A strategia de dezvoltare spaţială introducere actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Arad



Yüklə 0,84 Mb.
səhifə4/14
tarix17.03.2018
ölçüsü0,84 Mb.
#45667
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   14

Direcţiile de acţiune propuse pentru acest obiectiv se orientează spre:

  • Protejarea elementelor de patrimoniu şi a zonelor cu valoare naţională şi locală.

  • Valorificarea patrimoniului construit în vederea creşterii atractivităţii localităţilor.

  • Prezervarea peisajelor culturale specifice şi conturarea unei identităţi culturale a zonelor.

Măsurile de protecţie a obiectivelor de patrimoniu necesită o ierarhizare în funcţie de valoarea, starea acestora, situarea lor pe trasee de importanţă culturală sau în raport cu elemente de cadru natural valoros, pentru a potenţa valoarea turistică a unor zone. Obiectivele culturale remarcabile şi care conferă specificitate culturală judeţului sunt: cetăţile medievale, castelele şi case memoriale, bisericile de lemn, biserici de secol XIX (Planşa 2).

Constituie o prioritate orientarea măsurilor de protecţie şi valorificare spre :



  • UAT-urile cu concentrare mare da valori de patrimoniu: Arad, Lipova, Sântana, Pâncota, Vladimirescu, Zădăreni, Păuliş, Petriş, Hălmagiu.

  • asupra celor care reprezintă tipologii specifice judeţului: cetăţi medievale (Arad, Soimoş, Şiria, Pâncota,Vărădia de Mureş, Tauţ, Torne, Munar) castele/palate (Arad, Macea, Săvârşin , Şiria, Pâncota, Mocrea, Şofronea, Petriş) biserici de lemn , biserici de secol XIX, case memoriale.

  • Ansamblurile urbane cu valoare istorică sau arhitecturală, pentru care sunt necesare documentaţii de urbanism în vederea stabilirii unui regulament de protecţie şi valorificare- Arad, Lipova, Ineu, Pecica, Nădlac, Pâncota.

Strategia de protecţie a valorilor de patrimoniu construit este orientată spre valorificarea elementelor specifice, care pot conferi un plus de identitate culturală locurilor.

Un aspect caracteristic al judeţului este multitudinea de interferenţe culturale determinată de situarea între marile zone etnografice Crişana, Ţara Moţilor şi Banat, şi vecinătatea cu Ungaria. Amestecul etnic este foarte variat: slovaci în localitatea Nădlac, maghiari la Peregul Mic, Pecica, Zerind, Dorobanţi, Iratoşu, Variaşul Mic, Variaşul Mare, Turnu, germani la Semlac, Sântana, Aradul Nou, Vladimirescu, Horea, Zăbrani, sârbi la Felnac, Turnu, Pecica şi Arad, bulgari la Vinga, ţigani la Comlăuş, Căvăsânţ, Şiria, Arad, ucraineni la Târnova etc., trăind alături de populaţia românească.

Ţinutul muntos din jumătatea de est a judeţului, de la Depresiunea Gurahonţului şi până la poalele Muntelui Găina, a rămas masiv românesc, fiind şi partea cea mai conservatoare din punct de vedere etnografic.

Multitudinea etnică ca rezultat al colonizărilor din secolele XVIII şi XIX şi confluenţa formelor de relief montane cu cele de câmpie au condus la conturarea unor tipuri de construire foarte variate.

Aceste considerente conduc la necesitatea abordării măsurilor de protecţie a valorilor de patrimoniu într-o manieră mai variată şi cu accentuarea punerii în valoare a tuturor acestor elemente de varietate etnică.

Măsurile de protecţie a patrimoniului construit se vor orienta şi spre păstrarea tipurilor tradiţionale de locuire şi a tipurilor de aşezări:

- Codru Moma şi Zarand- sate împrăştiate specifice Munţilor Apuseni Hălmăgel, Lazuri, Brusturi, Avram Iancu)

- satele de vale- situate de-a lungul firelor de apă care se revarsă în Crişul Alb sau în Mureş, având o vechime foarte mare. Exemple sunt localităţile Păiuşeni (care are şi o lungime de 8 km, fiind cel mai întins sat al judeţului), Iacobini, Şoimuş, Mădrigeşti, Roşia Nouă, Obârşa, Corbeşti, Troaş, Temeşeşti, Dumbrăviţa etc.

- satele adunate, cu structura rectangulară datorate planurilor făcute de către Imperiul Habsburgic în secolul al XVIII-lea – Câmpia Aradului .

Tipuri de case şi tehnici de construcţie tradiţionale:


  • Case din lemn pe bîrne rotunde -se păstreză în zona Munţilor Zarand la Roşia, Obârşia, Petriş, Hălmăgel, Tisa, Poiana, Mădrigeşti, Almaş, Dieci, Bârsa, Ineu etc

  • Casele potgorenilor- de tranziţie între câmpie şi munte cu elemente specifice tradiţiilor în viticultură- Zona Potgoriei Aradului de la Pâncota la Păuliş

  • Casele în stil neobaroc, baroc ţărănesc- Zona de câmpie- de dimensiuni mari şi cu decoraţiuni pe faţade.

Măsurile de protecţie a patrimoniului cultural se vor orienta şi spre păstrarea varietăţii peisajelor culturale:

  • peisaj montan specific Munţilor Apuseni

  • zone de cultură a pomilor fructiferi în depresiunea Zarandului şi pe Valea Mureşului

  • zone de cultură a viţei de vie- Podgoria Aradului

  • zonele de câmpie specifice Câmpiei de Vest.

Elemente de tehnică populară păstrate ca urmare a păstrării unor îndeletniciri tradiţionale constituie de asemenea obiective de patrimoniu cultural necesar a fi păstrate: plugul de lemn cu corman schimbător, grapa de lemn sau „îmblăciul” vechi instalaţii pentru desfăcut porumbul, mori de mână, vânturători mecanice sau batoze, „cotarca” pentru porumb( Ţara Zarandului), piesele utilizate în vinificaţie (Baraţca, Păuliş, Miniş, Ghioroc, Cuvin, Covăsânţ, Şiria, Mâsca, Măderat, Pâncota), uneltele pentru ţesut, pielărie, olărit, ateliere de fierărie(Iosăşel, Mădrigeşti) şi reţelele de mori de apă (Honţişor, Iacobini, Buceava-Şoimuş. Mădrigeşri, Iosăşel, Zimbru, Avram Iancu, Troaş, Botfei).

În prezent strategiile comunitare de dezvoltare accentuează importanţa valorilor culturale locale. Astfel se oferă şansa finanţării proiectelor care să valorifice potenţialul cultural local. Pe termen scurt localităţile rurale pot beneficia de fondurile pentru dezvoltare rurală (PNDR 2007-2013) Axa 3. Măsura 322.



Propuneri de monumente pentru Lista Monumentelor istorice

1.

1.

Lipova, „Coasta Rea”, oraş Lipova, judeţul Arad.




2.

Fortificaţie; turn-donjon.




3.

N46°05.851', E 021°44.694'.




4.

Fortificaţia, cu val şi şanţ se datează în prima epocă a fierului, iar turnul-donjon este ridicat probabil în cursul secolelor XIII-XIV.




5.

Prima epocă a fierului; secolele XIII-XIV d. Hr.




6.

E. D. Pădureanu, SympThrac, 7, 1989, p. 268 sq.; M. Gumă, Civilizaţia, p. 291, nr. 51; Rep. Ar, p. 63.




2.

1.

Nădlac, „2, 5 km mord-vest de oraş”, oraş Nădlac, judeţul Arad.




2.

Tumul.




3.

N46°12.194', E20°47.031'.




4.

Tumul de mari dimensiuni, de pe suprafaţa căruia a fost cules un fragment ceramic, ce aparţine primei epoci a fierului.




5.

Prima epocă a fierului?




6.

Inedit.




3.

1.

Sântana, „Holumb”, oraş Sântana, judeţul Arad.




2.

Tell.




3.

N46°21.270', E21°27.180'.




4.

În urma unor sondaje arheologice, efectuate în 1954 s-a constatat existenţa unei aşezări Otomani şi unei aşezări Tiszapolgár, cu patru nivele de locuire. Cu aceeaşi ocazie s-a dezvelit şi un mormânt cu schelet chirchit, care avea ca inventar cinci vase întregi specifice culturii Tisa târzie.




5.

Cultura Tiszapolgár; Cultura Otomani.




6.

I. H. Crişan, ActaMN, 1, 1964, p. 367; D. Popescu, RevMuz, 1, 1964, p. 192; idem, SCIV, 15, 4, 1964, p. 557, 579 nr. 68; M. Rusu, Banatica, 1, 1971, p. 79 - 80; S. Dumitraşcu, Banatica, 3, 1975, p. 25; Rep. Ar., p. 90.




4.

1.

Şiclău, „1, 5 km nord-vest de sat”, comuna Grăniceri, judeţul Arad.




2.

Tumuli.




3.

N46°30.099', E21°20.197'.




4.

La aproximativ 1, 5 km, pe partea stângă a şoselei ce duce de la Şiclău la Grăniceri se pot observa doi tumuli.




5.

Nu se poate preciza.




6.

Inedit.

Yüklə 0,84 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   14




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin