Absolvenţii recenţi de învăţământ superior şi integrarea lor pe piaţa muncii

Absolvenţii recenţi de învăţământ superior şi integrarea lor pe piaţa muncii

COORDONATE PROMOTOR

Piaţa Valter Mărăcineanu nr. 1 - 3, Intrarea B, etaj 2,

cam. 164-166, Sector 1, 010155, Bucureşti

Tel: + 40 (21) 315 78 46,

Fax: + 40 (21) 315.78.55

Secretariat proiect DOCIS

Bd. Schitu Măgureanu nr. 1, Sector 5, 050025, Bucureşti

Tel.: [phone]

Fax: [phone]

Pentru mai multe informaţii vă recomandăm contactarea managerului de proiect:

Prof.dr. Sorin Eugen ZAHARIA

E-mail-uri:[e-mail]

[e-mail]




“Dezvoltarea unui sistem operaţional al calificărilor din învăţământul superior din România - DOCIS”

Editor: UECNCFPA

Data publicării: noiembrie 2010

“Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României”

“ “Dezvoltarea unui sistem operaţional al calificărilor din învăţământul superior din România - DOCIS” Editor: UECNCFPA Data publicării: noiembrie 2010 “Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României” Dezvoltarea unui sistem operaţional al calificărilor din învăţământul superior din România - DOCIS” Editor: UECNCFPA Data publicării: noiembrie 2010 “Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României”

Absolvenţii recenţi de învăţământ superior şi integrarea lor pe piaţa muncii

-rezumat-

Autori Raport: Bogdan Voicu, Claudiu Tufiş, Mălina Voicu

Consultanţi: Mircea Miclea, Lazăr Vlăsceanu,

Sorin Eugen Zaharia, Maria Apostol

Cuprins

I.Ce este esenţial? 5

II. Ce aduce nou acest studiu? 7

III. Câteva rezultate importante 10

IV. Proiectul DOCIS 38

Instrumente comune pentru învăţământul superior şi piaţa muncii

I. Ce este esenţial?



1. În găsirea primului job, competenţele transversale sunt mult mai importante decât cele specifice. Atât pentru absolvenţi cât şi pentru recrutori, competenţele specifice, dobândite în cadrul programelor de studii, sunt importante, însă ocupă un loc secundar faţă de cele transversale.



2. La nivelul întregului eşantion, absolvenţii consideră că mai mult de jumătate (55%) dintre cunoştinţele şi abilităţile de care au nevoie la locul de muncă au fost dobândite sau deprinse chiar la locul de muncă, aproximativ o treime (32%) au fost dobândite în facultate, iar 14% au fost dobândite în alte împrejurări.

3. Majoritatea angajatorilor consideră că studenţii ar trebui să fie deja specializaţi în momentul obţinerii diplomei de licenţă.

4. Pentru 76% dintre angajatori nu contează dacă un posibil angajat are doar diplomă de licenţă sau are şi diplomă de master.

5. 74% dintre angajatori declară că au angajați studenţi la nivel de licenţă şi 55% că au studenţi la master.

6. Atât angajatorii cât şi absolvenţii consideră că, în momentul de faţă, sistemul de învăţământ superior reuşeşte să furnizeze absolvenţilor cunoştinţele teoretice de care aceştia au nevoie, nu însă şi abilităţile practice. Există o diferenţă între ceea ce oferă facultăţile şi cerinţele de la locul de muncă.

7. Angajatorii sunt de acord cu afirmaţia că în învăţământul românesc actual există prea multe programe de studii.

8. Angajatorii sunt mai degrabă interesaţi de competenţele pe care le au absolvenţii şi de experienţa anterioară de lucru şi mai puţin de specializarea absolvită sau de prestigiul universităţii.

9. Venitul lunar mediu net al unui absolvent de studii superioare din ultimii 5 ani este de 1087 Ron.

10. Trei sferturi dintre absolvenţii recenţi intervievaţi (72%) au simţit nevoia să urmeze „cursuri de formare / pregătire profesională / specializare”.

11. În medie, aproape două treimi dintre respondenţi au urmat un curs de formare continuă, altul decât cel de tip formare iniţială de nivel universitar (master, doctorat) sau de tip autodidact.

12. Aproape jumătate dintre angajatorii intervievaţi raportează comportamente de implicare în formarea continuă, prin organizarea de traininguri pentru proprii lor angajaţi.

13. Piaţa de formare continuă post-universitară este însă aproape complet neexplorată de universităţi, extrem de puţin interesate în a oferi astfel de servicii.

14. 18% dintre angajatori cred că în cursurile de formare ar trebui reluate lucruri ce ar fi trebuit studiate mai temeinic în facultate. 43% spun că ar trebui studiate lucruri suplimentare faţă de ceea ce se poate studia în facultate, iar 14% optează pentru specializarea într-o calificare nouă.

15. Aproape două treimi dintre recrutori (64%) se aşteaptă ca peste cinci ani proporţia absolvenţilor de studii superioare pe care îi plasează în firme din Uniunea Europeană să fie mai mare, în timp ce doar 9% consideră că proporţia se va reduce.

II. Ce aduce nou acest studiu?

II.1 Context
Raportul de faţă îşi propune să discute despre absolvenţii recenţi de învăţământ superior din România. În centrul atenţiei stau traiectoriile pe care aceştia le au pe piaţa muncii, tipul de munci pe care le prestează, legătura dintre activitatea profesională și cele studiate în facultate, atât din punct de vedere al nivelului de calificare necesar, cât și în ce priveşte domeniul de activitate și specializarea îngustă.
Raportul răspunde unui context mai larg care include expansiunea până la masificare a învățământului universitar, discuţia despre relevanţa diplomelor universitare și relativa rămânere în urmă a societăţii româneşti în ce priveşte accesul la formarea terţiară. Expansiunea curentă a învăţământului superior este adesea etichetată drept benefică pentru societate. Ea conduce la o populaţie competentă profesional, cu o productivitate crescută, împărtăşind orientări valorice către autonomie și creativitate, capabilă să contribuie la un progres tehnologic și social accelerat. Pe de altă parte însă apar controverse legate de calitatea specializării și, implicit, de eficienţa utilizării resurselor financiare alocate către educaţia superioară. (Garcia-Espejo & Ibañez, 2006; Karakaya et al, 2007; Korka, coord., 2009; Kyvik, 2009; Müller & Gangl, eds. 2004; Machin & McNally, 2007; di Pietro & Urwin, 2006; Sloane et al., 1999; Teichler, ed. 2007; Vlăsceanu et al, 2009)

Faţă de alte studii sociologice realizate în România, cercetarea de faţă aduce în plus ideea nevoii de a compara între programe de studii (specializări). Am dorit să aflăm în ce măsură apare variaţie în ce priveşte angajabilitatea absolvenţilor celor 325 de specializări de la nivelul licenţă specificate de HG 625/2008. Prin urmare am dorit ca, pe de o parte, să dispunem de un eşantion care să includă cât mai multe specializări posibile, iar pe de altă parte numărul de respondenţi proveniţi din aceste programe de studii să fie cât mai mare.

II.2 Principalele întrebări

• 
  Ce se petrece cu absolvenţii după finalizarea studiilor?
  
• 
  În ce măsură folosesc pe piaţa muncii achiziţiile din facultate?
  
• 
  Sunt banii (publici și privaţi) cheltuiţi în aşa fel încât absolvenţii să constituie o resursă umană care să pună în mişcare o economie de calitate?
  

II.3 Principalele surse de date exploatate în acest raport

Studiu cantitativ realizat prin aplicarea de chestionare unui eşantion naţional de absolvenţi recenţi Studiu cantitativ realizat prin aplicarea de chestionare unui eşantion naţional de angajatori Studiu cantitativ realizat prin aplicarea de chestionare unui eşantion de disponibilitate de recrutori Două discuţii de grup cu recrutori

Datele colectate permit descrierea situaţiei curente a absolvenţilor recenţi, schiţarea modului în care studiile universitare contribuie la integrarea pe piaţa muncii, precum și realizarea de mini-proiecţii despre tendinţele următorilor ani.

II.4 Metodologie de lucru
Raportul de faţă valorifică rezultatele a trei sondaje realizate la nivel naţional. Prima cercetare implică absolvenţi de universitate din ultimii cinci ani (2004-2009), a doua se referă la angajatori de absolvenţi de învăţământ superior, iar a treia este o investigaţie a opiniilor angajaţilor din agenţii de recrutare a personalului şi plasare a forţei de muncă (etichetaţi la modul general drept „recrutori”). Informaţiile cantitative furnizate de eşantionul de recrutori sunt dublate de cele produse prin două sesiuni de interviuri de grup.

1. 
   Proiectarea cercetării: realizarea efectivă a eşantionului