1. Acâş, com. Acâş, jud. Satu Mare

142. Ostrov, com. Ostrov, jud. Tulcea [Beroe]

Punct: Piatra Frecăţei

Cod sit: 161115.01
Colectiv: Alexandru Barnea - coordonator ştiinţific (FIB, IAB), Dorel Paraschiv, Mihaela Iacob, Ioan Vasiliu (ICEM Tulcea)
În perioada 25 septembrie - 11 octombrie au fost continuate cercetările pe promontoriul de pe malul Dunării. După degajarea, parţială sau totală, a nouă locuinţe, datate între începutul secolului XI şi mijlocul secolului următor, în campaniile 1998 şi 1999, scopul cercetărilor din acest an a fost stabilirea stratigrafiei aşezării, prin practicarea unor sondaje în secţiunea magistrală.

Primul sondaj a fost realizat în carourile 7 - 9. Sub podeaua complexelor suprapuse 5 - 6, am continuat săpătura, la N de cuptoarele acestora şi am surprins parţial o altă locuinţă semiîngropată (colţul de SV al acesteia), pe care am denumit-o complexul 10. În umplutura complexului 10 am descoperit fragmente ceramice datate în secolul XI. Pe laturile de S şi de V ale acestuia am surprins trei gropi de par, cu diametrul de 10 cm şi adâncimea de cca. -0,3 m. Podeaua locuinţei se găseşte la adâncimea de -2,2 m faţă de actualul nivel de călcare. Locuinţa fusese săpată în pământul steril, deci în această zonă a secţiunii nu există nivele arheologice anterioare secolului XI.

Al doilea sondaj a fost realizat în carourile 11 - 12. În această zonă săpătura fusese abandonată în anul 1998; la sfârşitul acelei campanii, ne găseam în dreptul ţăruşului 10 la adâncimea de -1,3 m faţă de actualul nivel de călcare (în profilul vestic), într-un strat de umplutură. La -1,65 m faţă de actualul nivel de călcare (în dreptul ţăruşului 10, în profilul vestic) am surprins podeaua unei locuinţe - complexul 11. Deocamdată putem delimita doar latura de S a complexului 11, aceasta aflându-se în dreptul ţăruşului 10. Podeaua locuinţei, pe care se găseşte un strat superficial de arsură, are o grosime de cca. 10 cm şi este realizată din pământ galben. În colţul de NV al sondajului am surprins o groapă ce pleacă de la această podea. Fundul gropii se găseşte la -4,3 m faţă de actualul nivel de călcare. Pe podeaua complexului 11 am descoperit numeroase fragmente ceramice datate în sec. XI (majoritatea de la vase-borcan şi amfore), o cruce-relicvar caracteristică aceleiaşi perioade şi o monedă. În groapa din colţul de NE am găsit doar trei fragmente ceramice romane timpurii şi o monedă emisă în secolul III. Sub podeaua complexului 11 se găseşte un strat de pământ negru, tasat. Sub acesta, la -2,6 m faţă de nivelul actual de călcare (în dreptul ţăruşului 10, în profilul vestic), am surprins pământul steril, care este suprapus de un strat subţire de arsură. Pe steril am descoperit un vas-borcan complet şi mai multe fragmente ceramice specifice secolului XI. În partea de E a secţiunii, aproape de profil, am surprins o locuinţă săpată în steril - complexul 12. Podeaua acesteia este la adâncimea de -2,45 m faţă de actualul nivel de călcare (în profilul de E). În colţul de NE al sondajului am găsit o groapă de par, cu diametrul de 10 cm şi adâncimea de -0,25 m. Cea mai mare parte a complexului 12 se află la E de sondajul nostru.

Din cele relatate, rezultă că nici în cazul de faţă nu au fost surprinse contexte arheologice anterioare perioadei medievale timpurii.

Al treilea sondaj a fost practicat în jumătatea de E a carourilor 20 - 21, intrând în partea de SE a complexului 2, surprins în 1998 şi cercetat în totalitate în 1999 (fapt pentru care am lărgit secţiunea de control spre E cu încă 2 m în această zonă). În dreptul ţăruşului 19, în profilul de E nivelul de călcare din exteriorul complexului 2 se găseşte la adâncimea de -1,2 m, iar podeaua locuinţei la -1,7 m. Între adâncimile amintite, la E de locuinţă, am descoperit fragmente ceramice datate în secolul XI şi două monede emise în secolul VI, ceea ce demonstrează că pământul este purtat. La adâncimea de -2,25 m am surprins podeaua altei locuinţe - complexul 13. În partea de S a sondajului (în caroul 20) am descoperit un pietrar dublu, ce aparţine locuinţei amintite. Materialul ceramic recoltat din umplutura locuinţei se datează în secolul XI. Am păstrat cuptorul şi ne-am adâncit doar în partea de N a sondajului, pe o lungime de -2,6 m. Sub podeaua complexului 13 am dat de un strat de pământ galben tasat, gros de 0,45 - 0,5 m, ce conţinea doar material ceramic de epocă romană. Probabil că acest pământ, folosit pentru nivelare, fusese adus din aşezarea civilă datată în epoca amintită. La sfârşitul campaniei ne-am oprit la adâncimea de -3,1 m, pe un pământ negru, cercetările urmând a fi continuate anul viitor.

Al patrulea sondaj a fost realizat în carourile 26 - 27, în capătul nordic al secţiunii magistrale. În dreptul ţăruşului 25, la adâncimea de -1,4 m în profilul vestic se găseşte podeaua complexului 1, surprinsă în 1998, suprapusă de un strat de umplutură. Urmează un alt strat de umplutură sub care, la adâncimea de -2,3 m se găseşte podeaua complexului 8, complex cercetat aproape în totalitate în 1999.

Sub podeaua complexului 8 am dat de un strat de pământ negru, gros de 0,4 - 0,6 m, apoi unul de dărâmătură din piatră cu o grosime maximă de 0,45 m. Sub dărâmătura amintită, apare un strat de pământ negru, tasat, gros de 1 m în dreptul ţăruşului 25, care se îngustează continuu, dispărând complet spre capătul nordic al sondajului. Sub stratul de dărâmătură, în partea de N a sondajului, am găsit resturile unui zid (două asize) din pietre nefasonate legate cu pământ, orientat NVV - SEE. Zidului îi corespundea o podea superficială, care spre S se găseşte sub pământul negru amintit. Podeaua reprezintă ultimul nivel romano-bizantin, deoarece în dărâmătură şi în pământul negru s-au găsit fragmente de amfore datate în această perioadă (L R 1 şi L R 2). La -3,8 m faţă de nivelul actual de călcare (în dreptul ţăruşului 25, în profilul vestic) apare un strat de dărâmătură din ţigle şi olane, cu o grosime cuprinsă între 0,5 şi 0,65 m. În această dărâmătură am găsit numeroase fragmente ceramice romano-bizantine (majoritatea de la amfore L R 2) şi o monedă emisă în secolul VI. La adâncimea de -4,45 m, sub dărâmătura amintită, apare o podea din lut galben, cu resturi de grinzi carbonizate. Sub această podea avem un strat de pământ negru tasat, ce conţine ceramică romană timpurie (în special fragmente de amfore Zeest 64). La -5,3 m faţă de actualul nivel de călcare apare solul steril.

În profilul de S al sondajului apare o groapă cu adâncimea de -1,2 m, săpată în steril. În aceasta, alături de ceramică romană timpurie, apar şi câteva fragmente de vase-borcan getice.

În partea de E a promontoriului am trasat o nouă secţiune (S. VI), orientată E - V, lungă de 10 m şi lată de 2 m. La sfârşitul campaniei ne găseam la adâncimea maximă de -1,25 m (în capătul vestic al secţiunii), într-un strat de umplutură medievală. În S. VI, alături de materiale arheologice datate în secolele XI - XII, am descoperit numeroase fragmente ceramice romane, o monedă din aceeaşi perioadă, câteva fragmente ceramice din prima epocă a fierului şi un topor şi un frecător din epoca bronzului.


Abstract

The goal of the 2000 archaeological campaign at Piatra Frecăţei was to establish the settlement’s stratigraphy. In the southern part of the main trench two more trenches were dug up, where we have noticed that the Early Middle Ages layer superposes directly the virgin soil. In the northern part of the main trench we discovered under the Early Middle Ages layer an Early Roman layer and a Late Roman one.