Aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr. 28 din 18 mai 2007


Partea 7. CU PRIVIRE LA UNELE PROBLEME LA IMPORTUL DE MĂRFURI



Yüklə 314,54 Kb.
səhifə7/10
tarix26.04.2018
ölçüsü314,54 Kb.
#49134
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10

Partea 7. CU PRIVIRE LA UNELE PROBLEME LA IMPORTUL DE MĂRFURI


7.1. Pe teritoriul şi la depozitul BV Leuşeni se află 43 de unităţi de transport, care au fost transportate pe cale rutieră de către persoane fizice cu scopul de a fi vămuite şi plasate sub regim de import. Din numărul total de unităţi de transport, 21 de unităţi depăşeau termenele de exploatare pentru a fi percepute drepturile de import şi sînt prohibite de a fi introduse pe teritoriul ţării. Mijloacele de transport au fost returnate de la linia de control vamal în ţara de export, însă au fost lăsate de către proprietari fără supraveghere. În pofida faptului că BV Leuşeni s-a adresat către persoanele fizice în cauză, solicitînd să scoată automobilele de pe teritoriul vămii, ultimele n-au reacţionat la propunerea dată, pe motiv că, conform prevederilor legale, persoanele în cauză urmează să achite taxa pentru păstrarea autoturismelor, cuantumul căreia, fiind calculată pentru fiecare kilogram şi pentru fiecare zi de aflare la păstrare, depăşeşte de la 18 pînă la 83 de ori valoarea unităţii de transport.

Partea 8. CU PRIVIRE LA DESTINAŢIILE VAMALE

8.1. În perioada supusă controlului, Codul vamal al Republicii Moldova a suportat cîteva modificări şi completări, operate în scopul armonizării acestuia la legislaţia internaţională. Cele mai importante ajustări au fost operate prin Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.11-XV din 17.02.200517. Prin art.1 al legii menţionate, s-au operat modificări şi la art.23 din Codul vamal. Ca rezultat, aşa regimuri vamale ca reexportul, nimicirea şi renunţarea în folosul statului au căpătat statut de destinaţii vamale, după cum urmează: reexport, distrugere şi abandon în favoarea statului.

8.2. Potrivit art.100 alin.(2) şi art.103 alin.(2) din Codul vamal, distrugerea mărfurilor şi abandonul în favoarea statului se efectuează conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal. Se relevă că din martie 2005 şi pînă în martie 2007 astfel de proceduri n-au fost stabilite. Către finele controlului, Serviciul Vamal a prezentat proiecte de Regulamente, procedura de aprobare a cărora nu fusese iniţiată. Concomitent, se menţionează că nici prevederile Secţiunii 12 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1140 nu dau răspuns la întrebările legate de destinaţiile vamale distrugere şi abandon în favoarea statului.

Controlul a stabilit 8 cazuri de abandon în favoarea statului, din care 3 - în sumă totală de 2988,7 mii lei - în anul 2005 şi 5 - în valoare de 477,6 mii lei - în anul 2006. Scoatem în evidenţă cel mai semnificativ caz de abandon în favoarea statului a mărfurilor importate. În lunile iulie-septembrie 2005, la BV mun.Chişinău au intrat cîteva loturi diverse de mărfuri sportive cu valoarea în vamă de 2733,0 mii lei, plasate de către „Glorinal” S.R.L. sub destinaţia vamală de abandon în favoarea statului, prin care fapt importatorul a obţinut dreptul de neonorare a plăţilor la import. Se menţionează că importul mărfurilor respective a fost efectuat de către „Glorinal” S.R.L. în cadrul relaţiilor de executare a contractului fără număr din 27.12.2004, încheiat cu Institutul Naţional de Educaţie Fizică şi Sport. Potrivit adresării BV mun.Chişinău, bunurile în cauză au fost recepţionate de către IFS pe mun.Chişinău şi transmise la păstrare Institutului Naţional de Educaţie Fizică şi Sport.

Prin Hotărîrea Guvernului nr.762 din 25.07.2005 „Cu privire la transmiterea bunurilor materiale către Institutul Naţional de Educaţie Fizică şi Sport”18, Guvernul a indicat Inspectoratului Fiscal Principal de Stat „să asigure transmiterea, cu titlu gratuit, de către Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun.Chişinău către Institutul Naţional de Educaţie Fizică şi Sport a bunurilor materiale plasate în regim vamal de renunţare în folosul statului, conform anexei” (primul lot).

Inventarierea din 25.12.2006, efectuată la faţa locului de către reprezentanţii Curţii de Conturi, IFS pe mun.Chişinău şi ai Institutului Naţional de Educaţie Fizică şi Sport, a stabilit că toate bunurile transmise la păstrare se utilizează de către Institut din momentul predării acestora de către IFS pe mun.Chişinău. Prin Hotărîrea Guvernului nr.58 din 22.01.2007 „Cu privire la transmiterea unor bunuri materiale”19, s-a dispus, de asemenea, ca IFPS să asigure transmiterea, cu titlu gratuit, a bunurilor materiale, cu destinaţia vamală de renunţare la mărfuri în folosul statului.

(Cazul a fost reparat prin anularea tranzacţiei de plasare în regim de abandon în favoarea statului şi achitare de către „Glorinal” S.R.L. a drepturilor de import în sumă de 546,6 mii lei).
8.3. Generalizînd cele expuse, se relevă că lipsa procedurilor clare de efectuare a abandonului în favoarea statului menţine riscul de eschivare a unor contribuabili de la onorarea drepturilor de import, fără aplicarea măsurilor de politică economică.

Partea 9. CU PRIVIRE LA ZONA LIBERĂ

9.1. Zona liberă este o parte a teritoriului vamal în care mărfurile străine sînt introduce şi utilizate fără plata drepturilor de import, iar mărfurile autohtone sînt introduce şi utilizate cu respectarea condiţiilor stabilite pentru regimul vamal de export. Conform art.89 din Codul vamal, organul vamal asigură respectarea legislaţiei vamale în zonele libere. Pornind de la aceasta, controlului a fost supus Biroul Vamal Centru (în continuare - BVC), creat prin Ordinul Serviciului Vamal nr.887-c din 12.08.2005 “Cu privire la lichidarea şi crearea unor birori vamale”.

BVC este persoană juridică şi are în subordinea sa 16 subdiviziuni structurale, inclusiv – 13 posturi vamale interne (PVI - reprezentanţe raionale), postul vamal ZAL „Expo-Business Chişinău”, postul vamal subzona „Sud Est” şi postul vamal „Tracom”.

9.2. Conform informaţiei prezentate de către Administraţia ZAL „Expo-Business-Chişinău”, la 31.12.2006, în zona liberă erau înregistraţi 57 de rezidenţi (agenţi economici), din care activează doar 38. Rezidenţii înregistraţi deţin 73 de autorizaţii eliberate de către Administraţie, din care 24 de autorizaţii - pentru fabricarea producţiei industriale, 12 - pentru efectuarea operaţiunilor de sortare, ambalare, marcare şi altor asemenea operaţiuni cu mărfurile tranzitate prin teritoriul vamal al Republicii Moldova, 15 - pentru efectuarea altor genuri de activitate şi 22 - pentru genurile de activitate care nu sînt prevăzute de legislaţia în vigoare şi se efectuează de către agenţii economici în cadrul garanţiilor de stat prevăzute în art.5 din Legea nr.625-XIII din 03.11.1995 „Cu privire la Zona Antreprenoriatului Liber „Expo-Business-Chişinău”20 (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea nr.625-XIII), la art.13 şi art.15 alin. (4) din Legea nr.440-XV din 27.07.2001 „Cu privire la zonele economice libere”21 (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea nr.440-XV), din care 20 de autorizaţii eliberate pentru efectuarea comerţului angro şi 2 autorizaţii pentru prestarea serviciilor.

Actualmente, 11 din 57 de agenţi economici rezidenti ai zonei libere activează şi se conduc de prevederile Legii nr.440-XV, iar 46 de rezidenţi - de prevederile Legii nr.625-XIII.

9.3. Potrivit datelor Administraţiei zonei libere, în perioada supusă controlului, rezidenţii zonei libere au efectuat vînzări de mărfuri, prestări de servicii în sumă de 1215,0 mil. lei, inclusiv în anul 2005 în mărime de 679,6 mil.lei şi în anul 2006 - de 535,4 mil.lei. Ponderea vînzărilor de producţie proprie originară din zona liberă în volumul total al vînzărilor a constituit 62,2% în anul 2005 şi 47,1% - în anul 2006. Volumul vînzărilor de producţie peste hotarele ţării în anul 2005 a constituit 220,7 mil.lei (52,3%) şi în anul 2006 - 133,2 mil.lei (52,9%), restul producţiei fiind realizată pe teritoriul republicii. În urma tranzacţiilor efectuate pe parcursul anului 2006 au fost calculate drepturi de import/export şi alte plăţi în sumă de 209,2 mil.lei, ceea ce depăşeşte volumul drepturilor vamale calculate în anul 2005 cu 119,7 mil.lei.

9.4. În conformitate cu art.1 alin.(3) lit.c) din Legea nr.440-XV, scopul creării zonei libere este şi dezvoltarea producţiei orientate spre export, iar art.6 alin.(11) prevede că genul prioritar de activitate a rezidenţilor va fi producţia industrială. Analiza datelor Serviciului Vamal cu privire la mărfurile străine şi autohtone introduse în zona liberă, prelucrarea şi ieşirile acestora din zonă denotă că volumul mărfurilor exportate în anul 2006 s-a micşorat faţă de anul precedent cu 354,4 mil.lei. Din volumul mărfurilor exportate şi reexportate, 71,0% - în anul 2005 şi 85,2% - în anul 2006 constituie mărfurile plasate în zonă şi scoase din zonă neprelucrate. Astfel, Zona Antreponariatului Liber nu atinge în măsură deplină scopul creării şi dezvoltării zonelor economice libere, obiectiv prevăzut de lege şi de Concepţia privind crearea şi dezvoltarea zonelor economice libere, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.783 din 17.06.200222.

9.5. Controlul a stabilit situaţii ce nu sînt clar reglementate de actele normative în vigoare. Unii agenţi economici, fiind excluşi din lista rezidenţilor zonei libere, nu recunosc obligativitatea ce reiese din prescripţiile legale cu privire la declararea mărfurilor şi materialelor în alt regim vamal. Exemplificăm în acest sens următoarele.



Centrul Internaţional de Expoziţii „Moldexpo” S.A., la data excluderii din lista rezidenţelor zonei libere - 09.09.2003, dispunea de mărfuri introduse în perioada anilor 1997-2003 sub regimul vamal de zonă liberă în sumă de 2,1 mil.lei. Revocîndu-se statutul de rezident al zonei libere, agentul economic menţionat nu putea să utilizeze regimul de „zonă liberă” şi urma să declare mărfurile şi materialele în alt regim vamal. De la 04.01.2005 şi pînă la 13.12.2006, CIE „Moldexpo” S.A. s-a aflat în litigiu cu organul vamal. Deşi colaboratorii BVC au calculat drepturile de import aferente stocurilor de mărfuri în sumă de 599,6 mii lei, mărfurile respective n-au fost declarate de CIE „Moldexpo” S.A. în alt regim vamal pînă în prezent. În total, datoria CIE „Moldexpo” S.A. faţă de BVC, la 01.01.2007, constituia 1440,8 mii lei, inclusiv amenda – de 841,2 mii lei şi drepturile de import – de 599,6 mii lei. S-a stabilit că datoria CIE Moldexpo” S.A. n-a fost reflectată ca restanţă în anul 2006, fiind întrodusă în raport la 11.01.2007. La situaţia din 27.03.2007, CIE „Moldexpo” S.A. a achitat prima rată de 210,0 mii lei, din contul căreia s-a micşorat restanţa la amendă.

9.6. Se relevă abateri de la prevederile legale privind plasarea şi evidenţa mărfurilor în zona liberă, inclusiv în regim de perfecţionare activă, monitorizarea operaţiunilor de prelucrare, verificarea cantităţilor produselor compensatoare, după cum urmează:



a) BVC n-a urmărit respectarea de către rezidenţii zonei economice libere a condiţiilor de plasare în interiorul zonei libere a mărfurilor în regim de perfecţionare activă.

Potrivit art.6 alin.(14) din Legea nr.440-XV, rezidenţii zonei libere îşi desfăşoară activitatea conform autorizaţiei pentru fiecare gen de activitate, inclusiv şi cea de prelucrare, eliberată de administraţia zonei libere pe bază de contract. Totodată, alin.(15) al aceluiaşi articol stipulează că „Autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii în zona liberă nu scuteşte rezidentul de obligaţia de a obţine şi alte licenţe (autorizaţii) prevăzute de legislaţie”. În această ordine de idei, se menţionează că art.59 din Codul vamal prevede eliberarea unei autorizaţii la solicitarea persoanei care efectuează perfecţionarea activă, iar pct.342 al Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1140 stipulează expres obligativitatea obţinerii în prealabil a unei astfel de autorizaţii pentru mărfurile străine ce urmează a fi plasate în interiorul zonelor libere în regim de perfecţionare activă. Astfel, în perioada supusă controlului, BVC, neeliberînd nici o autorizaţie de perfecţionare activă, a permis rezidenţilor zonei libere plasarea mărfurilor străine în regimul menţionat.



b) BVC n-a efectuat controale de monitorizare a operaţiunilor de prelucrare, cu verificarea cantităţilor de mărfuri din import plasate în regim de perfecţionare activă şi a cantităţilor produselor compensatoare obţinute.

9.7. La determinarea valorii în vamă a mărfurilor, BVC se conduce de Legea nr.1380-XIII şi de Regulamentul „Privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.600 din 14.05.200223. Controlului selectiv au fost supuse şi aspectele ce ţin de determinarea valorii în vamă a marfurilor, precum şi unele operaţiuni efectuate prin zona liberă care nu se încadrează întocmai în prevederile autorizaţiei emise pentru un anumit gen de activitate. În acest context, scoatem în evidenţă următoarele.

Un agent economic, deţinător al autorizaţiei pentru desfăşurarea activităţii în zona liberă în domeniul sortării, ambalării, marcării şi altor asemenea operaţiuni cu mărfurile tranzitate prin teritoriul vamal al Republicii Moldova, şi alt agent economic, deţinător de autorizaţie similară, precum şi de autorizaţie pentru desfăşurarea activităţii în zona liberă în domeniul „Comerţ-angro”, dispunînd de carnete TIR, efectiv tranzitează prin zona liberă diferite mărfuri (mobilă, anvelope) importate din România, Belarus) şi din alte ţări, pe care ulterior le tranzitează în Federaţia Rusă, Ucraina, România. Astfel, activitatea acestor rezidenţi ai zonei nu corespunde celor indicate în autorizaţie.

Conform informaţiei Serviciului Vamal, în anul 2006, primul din rezidenţii sus-menţionaţi a plasat în zonă (sub regimul 78) marfuri în valoare de 67,5 mil.lei şi a reexportat (regimul EX3) - de 63,0 mil.lei, iar al doilea rezident a plasat în zonă bunuri de 337,5 mil. lei şi a reexportat mărfuri în valoare de 339,5 mil.lei.

Urmare controlului selectiv al 5 tranzacţii efectuate de către rezidenţii sus-indicaţi s-a stabilit că la efectuarea importului în zonă, valoarea se determină prin metoda nr.1 – metoda de evaluare în baza documentelor justificative (invoice) prezentate. Se cuvine să indicăm că reexportul mărfurilor se efectuează în aceeaşi zi cu imporul sau peste 3-5 zile de la import. La perfectarea declaraţiilor de reexport, rezidenţi menţin valoarea în vamă a mărfurilor importate în zonă. Totodată, valoarea facturală a mărfurilor se diminuează cu circa 60% (în baza scrisorilor expeditorului), iar diferenţa obţinută se atribuie la cheltuieli interne. BVC acceptă aceste tranzacţii pe simplu motiv că, conform legislaţiei, rezidenţii zonei libere de la activitatea de tranzit achită doar proceduri vamale în mărime de 0,1% din valoarea mărfii. Astfel, pentru organul vamal este important ca plăţile aferente procedurilor vamale să fie încasate în deplină măsură, iar schimbările ce se produc în interior nu prezintă interes, deşi sub aspectul conlucrării cu alte organe de drept din ţară şi de peste hotare în vederea consolidării eforturilor în lupta cu contrabanda, fraudele vamale etc. tranzacţiile respective merită atenţie.



Yüklə 314,54 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin