1. Acâş, com. Acâş, jud. Satu Mare


Giurgeni, com. Giurgeni, jud. Ialomiţa [Oraşul de Floci]



Yüklə 4,41 Mb.
səhifə43/139
tarix28.10.2017
ölçüsü4,41 Mb.
#19357
1   ...   39   40   41   42   43   44   45   46   ...   139

74. Giurgeni, com. Giurgeni, jud. Ialomiţa [Oraşul de Floci]

Punct: Piua Petrii


Cod sit: 124910.02
Colectiv: Anca Păunescu, - responsabil, Dana Mihai, Silviu Oţa (MNIR), Irina Costea - studentă (FIB)
Cercetările arheologice întreprinse în vatra abandonată a oraşului medieval din Ţara Românească - Oraşul de Floci (secolele XV - XVIII) au adus contribuţii substanţiale la cunoaşterea multiplelor aspecte ale civilizaţiei urbane. În campania iulie - august 2000 cercetarea s-a continuat pe Grindul nr. 1, unde în campaniile anterioare s-au descoperit şi cercetat 10 locuinţe de suprafaţă, o locuinţă cu pivniţă, biserica nr. 2, în jurul căreia a fost cercetat cimitirul, ateliere meşteşugăreşti, vetre în aer liber, gropi menajere.

Prin cartarea acestor descoperiri ne propunem să obţinem informaţii asupra lotizării zonei şi reconstituirea tramei stradale pe un segment din suprafaţa oraşului. În acest scop au fost trasate 4 secţiuni, orientate N - S ce însumează o suprafaţă de 123 m2. Ele au fost concentrate în apropierea locuinţei cu pivniţă, la V de Biserica nr. 2. Au fost surprinse în continuare cele două nivele de locuire, datate în a doua jumătate a secolului XV şi în secolele XVI - XVII, distruse de puternice incendii. Au fost dezvelite parţial resturile a două locuinţe şi ale unui atelier de prelucrare a metalelor din secolul XV, urmele unui cuptor de ars ceramica şi patru locuinţe ce aparţin secolelor XVI - XVII. Între ele s-au descoperit numeroase gropi menajere, de diferite dimensiuni, ce au străpuns nivelele de locuire. Cele mai multe se pot data pe baza inventarului arheologic în cursul secolelor XVII - XVIII. Locuinţele de suprafaţă din ambele nivele de locuire au fost construite din chirpic, pe structură de lemn. Cele din nivelul datat în cursul secolelor XVI - XVII, păstrau pe suprafaţa podelei urmele vetrei sau ale unei sobe pentru care s-au folosit oale cahlă şi cahle placă, smălţuite, diferit decorate. De asemenea au mai fost descoperite şi două morminte de adulţi, deranjate, relativ depărtate de aria cimitirului ce înconjura Biserica nr. 2.

Materialul arheologic recoltat (ceramică, unelte, monede) se află depozitat la MNIR, fiind în curs de restaurare.

În campania viitoare se va continua prelungirea secţiunilor pentru a obţine profile transversale ale grindului nr. 1 şi se va urmări frecvenţa complexelor în cele două nivele de locuire incendiate.

Tot în cursul acestei campanii au fost dezvelite fundaţiile Bisericii nr. 1 de pe grindul 6, în vederea conservării primare a fundaţiilor, precum şi a fragmentului de zidărie care se mai păstrează, în vederea întocmirii unui proiect de restaurare. Se preconizează punerea în valoare a monumentului într-un circuit turistic al zonei.

Planşa 23

Abstract
In 2000 the archaeological research was concentrated on the point “Grind 1”. The purpose was getting more information about the disposal of the dwellings in the two habitation levels, both ended by a fire destruction. We intended to get more information regarding the land ploting in the urban area and the tissue of the streets in the south-western area of Church no. 2, respectively the relationship with the precincts of the Oraşul de Floci.

We have excavated partially six dwellings (two from dating from the 15th century and four from the 16 - 17th centuries), an iron processing workshop from 15th century and more household annexes. All the archaeological material gathered in this campaign is under the process of restauration and investigation.

75. Giurgiu, jud. Giurgiu

Punct: Malu Roşu


Cod sit: 100530.02
Colectiv: Emilian Alexandrescu, Adina Boroneanţ, Adrian Doboş (IAB); Traian Popa (MJ Giurgiu); Alexandra Ţârlea, Gabriel Popescu, Cornel Băltean, Eugen Orbeanu - studenţi (FIB)
Desfăşurată între 25 iunie şi 15 august, campania de cercetări arheologice din anul 2000, a avut ca scop săparea unei porţiuni din marginea terasei, aflată la V de S.I / 1992 - 1993. Această zonă, care are o suprafaţă de aproximativ 80 m2, a primit sigla S. VI / 20001. Scopul pentru care am ales această suprafaţă a fost obţinerea unui profil director în lungul terasei, profil care îl completează pe cel obţinut în 1998, orientat perpendicular pe terasă. Pe de altă parte, unele ateliere de prelucrare a silexului descoperite în S. I / 1992 - 1993 aveau o parte a suprafeţei în zona pe care am avut-o în vedere în anul 2000. Prin urmare S. VI / 2000 se situează pe latura vestică a S. I / 1992 - 1993, având o lungime de 6 m pe latura nordică şi până la 13 m pe laturile estică şi vestică.

Stratigrafia peretelui nordic (de sus în jos) se prezintă în felul următor2:



  • Depozitul vegetal cu o grosime de aproximativ 1 m. Au fost găsite fragmente ceramice aparţinând culturii Dridu, epocii Latène şi culturii Gumelniţa. În zona careurilor W 28 - W 29 şi W 26 au fost determinate, începând cu adâncimea de -0,8 m, două gropi cu material ceramic puţin numeros şi atipic, din epoca geto - dacică.

  • Depozitul loessoid de tranziţie aflat între aproximativ -1 m / -1,6 m. De fapt este vorba de partea superioară a depozitului loessoid, distrusă puternic de gangurile de rozătoare. În puţinele zone rămase intacte, la adâncimea de -1,35 m / -1,5 m, au fost descoperite piese litice aparţinând stratului Aurignacian II.

  • Depozitul loessoid galben-roşcat cu nuanţe şi granulaţii diferite, având o grosime de peste 6 m. În partea superioară a acestui depozit între -1,95 m şi -2,95 m se află stratul cultural Aurignacian I, după cum urmează:

1. Depozit loessoid gălbui-alburiu, fin granulat, steril din punct de vedere arheologic între -1,6 m şi -1,95 m.

2. Depozit galben-roşcat, cu granulaţie mai mare care conţine între -1,95 m şi -2,80 m stratul cultural Aurignacian I cu trei niveluri, respectiv:



  • Aurignacian Ic, între -1,95 m şi -2,25 m.

  • Aurignacian Ib, între -2,35 m şi -2,5 m.

  • Aurignacian Ia, între -2,5 m şi -2,8 m.

Corelarea datelor stratigrafice obţinute în celelalte campanii a pus în evidenţă aproximativa orizontalitate a straturilor culturale şi geologice.

Complexele arheologice. Am menţionat deja gropile geto-dacice care încep la adâncimea de -0,8 m şi continuă până la -1,9 m. În ambele complexe arheologice materialul arheologic este sărac şi atipic, cu puţine elemente caracteristice3. În ceea ce priveşte piesele litice şi fragmentele ceramice care aparţin perioadei neo-eneolitice (Boian Gumelniţa) sau culturii Dridu, acestea sunt puţine şi fără o poziţie stratigrafică clară.

În stratul Aurignacian I - nivelurile Ib şi Ia au fost găsite ateliere de prelucrare a silexului. La nivelul Aurignacian Ib, între adâncimea de -2,2 m şi -2,35 m, în zona careurilor Z 27 - Z 28, A 27 - A 28 a fost descoperit un mic atelier de prelucrare a silexului, iar în careul W 26 a fost determinată o zonă de arsură. Menţionăm că prelucrarea preliminară a materialului litic a semnalat prezenţa a 11 gratoare în careul Z 28. Această situaţie poate fi legată de existenţa unui atelier specializat în producerea de gratoare. În campaniile trecute am mai găsit mici concentraţii de lamele Dufour (S. I / 1992 - 1993), împreună cu 65 de lamele neprelucrate un nucleu de mici dimensiuni, conic şi o mică concentraţie de lame étranglées (S. V / 1999). Aceste date ne fac să nu putem exclude posibilitatea ca în imensa aşezare - atelier de la Giurgiu - Malu Roşu să fi existat zone specializate în producerea de anumite tipuri de unelte.

În nivelul Aurignacian Ia, la adâncimea de -2,5 m / -2,65 m, în zona careurilor D 28 - D 29, E 28, F 28 - F 30, G 28 - G 29, H29 - H 30 s-a descoperit un atelier de prelucrare a silexului. În careurile F 28 - F 29 şi G 28 - G 29 s-a găsit o pată de arsură cu bucăţi de cărbune diseminate. Acestea din urmă au fost culese şi trimise pentru datare la Lund (Suedia).

Analiza preliminară a pieselor litice, pe niveluri şi pe complexe, a pus în evidenţă faptul că numărul şi calitatea uneltelor descoperite în anul 2000 este mai mare faţă de cantitatea de material brut, acesta din urmă rămânând în continuare covârşitor ca număr. Pe de altă parte debitajul laminar, deşi rămâne minoritar, este mai mare comparativ cu rapoartele stabilite în anii trecuţi4.

Din punct de vedere tipologic domină grupa gratoarelor, urmate de burine şi lame retuşate. Mai puţin numeroase sunt racloarele, piesele cu trunchiere, piesele denticulate şi cele cu encoche. Dimensiunile uneltelor sunt aproape exclusiv mijlocii (între 4 cm şi 8 cm). În ceea ce priveşte materia primă deosebită, faţă de anii trecuţi, este împrejurarea că aproape jumătate dintre unelte (38,6%) sunt realizate din silex de bună calitate cu patină maroniu-alburie. Trebuie subliniat şi aspectul atipic al suporţilor utilizaţi pentru realizarea de unelte, motiv pentru care încadrarea tipologică a multora dintre acestea este destul de dificilă. În contradicţie cu această situaţie se află un număr - este adevărat redus - de unelte, excelent executate.

În campania din vara anului 2000 am mai deschis şi o mică suprafaţă pe latura vestică a S. III / 1995, pe care am numit-o caseta A / S. III / 2000, cu dimensiunile de 4 x 2 m. Motivul cercetării acestei zone a fost acela de a determina limita vestică a atelierului Nr. 1 / SIII / 1995 / nivel Aurignacian Ic. Stratigrafia nu prezintă modificări importante faţă de profilul peretelui vesti al S. III / 1995. În plan, am reuşit să stabilim limita de SE a atelierului Nr. 1 / nivelul Aurignacian Ic, din suprafaţa amintită.


Note
1. La săpături a participat un grup de 12 studenţi ai Facultăţii de Istorie din Bucureşti, care au făcut practica arheologică pe şantierul nostru.

2. Acest profil face parte din secvenţa stratigrafică principală al şantierului nostru care însumează aproximativ 50 m în lungul terasei.

3. Pentru detalii legate de tipologia şi încadrarea cronologică a materialului ceramic geto-dacic vezi Traian Popa, Descoperiri arheologice din perioada Latène în campaniile de la Giurgiu - Malu Roşu, BMJG, s. n., I, 1, 1995, p. 10 - 11.

4. Emilian Alexandrescu, Observaţii asupra industriei litice de la Giurgiu - Malu Roşu, BMJG, II - IV, 2 - 4, 1996 - 1998, p. 47 / fig 12. Credem necesar să precizăm că aceste observaţii, fiind făcute doar pe concentraţii de silex şi nu pe întregul atelierelor, nu sunt pe deplin semnificative şi corecte. În stadiul când vom putea corela datele statistice cu situaţia arheologică precisă a atelierelor, este posibil să apară modificări ale rapoartelor numerice între diferitele tipuri de produse de debitaj sau între diferitele tipuri de unelte.



Yüklə 4,41 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   39   40   41   42   43   44   45   46   ...   139




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin