Absolvenţii recenţi de învăţământ superior şi integrarea lor pe piaţa muncii


Tabelul 18 Ponderea angajatorilor care declară că au în firmă angajaţi studenţi (la licență, master sau doctorat)



Yüklə 0,49 Mb.
səhifə7/7
tarix17.01.2019
ölçüsü0,49 Mb.
#98228
1   2   3   4   5   6   7

Tabelul 18 Ponderea angajatorilor care declară că au în firmă angajaţi studenţi (la licență, master sau doctorat)

La licența

74%

La master

55%

La doctorat

8%



  1. Predicţii privind piaţa muncii

Recrutorii care au participat la cercetare au fost rugaţi să aproximeze proporţia de absolvenţi de studii superioare pe care îi plasează în firme din România, din Uniunea Europeană sau din afara Uniunii Europene. Conform răspunsurilor oferite, 58% dintre absolvenţi sunt plasaţi în firme din România, 30% sunt plasaţi în firme din Uniunea Europeană şi 12% sunt plasaţi în firme din afara Uniunii Europene. Astfel, doar 60% dintre absolvenţii de studii superioare care apelează la serviciile unei firme de recrutare sunt angajaţi în România, restul de 40% găsindu-şi un loc de muncă în afara ţării.
Figura 17 Estimările recrutorilor privind plasarea absolvenţilor în diferite firme peste 5 ani


Figura 17 prezintă estimările recrutorilor cu privire la modul în care plasarea absolvenţilor de studii superioare în diferite firme va evolua în următorii cinci ani.

! Aproape două treimi dintre recrutori (64%) se aşteaptă ca peste cinci ani proporţia absolvenţilor de studii superioare pe care îi plasează în firme din Uniunea Europeană să fie mai mare în timp ce doar 9% consideră că proporţia se va reduce.

Luând în calcul eliminarea restricţiilor privind accesul românilor pe piaţa muncii în interiorul Uniunii Europene, precum şi tendinţa persoanelor cu educaţie superioară de a-şi căuta un loc de muncă bine plătit şi în care munca să le fie apreciată, este posibil ca previziunile recrutorilor să nu fie foarte depărtate de realitatea viitorului apropiat.

Raportat la caracteristicile firmelor, în majoritatea cazurilor diferenţele sunt minore. Singurele diferenţe care merită menţionate sunt următoarele:


  • Firmele de stat / bugetare consideră găsirea unui absolvent sau a unui absolvent bine pregătit o problemă în mai mică măsură decât alte tipuri de firme.

  • !Cu cât o firmă a angajat mai mulţi absolvenţi în ultimii trei ani, cu atât consideră în mai mare măsură că există anumite dificultăţi în găsirea unui absolvent sau a unui absolvent bine pregătit.

  • !Firmele din domeniul IT&C şi din domeniul activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice consideră că au dificultăţi în găsirea unui absolvent sau a unui absolvent bine pregătit în mai mare măsură decât firmele din celelalte domenii de activitate.

IV. Proiectul DOCIS

Instrumente comune pentru învăţământul superior şi piaţa muncii



  1. Cerinţele pieţei muncii – competenţe necesare la locul de muncă

Deşi absolvenţii declară că în găsirea primului job, competenţele transversale sunt cele mai importante, sistemul de învăţământ superior reuşeşte în continuare să furnizeze absolvenţilor cunoştinţele teoretice de care aceştia au nevoie, nu însă şi abilităţile practice. Dintre cunoştinţele şi abilităţile de care au nevoie la locul de muncă absolvenţii declară că doar o treime (32%) au fost dobândite în facultate.

Ce am reuşit prin DOCIS?

Proiectul DOCIS reuneşte, în cadrul celor 72 de consorţii, reprezentanţi ai universităţilor, studenţi şi angajatori, pentru ca ei să poată transmite universităţilor în mod clar şi nemijlocit care sunt aşteptările lor în materie de cunoştinţe şi competenţe (profesionale şi transversale) pe care absolventul, viitor angajat, ar trebui să le posede la sfârşitul perioadei sale de formare iniţială universitară. Astfel, în consorţiile organizate pentru toate cele 325 de programe de studiu de nivel licenţă, angajatorii îşi pot exprima punctul de vedere, pot face modificări, adăugiri, observaţii, contribuind astfel la îmbunătăţirea grilelor de descriere a calificărilor din învăţământul superior. De asemenea în realizarea descrierii calificărilor corespunzătoare programelor de studiu de licenţă, experţii responsabili au pornit de la consultarea a minim 3 angajatori pentru fiecare program de studiu. Nevoia primordială a angajatorilor este aceea de a primi oamenii potriviţi pentru posturile potrivite. Mai buna adecvare a calificărilor şi competenţelor cu necesităţile pieţei muncii, precum şi capacitatea de adaptare rapidă a universităţilor la nevoile în continuă schimbare ale acesteia, sunt nevoi comune universităţilor şi angajatorilor.



  1. Diferenţa dintre diploma de licenţă şi diploma de master

Pentru 76% dintre angajatori nu contează dacă un posibil angajat are doar diplomă de licenţă sau are şi diplomă de master. Majoritatea angajatorilor consideră că studenţii ar trebui să fie deja specializaţi în momentul obţinerii diplomei de licenţă.

Ce am reuşit prin DOCIS?

Descrierea programelor de studiu prin rezultate ale învăţării şi implementare Bologna (Licenţă- Masterat- Doctorat) obligă universităţile să-şi adapteze oferta educaţională astfel încăt specializarea să se facă gradual. Prin urmare, competenţele dobândite după absolvirea unui program de studiu, nivel licenţă, trebuie să difere de cele dobândite prin absolvirea unui program de master. În RNCIS angajatorii vor putea vedea exact nivelul de competenţe pentru fiecare ciclu (licenţă, masterat) evitând astfel încadrarea absolvenţilor pe posturi inferioare nivelului de pregătire sau invers. În concluzie, RNCIS oferă posibilitatea angajatorilor de a vedea diferenţa dintre pregătirea unui absolvent de licenţă şi pregătirea unui absolvent de masterat şi de a alege persoana potrivită pentru postul oferit.

3. Cunoştinţe teoretice vs abilităţi practice

Atât angajatorii cât şi absolvenţii consideră că, în momentul de faţă, sistemul de învăţământ superior reuşeşte să furnizeze absolvenţilor cunoştinţele teoretice de care aceştia au nevoie, nu însă nu şi abilităţile practice. Există o diferenţă între ceea ce oferă facultăţile şi cerinţele de la locul de muncă.


Ce am reuşit prin DOCIS?

Grilele pentru descrierea programelor de studiu prin rezultate ale învăţării (cunoştinţe, abilităţi, competenţe transversale) acţionează ca un standard de pregătire profesională care îi va determina pe furnizorii de formare universitară să echilibreze această proporţie. Totodată, prin studiului sociologic realizat în cadrul proiectului DOCIS, universităţile pot vedea ce fel de competenţe (profesionale sau transversale) sunt mai importante pe piaţa muncii şi în ce proporţie, pentru fiecare dintre cele 325 de programe de studiu.




  1. Numărul mare de programe de studiu oferite de universităţi

Angajatorii sunt de acord cu afirmaţia că în învăţământul românesc actual există prea multe programe de studii.



Ce am reuşit prin DOCIS?

În proiectul DOCIS, după ce s-a realizat o inventariere a programelor de studiu oferite de fiecare universitate s-a observat că sunt programe de studiu care, deşi apar în HG 625/2008, nu mai există în oferta educaţionalală a niciunei universităţi. Astfel CNCIS este un instrument util pentru formularea de propuneri de eliminare a unor programe de studiu care nu mai corespund nevoilor angajatorilor, dar şi pentru elaborarea şi implementarea unor noi programe de studii universitare care să răspundă necesităţilor şi cerinţelor în schimbare ale pieţei muncii.



  1. Formare continuă

Aproape jumătate dintre angajatorii intervievaţi raportează comportamente de implicare în formarea continuă, prin organizarea de traininguri pentru proprii lor angajaţi.

Ce am reuşit prin DOCIS?

Prin consultarea RNCIS, angajatorii pot să îşi structureze training-urile astfel încăt conţinutul acesora să difere de informaţia furnizată în universităţi, pot afla nivelul de pregătire al absolvenţilor după finalizarea studiilor de licenţă, respectiv masterat, astfel încât trainingul să fie realizat la un nivel adecvat.



5. Mobilitate europeană
Aproape două treimi dintre recrutori (64%) se aşteaptă ca peste cinci ani proporţia absolvenţilor de studii superioare pe care îi plasează în firme din Uniunea Europeană să fie mai mare, în timp ce doar 9% consideră că proporţia se va reduce.

Ce am reuşit prin DOCIS?
Proiectul DOCIS, prin CNCIS si RNCIS, va facilita demersul implementării documentelor Europass în România la nivelul învăţământului superior prin faptul că vor stabili structura calificărilor şi implicit recunoaşterea naţională, precum şi compatibilitatea şi comparabilitatea internaţională a calificărilor dobândite la nivelurile licenţă, masterat şi doctorat. În acest fel, este favorizată mobilitatea studenţilor, a absolvenţilor şi se asigură oportunităţi sporite pentru participarea viitoare pe o piaţă a muncii modernă şi flexibilă.


1 Variabila a fost măsurată pe o scală de zece puncte, de la 1 – „foarte slab” la 10 – „foarte bun.” Valorile 1-3 au fost recodificate în categoria „slab,” valorile 4-7 au fost recodificate în categoria „mediu,” iar valorile 8-10 au fost recodificate în categoria „bun.”

2 Şi în acest caz, din motive de precizie, am optat ca variabilă dependentă să nu fie calculată ca medie simplă, ci ca scor factorial. Acesta variază de la -4,1 la +1,8. Valorile respective nu au nicio semnificaţie in sine, ele sunt utile doar pentru a ordona respondenţii şi a calcula distanţele dintre ei in funcţie de factorul de satisfacţie cu locul de muncă.



Yüklə 0,49 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin