si protectia sociala, au avansat cu 6,4% in 2015, de la 807,43 la 859,26 milioane lei. La acest capitol, cheltuielile cu salariile si indemnizatiile au crescut cu 10,4%, de la 633,55 la 699,82 milioane lei.Cheltuielile de natura salariala prevazute anul acesta in proiectul de buget al companiei CFR SA se ridica la 995,503 milioane de lei, in crestere cu 22,91% raportat la realizarile anului 2016, care s-au ridicat la 809,951 milioane de lei.Castigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor de natura salariala este fixat la 3.152,53 lei, iar castigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile ajunge la 3.269,45 lei.

Keyword: Ministerul Transporturilor; Sursa: Jurnalul National; Tema: ; Data: 2017-03-23; Pagina: 7

3. Infrastructura feroviara deraiaza fara 29 de miliarde de euro

Ieri-dimineata glasul rotilor de tren a amutit, du/w ce salariatii companiei de CFR Infrastructura SA au declansat un protest spontan. Zeci de trenuri au ramas blocate si sute de calatori au avut de asteptat ore bune prin gari pentru a-si continua drumul. Protestul angajatilor a venit pe fondul negocierii unui nou contract colectii de munca si a durat pana la orele pranzului.Investitiile in infrastructura feroviara sunt estimate la suma de 11 miliarde de euro pentru perioada 2015-2020 si la 18 miliarde de euro pentru intervalul 2021-2030, ceea ce ridica necesarul investitional la 29,4 miliarde de euro. Proiectele vizeaza realizarea lucrarilor de mentenanta curenta si recuperarea intarzierilor la reparatii, reabilitarea si modernizarea liniilor principale din reteaua TEN-T.Bani de la Guvern nu vin Anual ies din garantie circa 370 km de cale ferata, dar finantarea este asigurata doar pentru 15 km de linii pe an, in conditiile in care fondurile europene sunt utilizate doar pentru magistrale. Restul banilor ar trebui sa provina din fondurile proprii ale companiei si de la bugetul de stat. Anul acesta Ministerul Transporturilor a primit insa bani de la buget doar pentru finantarea proiectului de finalizare a Magistralei 4 de metrou 325 milioane de lei (71,6 milioane de euro) si proiectului de finalizare a lucrarilor de infrastructura pe podurile Cernavoda si Borcea - 37 milioane de lei (8 milioane de euro).Viteza este tot mai mica in acest moment, pe calea ferata sunt impuse peste 600 de restrictii de viteza. In conditiile in care viteza proiectata a retelei de cale ferata este de 85 km/h, s-a ajuns in situatia ca viteza comerciala pentru trenurile de calatori sa fie de 45 km/h, iar pentru trenurile de marfa de 20 km/h. Bugetul de venituri si cheltuieli al companiei a fost deja stabilit, urmand sa fie aprobat de catre Guvern, dar conducerea Ministerului Transporturilor spune ca vor fi bani pentru investitii. Anul trecut insa, promisiunile au tamas doar simple promisiuni. Astfel, conform contractului de activitate a CFR SA pentru perioada 2016-2020, compania ar fi trebuit sa faca anul trecut investitii de peste 1,464 miliarde de lei doar pentru a mentine actualele viteze de circulatie ale trenurilor. Cu toate acestea, compania a primit doar 464 de milioane de lei. Un buget de investitii total insuficient, daca adaugam ca pentru ridicarea restrictiilor de viteza si eliminarea punctelor periculoase, CFR SA ar mai fi avut nevoie de 5,3 miliarde de lei.3 mld. de euro din fonduri UE Principala sursa de finantare a proiectelor de reabilitare a infrastructurii feroviare este Programul Operational pentru Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020, prin care CFR SA are la dispozitie o suma de aproximativ 1,85 miliarde euro. De asemenea, o alta sursa de finantare pentru investitii este programul CEF (Connecting European Facilities), prin care companiei i-au fost alocate 1,2 miliarde de euro pana in 2020.Salarii marite cu 25% si conditii mai bune de lucru Sindicalistii de la CFR SA sunt nemultumiti de actuala grila de salarizare care nu asigura o departajare clara intre functii, ajungandu-se in situatia in care jumatate dintre angajati sa fie platiti cu salariul minim pe economie. Fata de oferta administratiei, care ofera o majorare a cheltuielilor salariale de 22,5%, angajatii cer 25%, precum si conditii mai bune de munca. Liderul Federatiei Sindicatelor Transportatorilor Feroviari (FSTFR), Rodrigo Maxim, a avertizat ca astazi ar putea in&a in greva salariatii companiilor CFR Calatori. Pe langa nivelul salarizarii, acestia mai cer achizitionarea de garnituri de tren noi.

Keyword: Ministerul Transporturilor; Sursa: Cotidianul; Tema: ; Data: 2017-03-23; Pagina: 6

4. Odiseea licitatiilor pentru Autostrada Comarnic - Brasov

Povestea celor 58 de kilometri prin munti este una a rateurilor, a esecurilor, a abandonurilor, a cifrelor astronomice, a unor idei care nu pot fi puse in practica in Romania, a incompetentei si a nervilor intinsi la maximum pentru soferii care se incumeta pe Valea Prahovei. UE nu vrea sa plateasca pentru acest tronson, statul cauta diverse solutii, iar ultima incercare este descongestionarea traficului prin constructia a doua centuri, la Comarnic si la Busteni.Epopeea Comarnic-Brasov dureaza din vremea guvernarii Nastase. in 2003-2004,cabinetul de atunci a avut prima tentativa de construire cu ajutorul investitorilor privati.Au fost atrasi in joc francezii de la Vinci, cu care s-a semnat contractul de constructie a 36 de kilometri dintre Comarnic si Predeal. Afacerea a cazut din cauza ca acestia nu au reusit sa adune banii necesari constructiei, in jur de 1,5 miliarde de euro. Se socotea, la vremea aceea, ca francezii vor plati ei totul, iar pe parcursul urmatorilor zeci de ani de dupa deschiderea autostrazii sa scoata cheltuiala prin taxe de autostrada. in 2010 se mai face o incercare, de data asta pentru intreg tronsonul Comarnic-Brasov. Se infatiseaza iar Vinci, insa nu singuri, ci de mana cu grecii de la Aktor. Dupa trei luni de bajbaieli, consortiul denunta unilateral realizarea concesiunii, din ratiuni ramase inca neclare. Pentru a treia oara, Vinci si Aktor au atras alaturi de ele si pe Strabag. in toamna anului 2014 era prevazuta prima lucrare de teren, iar ministrul de atunci, Ioan Rus, spunea ca exista posibilitatea ca Bruxelles-ul sa verse ceva bani pentru aceasta autostrada.La inceputul anului 2015, Transporturile au ezitat sa ia o decizie in privinta concesiunii, amanand verdictul in aprilie. in aprilie 2015, Rus a declarat ca totul va incepe in acel an, dar nu s-a pronuntat inca asupra unei decizii privind concesiunea cu asocierea in cauza. Premierul Victor Ponta a spus tot atunci ca autostrada Comarnic-Brasov nu poate fi realizata fara un consens politic, acuzand PNL de populism. 'Altfel, patim ca si cu Bechtel-ul: o incepem noi si vin ceilalti si o opresc. Ati vazut foarte clar pozitia celor de la PNL, au tipat, au spus ca e groaznic, ca-i cumplit, motiv pentru care domnul ministru Ioan Rus a pus si aceasta autostrada pe Master Planul aprobat de Comisia Europeana si probabil ca o s-o facem din buget, dar asta inseamna ca trebuie sa avem bani. Daca nu vine firma privata cu banii, trebuie sa ii punem noi", declara Ponta. La inceputul anului 2016 a picat si ultima reduta a sperantelor. CNADNR a anulat licitatia pentru constructia lotului Comarnic-Predeal al autostrazii Comarnic-Brasov, intrucat a primit oferte inacceptabile si/sau neconforme, potrivit unui, anunt al companiei postat pe site-ul propriu, informeaza economica.net. Singura firma care a depus oferte pentru acest lot este Spedition UMB, compania lui Dorinel Umbrarescu, si a avut o valoare de 152 milioane lei. Valoarea estimata a contractului in anuntul de licitatie era de 166,85 milioane lei, fara TVA, iar oferta a fost depusa in luna octombrie 2015. A fost pentru a patra oara cand s-a anulat licitatia pentru tronsonul Comarnic-Brasov.Licitatii chinuite Ceva mai tarziu, s-a anulat si procedura de atribuire a contractului de revizuire a studiului de fezabilitate pentru sectoarele Comarnic-Predeal si Predeal-Cristian de pe Autostrada Bucuresti-Brasov, pentru ca au fost depuse numai oferte inacceptabile si/ sau neconforme. Aceste cazuri sunt reprezentative pentru modul cum se gandeste constructia de autostrazi din Romania. Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere (fosta CNADNR), detinuta de Ministerul Transporturilor, pregateste si realizeaza de cele mai multe ori defectuos procedurile de achizitie publica, generand in felul acesta intarzieri sau chiar anulari de licitatii.O sinteza realizata de ONG-ul Pro Infrastructura, care monitorizeaza lucrarile de constructie de drumuri publice in Romania, arata ca au fost afectate 21 de licitatii aflate in desfasurare si in jur de 100 de licitatii deja incheiate, cauza principala fiind slaba pregatire a caietelor de sarcini. Dam doua exemple care vizeaza tronsonul Comarnic-Brasov. in data de 31 iulie 2015 se scoate la licitatie 'Revizuirea Studiului de Fezabilitate pentru Autostrada Bucuresti-Brasov km 0+000 173+300 sector Comarnic - Predeal, km 115+300 - km 146+800 si sector Predeal - Cristian, km 146+800 - km 162 + 300 + reabilitare DN 73B". Au fost depuse 7 oferte. in momentul actual se reevalueaza oferta Consitrans, companii care a ocupat locul trei, dupa o decizie a Curtii de Apel Bucuresti din 12 septembrie, care a confirmat o decizie a Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor (contestatia Consitrans impotriva anularii licitatiei a fost castigata pentru a doua oara de catre Consitrans). Valoarea estimata a contractului este de 16,4 milioane de lei, fara TVA. Tot in luna iulie 2015, CNADNR" scoate la licitatie pentru 'Proiectarea si executia Autostrazii Bucuresti - Brasov, Tronson Comarnic-Brasov, Lot 1: sector Comarnic - Predeal, km 111+300 - km 115+300; Lot 2: sector Predeal Cristian, km 162+300 - km 168+600 si Drum de Legatura". S-au depus o oferta pentru lot 1 si zece pentru lot 2. in momentul de fata, oferta pentru lot 1 s-a anulat, iar pentru lot 2 se reevalueaza oferta Strabag (loc 7), dupa o decizie a CNSG din luna ianuarie 2017 (castigator initial a fost Alpenside, care a ocupat locul al doilea). Valoarea estimata a lotului este de 166,8 milioane de lei, fara TVA, si 149,8 milioane de lei, fara TVA, pentru cel de-al doilea lot.Solutia de azi Constructia autostrazii Bucuresti-Brasov, din care face parte si tronsonul Comarnic - Brasov, continua insa doar cu trei cioturi. Unul se refera la 3 kilometri care vor asigura intrarea segmentului Bucuresti-Ploiesti in Capitala, in zona Petricani, si celelalte vizeaza constructia a 6 km de autostrada de centura a Comarnicului, respectiv de 9 km de autostrada intre Rasnov si Cristian.'Ambele tronsoane sunt insa complet lipsite de sens si n-ar fi altceva decat o risipa costisitoare.Un Mircea, fa-te ca lucrezi, doar ca mult mai scump. Cam de 100 milioane de euro. Fara discutie, este imperios necesara o centura ocolitosie la Comarnic.insa asta nu inseamna ca e nevoie de un tronson de autostfada, cuprins intre un drum national cu doua benzi pe sens prin mijlocul unei localitati (Nistoresti) si un sector de drum national cu o singura banda pe sens. Pentru ca niciunul dintre respectivele sectoare de drum national nu poate asigura traficul minim necesar pentru o autostrada, fata de care ambele au o capacitate net inferioara.Este o imposibilitate strict fizica. Si atunci de fapt ar fi vorba de a construi un tronson de autostrada care ar ramane complet nejustificat pentru foarte multi ani, adica de o noua risipa. Cu atat mai inutil ar fi tronsonul de autostrada A3 Rasnov - Cristian, care nu e nici macar pe ruta vreunui flux major de trafic. Si mai mult, nici macar nu poate atrage fluxurile de trafic existente de pe rutele dinspre estul si nord-estul Ardealului, adica din nordul si nord-estul Brasovului spre Ploiesti. Pentru ca, in functie de origine, modificarea fluxului de trafic pentru a utiliza noua autostrada Cristian - Rasnov ar presupune un ocol de 10-20 km, in conditiile unei distante directe pe Centura Brasov si pe DN1 pana la

Predeal de doar 25-30 km. Iar la beneficiul unui parcurs cu 25-50% mai lung s-ar adauga si traversarea spre Predeal pe.DN73A pe la Paraul Rece, un drum national net inferior DN1 Predeal - Brasov, cu o platforma a drumului mai ingusta si cu mult mai multe serpentine in ac de par fata de urcarea de la Timisu de Sus spre Predeal", sustine Mihai Alexandru Craciun. Conform acestuia, A3 Rasnov - Cristian n-ar folosi nici macar unei eventuale rute turistice secundare dinspre Bucuresti spre Poiana Brasov, intrucat urcarea alternativa spre Poiana Brasov incepe chiar din Rasnoy, deci inainte de eventualul tronson de autostrada. La fel, autostrada n-ar folosi nici traficului turistic din zona Bran - Moeciu, in abrupta crestere de popularitate in ultimii ani, pentru ca, de asemenea, fluxul principal de trafic turistic este dinspre Bucuresti, adica inainte de Rasnov.CNAIR a gasit o solutie intermediara si a lansat recent doua licitatii deschise pentru constructia centurilor oraselor Busteni si Comarnic, in baza unor contracte estimate la 40 milioane lei, fara TVA, proiectarea urmand sa dureze 3 luni, iar executia 4, respectiv 6 luni. in ceea ce priveste proiectarea si executia variantei de ocolire Comarnic, de 2,85 km, proiectul este estimat la 22,17 milioane lei, fara TVA. Durata contractului este de 31 luni, din care perioada de proiectare - 3 luni, cea de executie - 4 luni, iar cea de garantie - 24 luni.Directorul Companiei, Stefan lonita, sustine ca anul acesta vor demara lucrarile la cele doua centuri.

Keyword: Ministerul Transporturilor; Sursa: Romania Libera; Tema: ; Data: 2017-03-23; Pagina: 2

5. Trenurile au intarziat mai mult ca de obicei

Peste 100 de trenuri au fost oprite in statii in urma protestului spontan al angajatilor de la CFR. In Gara de Nord trenurile au avut intarzieri de pana la cinci ore.Oamenii au fost foarte nervosi pentru ca si-au cumparat bilete, dar nu au putut pleca. Ei sperau ieri ca greva va inceta, iar lucrurile vor reveni la normal.Biroul de informatii din Gara de Nord a fost luat cu asalt, ieri, de oamenii care nu intelegeau de ce sunt intarzieri asa de mari. Oamenii au stat de mai multe ori la rand in speranta ca cineva le va spune ca trenurile vor ajunge in statie.Sala de asteptare era arhiplina si toti stateau cu ochii pe tabela de afisaj, acolo unde intarzierile erau din ce in ce mai mari. Un domn trecut de 60 de ani iesise de dimineata din spital si trebuia sa se intoarca acasa, la Buzau. A asteptat ore in sir fara ca cineva sa-i dea vreo explicatie. isi dorea doar sa nu i se faca rau din cauza caldurii din gara.Pentru un drum de 60 de minute spre Titu, un student astepta de mai bine de cinci ore in Gara de Nord. 'Nici nu mai stiu de cand astept si nici cat e ceasul. E groaznic, ma doare spatele de nu mai pot." Tanarul renuntase sa mai stea in picioare si se asezase in genunchi pe o punga de hartie.Fara o explicatie plauzibila calatorilor Cei de la Biroul de Informatii erau depasiti de situatie si raspundeau doar ca nu au timp de explicatii. Un politist de la Transporturi ne-a declarat car este vorba de o problema de adancime a CFR-ului, iar greva mascheaza lucruri ascunse din interiorul companiei.Oamenii erau disperati si cereau ajutorul oricarui reprezentant al statului care le iesea in cale. Un calator foarte suparat sau ceartat cu politistul de la transporturi si au vrut sa afle la ce linie va trage trenul spre Resita. Astepta in gara de la ora 6.30 dimineata si nu mai avea deloc rabdare.Compania Nationala de Cai Ferate a informat ieri ca o parte dintre angajatii feroviari au declansat un protest spontan incepand cu ora 07.00, actiune care a afectat graficul de circulatie al trenurilor.Conflict fara sfarsit Greva a avut loc dupa ce, cu o seara inainte, reprezentantii Ministerului Transporturilor s-au intalnit cu cei ai administratiei ' si ai federatiilor sindicatele reprezentative. A fost discutata problema cresterii anvelopei salariale cu 22,5%, dar si expirarea contractului colectiv de munca. 'Am primit asigurari ca nu va fi declansata greva", a declaratia inceputul sedintei de Guvern, Razvan Cuc, ministrul Transporturilor. Acesta a mai spus ca urmeaza noi intalniri cu reprezentantii administratiei si ai federatiilor sindicale.Potrivit datelor oficiale, traficul a 114 garnituri p fost afectat de greva angajatilor CFR, dintre acestea, 13 garnituri sunt oprite la Gara de Nord, 39 la Brasov, 38 la Galati si 23 la Timisoara.

Keyword: CNADNR; Sursa: Cotidianul; Tema: ; Data: 2017-03-23; Pagina: 5

6. Dimensiunea jafului public

Tema de lucru pentru DNA Probleme pentru Pandele Primaria Voluntari, condusa de Florin Pandele (foto), a fost vizata de un control al Curtii, iar concluzia inspectorilor a fost ca prejudiciul constatat a fost de 5,5 milioane de lei. Au fost gasite mai multe nereguli si neconcordante cu privire la acordarea unor sume de bani pentru echipa de fotbal care activeaza in Liga I, FC Voluntari. Ca urmare a auditului financiar asupra situatiilor financi-1 are consolidate intocmite de Primaria Voluntari, pentru perioada 01.01.2014 - 31.12.2014, s-au descoperit urmatoarele: utilizarea sumei de 925.000 lei, transferata de la Consiliul Judetean Ilfov (in baza contractului de asociere perfectat in anul 2014) in vederea finalizarii de catre entitate (prin Directia Educatie Cultural-Sportiva si ingrijiri Comunitare Voluntari) a lucrarilor la obiectivul de investitii de interes public 'Arena Sportiva Voluntari" in alte scopuri (cheltuieli functionale) decat destinatia stabilita. Neutilizarea sumei conform destinatiei din contract este motivata de entitate prin existenta unui litigiu cu privire la terenul pe care a fost amplasat obiectivul, fapt ce a condus la imposibilitatea demararii lucrarilor de investitii.Sute de milioane de lei s-au pierdut din bugetul electrocentralelor prin abuz ti neglijenta in serviciu Cosmin Pam Matei Curtea de Conturi a sesizat anul trecut Directia Nationala Anticoruptie pentru 42 de situatii de prejudiciere a banului public, in urma controalelor de audit, inspectorii au descoperit gauri de sute de milioane de lei in ceea ce priveste Compania de Autostrazi, Electrocentrale Grup, Ministerul Sanatatii, Ministerul Dezvoltarii, Administratia Judeteana a Finantelor Ilfov, falimentara RAAN, la Salrom, la un program ce viza prima de stat in sistemul de economisire-creditare etc.Dosarele inaintate de Curtea de Conturi catre DNA in 2016 cuprind un prejudiciu total de 1,67 miliarde de lei. Informatia apare intr-o nota semnata de Verginia Vedinas, presedintele Departamentului Juridic din cadrul Curtii de Conturi, data spre aprobare sefului institutiei, Nicolae Vacaroiu, privind situatia sesizarilor adresate organelor de urmarire penala de catre Curtea de Conturi in cazurile in care a apreciat ca sunt indicii de savarsire a unor fapte de natura penala.Prejudicii de 261,7 milioane la Compania de Autostrazi Doua controale diferite ale Curtii de Conturi la Compania de Autostrazi au dus la constatarea unor prejudicii, de 223,3 milioane lei si 38,4 milioane lei, si in ambele situatii a fost sesizat Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, dar si DN,A in primul caz. Aceste daune completeaza un tablou cu numeroase prejudicii descoperite la CNADNR. Curtea a constatat ca s-au facut plati nejustificate in valoare de 30 de milioane de lei, ca urmare la renuntarea la judecarea unor recursuri declarate impotriva unor decizii ale Curtii de Apel, cu privire la penalitati contractuale solicitate de SC Spedition UMB SRL, compania lui Dorinei Umbrarescu; a fost majorat nejustificat bugetul proiectului de reconstructie a drumurilor afectate de inundatii, finantat dintr-un imprumut al Bancii Europene de Investitii (BEI), cu suma de 199,15 milioane lei fata de valoarea aprobata a acestuia; s-au facut plati nejustificate de 30,5 Nicolae Vacaroiu milioane de lei ale unor sume cu tidul de 'actualizari" ale unor situatii de lucrari aferente derularii contractului de modernizare a Transalpinei; s-au facut plati nejustificate ale unor sume cu titlu de 'cost de finantare", aferente garantiilor de buna executie, in cadrul derularii aceluiasi contract etc., derulat cu firma lui Nelu Iordache, Romstrade etc.Controale la BCR si Raiffeisen Doua din cazurile sesizate la DNA vizeaza BCR Banca pentru Locuinte (BCR BpL) si Raiffeisen Banca pentru Locuinte (Raiffeisen BpL). Curtea de Conturi sustine ca acestea au incalcat prevederile legale privind acordarea primei de stat in sistemul de economisire-creditare, permitand clientilor sa utilizeze subventiile in alt scop decat cel pentru care au fost acordate, 'in cele mai multe cazuri, incheierea si derularea contractelor de economisire-creditare sub aceasta denumire au fost doar formale. Procedandu-se intr-o asemenea maniera, prin acordarea primei de la stat s-a stimulat doar componenta de economisire, iar componenta de creditare a dezvoltarii domeniului locativ a inregistrat valori nesemnificative, departe de scopul initial al legii", arata un raport al Curtii de Conturi. Institutia acuza bancile ca au prezentat Ministerului Dezvoltarii date inexacte pentru primirea de la bugetul de stat a subventiilor bugetare reprezentand prima de stat in cadrul contractelor de economisire-creditare si ca au incheiat contracte inclusiv cu copii minori, in unele cazuri cu varste de sub un an. Prejudiciul invocat de Curtea de Conturi este de aproape 330 milioane de lei.Disputa in instanta Electrocentrale - Curtea de Conturi in urma unui control la Electrocentrale Grup, companie detinuta de Ministerul Energiei, s-a descoperit un prejudiciu de 243,5 milioane de lei, Curtea reclamand 'abuz in serviciu si neglijenta in serviciu", fapt pentru care a fost sesizata DNA. Compania a dat Curtea de Conturi in judecata, iar Curtea de Apel Bucuresti a admis in parte cererea.'Admite in parte cererea de chemare in judecata. Anuleaza in parte incheierea Curtii de Conturi nr. 9/24.02.2016 si in parte Decizia Curtii de Conturi nr. 37/21.12.2015, in limita masurii II.5 din Decizie referitoare la decontarea cheltuielilor de deplasare (cazare, diurna si transport). Respinge ca neintemeiata in rest cererea de chemare in judecata.Obliga parata la plata catre reclamanta a cheltuielilor de judecata in cuantum de 50 de lei, reprezentand taxa judiciara de timbru", se arata in sentinta Curtii de Apel.Prejudicii de 175 milioane lei la Ministerul Sanatatii Un audit al Curtii a stabilit ca Ministerul Sanatatii nu a distribuit asa cum ar fi trebuit resursele pentru finantarea investitiilor din sistemuf sanitar, ceea ce a dus la subfinantarea nevoilor legate de dezvoltarea infrastructurii din sanatate si a dotarilor cu aparatura medicala. Din 2011 pana in 2015, Ministerul Sanatatii a ramas de fiecare data cu bani necheltuiti proveniti din veniturile proprii - in medie, 180.142.000 lei anual.in 2015 insa a stabilit un record: la sfarsitul anului trecut, disponibilul din cont al veniturilor proprii a ajuns la 521.610.000 de lei, bani cu care, spun expertii Curtii de Conturi, ar fi putut fi cumparate 72 de aparate RMN, la un pret mediu de aproximativ 7,1 milioane de lei. Inspectorii Curtii au descoperit si investitii care nu si-au atins niciodata scopul pentru care au fost facute, dar si 'neinstalarea/nepunerea in functiune sau punerea in functiune cu o intarziere intre 90 si 800 de zile a aparaturii achizitionate, in suma estimata de 98.541.000 de lei".Returnari ilegale de TVA in Ilfov Una dintre cele mai consistente, din punctul de vedere al prejudiciului (111,9 milioane de lei), sesizari ale Curtii de Conturi trimise la Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a vizat returnarile ilegale de TVA catre firme din judetul Ilfov care desfasoara comert ilicit cu legume si fructe. 'Va informam ca, prin adresa 40246/24.03.2015 transmisa la DNA, a fost formulata sesizarea organelor de urmarire penala cu privire la urmarirea si incasarea veniturilor bugetului general consolidat

administrate de ANAF", precizeaza conducerea Curtii de Conturi. in perioada controlata, potrivit raportului Curtii de Conturi, la conducerea AJFP Ilfov se aflau Marinei Rizea si Claudiu Ristea. Fapta pentru Curtea de Conturi a facut sesizarea penala este de abuz in serviciu. Prejudicii de 55 milioane lei la Ministerul Dezvoltarii Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, condus de Sevil Shhaideh in 2015, a comis numeroase abateri, precum inregistrari de sume pe cheltuiala fara a analiza cauzele care le-au generat, monitorizari deficitare de finantari, verificari necorespunzatoare ale modului cum se utilizeaza fondurile alocate pentru diverse constructii sociale, neurmariri ale prevederilor legale legate de unele proiecte. De asemenea, la nivelul entitatilor subordonate sau aflate sub autoritatea ministerului s-au consemnat evidente eronate ale unor sume in contabilitate, nu s-au identificat prestatori de servicii de utilitate publica, s-au supradimensionat rezultate patrimoniale etc. Acestea sunt cateva dintre constatarile facute de inspectorii Curtii de Conturi in urma unor controale la minister si la institutiile din subordine. Rezultatele auditului au aparut in sinteza Raportului de Audit privind Contul General Anual de Executie a Bugetului de Stat pe anul 2015. Curtea a descoperit ca la Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) s-au acordat venituri salariale nete nelegale, in valoare de 58.000 de lei, pentru patru persoane incadrate in functii de conducere, in perioada 1 ianuarie 2015 - 9 aprilie 2016, in timp ce la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) s-au efectuat plati nejustificate in valoare de 604.000 lei din fondurile alocate de la bugetul de stat pentru plata producatorilor agricoli, conform unui raport al Curtii din 2015. MinisteruDezvoltarii, care a fost condus in anii 2013-2014 de Liviu Dragnea, a alocat fonduri in cadrul Programului National de Dezvoltare Locala (PNDL) prin ordine de ministru nepublicabile in Monitorul Oficial, in baza unei ordonante de urgenta aprobate la vremea respectiva de guvernul Ponta. Un raport al Curtii de Conturi arata cum au fost cheltuiti peste 2,3 miliarde de lei pentru respectivul program de catre Liviu Dragnea, seful Ministerului Dezvoltarii. Inspectorii au descoperit probleme in evaluarea capacitatii institutionale si organizatorice a ministerului in derularea PNDL, ca nu s-au elaborat planuri pentru limitarea consecintelor aparitiei riscurilor, ca nu au existat date din teren, astfel incat nu s-a putut evalua gradul de realizare a obiectivelor, ca s-au gestionat cele 2,3 miliarde de lei in niste tabele Excel, ca s-au semnat finantari care urmau sa se deruleze in doar cateva zile pentru ca se termina anul, ca s-au suplimentat fonduri fara nicio verificare sau evaluare etc. intr-una dintre concluzii, Curtea de Conturi sustine ca MDRAP, condus de Liviu Dragnea, a detinut unele analize, insa acestea s-au limitat la urmarirea numarului de obiective de investitii finalizate raportat la numarul celor finantate.Sevil Shhaideh a mostenit neregulile lasate in urma de Liviu Dragnea

Keyword: Metrorex; Sursa: National; Tema: ; Data: 2017-03-23; Pagina: 14