Basic abc-doar

litere de la A la F).Aceste tipuri de coduri sint cunoscute sub numele

de coduri numerice si alfanumerice si au avantajul ca necesita o structu-

ra de hardware minimala (cu un singur procesor se pot realiza toate

calculele si reprezentarile grafice) si sint foarte avantajoase pentru

microcalculatoare si console de joc.Spre deosebire de aceste programe,

programele moderne sint bazate frecvent pe unitati de calcul matriceal

in care fiecare punct de pe ecran este corespunzator unei matrice, iar

operatiile pentru fiecare punct se realizeaza in interiorul matricei.

Aceste programe si unitatile care le executa (de exemplu imprimantele)

se numesc matriceale si functioneaza dupa principiul descrierii imaginii

punct cu punct.Si programele matriceale pot avea program interpretor

pentru codurile ASCII si pot fi compatibile cu programele alfanumerice.

-24-

TABEL DE CORESPONDENTA DINTRE CODURILE ASCII SI CARACTRELE BASIC
1 neutilizat 52 4 103 g 154 caracter 205 STEP

2 neutilizat 53 5 104 h 155 grafic 206 DEF FN

3 neutilizat 54 6 105 i 156 definit 207 CAT

4 neutilizat 55 7 106 j 157 de 208 FORMAT

5 neutilizat 56 8 107 k 158 utilizator 209 MOVE

6 PRINT 57 9 108 l 159 -"- 210 ERASE

7 EDIT 58 : 109 m 160 -"- 211 OPEN#

8 cursor stg. 59 ; 110 n 161 -"- 212 CLOSE#

9 cursor dr. 60 < 111 o 162 -"- 213 MERGE

10 cursor jos 61 = 112 p 163 -"- 214 VERIFY

11 cursor sus 62 > 113 q 164 -"- 215 BEEP

12 DELETE 63 ? 114 r 165 RND 216 CIRCLE

13 ENTER 64 @ 115 s 166 INKEY$ 217 INK

14 numar 65 A 116 t 167 PI 218 PAPER

15 neutilizat 66 B 117 u 168 FN 219 FLASH

16 INK control 67 C 118 v 169 POINT 220 BRIGHT

17 PAPER -"- 68 D 119 w 170 SCREEN$ 221 INVERSE

18 FLASH -"- 69 E 120 x 171 ATTR 222 OVER

19 BRIGHT -"- 70 F 121 y 172 AT 223 OUT

20 INVERSE -"- 71 G 122 z 173 TAB 224 LPRINT

21 OVER -"- 72 H 123 { 174 VAL$ 225 LLIST

22 AT -"- 73 I 124 | 175 CODE 226 STOP

23 TAB -"- 74 J 125 } 176 VAL 227 READ

24 neutilizat 75 K 126 - 177 LEN 228 DATA

25 -"- 76 L 127 caracter 178 SIN 229 RESTORE

26 -"- 77 M 128 grafic 179 COS 230 NEW

27 -"- 78 N 129 -"- 180 TAN 231 BORDER

28 -"- 79 O 130 -"- 181 ASN 232 CONTINUE

29 -"- 80 P 131 -"- 182 ACS 233 DIM

30 -"- 81 Q 132 -"- 183 ATN 234 REM

31 -"- 82 R 133 -"- 184 LN 235 FOR

32 spatiu 83 S 134 -"- 185 EXP 236 GO TO

33 ! 84 T 135 -"- 186 INT 237 GO SUB

34 " 85 U 136 -"- 187 SQR 238 INPUT

35 # 86 V 137 -"- 188 SGN 239 LOAD

36 $ 87 W 138 -"- 189 ABS 240 LIST

37 % 88 X 139 -"- 190 PEEK 241 LET

38 & 89 Y 140 -"- 191 INK 242 PAUSE

39 ' 90 Z 141 -"- 192 USR 243 NEXT

40 ( 91 [ 142 -"- 193 STR$ 244 POKE

41 ) 92 \ 143 -"- 194 CHR$ 245 PRINT

42 * 93 ] 144 caractere 195 NOT 246 PLOT

43 + 94 ^ 145 definite 196 BIN 247 RUN

44 , 95 _ 146 de 197 OR 248 SAVE

45 - 96 lira 147 utilizator198 AND 249 RANDOMIZE

46 . 97 a 148 -"- 199 <= 250 IF

47 / 98 b 149 -"- 200 >= 251 CLS

48 0 99 c 150 -"- 201 <> 252 DRAW

49 1 100 d 151 -"- 202 LINE 253 CLEAR

50 2 101 e 152 -"- 203 THEN 254 RETURN

51 3 102 f 153 -"- 204 TO 255 COPY

-25-

TABEL CU CODURILE DE REFERINTA HEXAZECIMAL/ASCII-DOS

zecimal hexa tasta nume caracter functie

0 00 CTRL-0 blank

1 01 CTRL-A fata vesela SOH Start of Heading

2 02 CTRL-B fata inversa STX Start of Text

3 03 CTRL-C cupa ETX End of Text

4 04 CTRL-D caro EOT End of Transmit

5 05 CTRL-E trefla ENQ Enquiry

6 06 CTRL-F pica ACK Acknowledge

7 07 CTRL-G bulina BEL Bell

8 08 CTRL-H bulina invers BS Back Space

9 09 CTRL-I cerc HT Horizontal Tab

10 0A CTRL-J cerc invers LF Line Feed

11 0B CTRL-K semn masculin VT Vertical Tab

12 0C CTRL-L semn feminin FF Form Feed

13 0D CTRL-M nota simpla CR Carriage Return

14 0E CTRL-N nota dubla SO Shift Out

15 0F CTRL-O soare SI Shift In

16 10 CTRL-P triunghi dr. DLE Data Line Escape

17 11 CTRL-Q triunghi stg. DC1 Device Control 1

18 12 CTRL-R sageata sus DC2 Device Control 2

19 13 CTRL-S !! DC3 Device Control 3

20 14 CTRL-T semn paragraf DC4 Device Control 4

21 15 CTRL-U -"-subcapitol NAK Negative Acknowledge

22 16 CTRL-V patrat SYN Syncronous Idle

23 17 CTRL-W sus/jos ETB End of Transmit Block

24 18 CTRL-X sageata sus CAN Cancel

25 19 CTRL-Y sageata jos EM End of Medium

26 1A CTRL-Z sageata dr. SUB Substitute

27 1B CTRL-( sageata stg. ESC Escape

28 1C CTRL-\ colt stg.jos FS File Separator

29 1D CTRL-] sageata stg.dr. GS Group Separator

30 1E CTRL-^ triunghi sus RS Record Separator

31 1F CTRL-_ triunghi jos US Unit Separator

32 20 spatiu

33 21 semn de exclamare !

34 22 ghilimele "

35 23 diez #

36 24 dolar $

37 25 procent %

38 26 & si(et comp) &

39 27 apostrof '

40 28 deschidere paranteza rotunda (

41 29 inchidere paranteza rotunda )

42 2A asterisc *

43 2B plus +

44 2C virgula ,

45 2D cratima -

46 2E punct .

47 2F linie diagonala /

48 30 zero 0

49 31 unu 1

50 32 doi 2

51 33 trei 3

-26-

zecimal hexa tasta nume caracter functie

52 34 patru 4

53 35 cinci 5

54 36 sase 6

55 37 sapte 7

56 38 opt 8

57 39 noua 9

58 3A doua puncte :

59 3B punct si virgula ;

60 3C mai mic <

61 3D egal =

62 3E mai mare >

63 3F semnul intrebarii ?

64 40 a mic rond @

65 41 a mare A

66 42 b mare B

67 43 c mare C

68 44 d mare D

69 45 e mare E

70 46 f mare F

71 47 g mare G

72 48 h mare H

73 49 i mare I

74 4A j mare J

75 4B k mare K

76 4C l mare L

77 4D m mare M

78 4E n mare N

79 4F o mare O

80 50 p mare P

81 51 q mare Q

82 52 r mare R

83 53 s mare S

84 54 t mare T

85 55 u mare U

86 56 v mare V

87 57 w mare W

88 58 x mare X

89 59 y mare Y

90 5A z mare Z

91 5B deschidere paranteza dr.[

92 5C linie diagonala stg. \

93 5D inchidere paranteza dr. ]

94 5E insertie (^) ^

95 5F liniuta subliniere _

96 60 accent grav '

97 61 a mic a

98 62 b mic b

99 63 c mic c

100 64 d mic d

101 65 e mic e

102 66 f mic f

103 67 g mic g

104 68 h mic h

-27-
zecimal hexa tasta nume caracter functie

105 69 i mic i

106 6A j mic j

107 6B k mic k

108 6C l mic l

109 6D m mic m

110 6E n mic n

111 6F o mic o

112 70 p mic p

113 71 q mic q

114 72 r mic r

115 73 s mic s

116 74 t mic t

117 75 u mic u

118 76 v mic v

119 77 w mic w

120 78 x mic x

121 79 y mic y

122 7A z mic z

123 7B deschidere acolada {

124 7C linie verticala |

125 7D inchidere acolada }

126 7E tilda ~

127 7F casuta grafic

128 80 c mare cu sedila

129 81 u mic cu umlaut

130 82 e mic cu accent ascutit

131 83 a mic cu accent circumflex

132 84 a mic cu umlaut

133 85 a mic cu accent grav

134 86 a mic cu cerculet

135 87 c mic cu sedila

136 88 e mic cu accent circumflex

137 89 e mic cu umlaut

138 8A e min cu accent grav

139 8B i mare cu umlaut

140 8C i mare cu accent circumflex

141 8D i mare cu accent grav

142 8E a mare cu umlaut

143 8F a mare cu cerculet

144 90 e mare cu accent acut

145 91 ligatura formata din a mic si e mic

146 92 ligatura formata din A mare si E mare

147 93 o mic cu accent circumflex

148 94 o mic cu umlaut

149 95 o mic cu accent grav

150 96 u mic cu accent circumflex

151 97 u mic cu accent grav

152 98 y mic cu umlaut

153 99 O mare cu umlaut

154 9A U mare cu umlaut

155 9B cent

156 9C lira sterlina

-28-
zecimal hexa tasta nume caracter functie

157 9D yen

158 9E Pt Pt

159 9F functie f

160 A0 a mic cu accent acut

161 A1 i mare cu accent acut

162 A2 o mic cu accent acut

163 A3 u mic cu accent acut

164 A4 n mic cu tilda

165 A5 n mare cu tilda

166 A6 a mic subliniat

167 A7 o mic subliniat

168 A8 semn de intrebare de deschidere

169 A9 colt stinga sus

170 AA colt dreapta sus

171 AB jumatate

172 AC sfert

173 AD semn de exclamare de deschidere

174 AE deschidere citat

175 AF inchidere citat

176 B0 bloc de culoare deschisa

177 B1 bloc de culoare intermediara

178 B2 bloc de culoare inchisa

179 B3 bara verticala simpla

180 B4 jonctiune dreapta simpla

181 B5 jonctiune dreapta 2 la 1

182 B6 jonctiune dreapta 1 la 2

183 B7 colt dreapta sus 1 la 2

184 B8 colt dreapta sus 2 la 1

185 B9 jonctiune dreapta dubla

186 BA bara verticala dubla

187 BB colt dreapta sus dublu

188 BC colt dreapta jos dublu

189 BD colt dreapta jos 1 la 2

190 BE colt dreapta jos 2 la 1

191 BF colt dreapta sus simplu

192 C0 colt stinga jos simplu

193 C1 jonctiune jos simpla

194 C2 jonctiune sus simpla

195 C3 jonctiune stinga simpla

196 C4 bara orizontala simpla

197 C5 intersectie simpla

198 C6 jonctiune stinga 2 la 1

199 C7 jonctiune stinga 1 la 2

200 C8 colt stinga jos dublu

201 C9 colt stinga sus simplu

202 CA jonctiune jos dubla

203 CB jonctiune sus dubla

204 CC jonctiune stinga dubla

205 CD bara orizontala dubla

206 CE intersectie dubla

207 CF jonctiune jos 1 la 2

208 D0 jonctiune jos 2 la 1

-29-
zecimal hex tasta nume caracter functie

209 D1 jonctiune sus 1 la 2 toate caracterele

210 D2 jonctiune sus 2 la 1 pentru colturi

211 D3 colt stinga jos 1 la 2 si jonctiuni se

212 D4 colt stinga jos 2 la 1 folosesc pentru

213 D5 colt stinga sus 2 la 1 tabele,chenare

214 D6 colt stinga sus 1 la 2 si ferestre de

215 D7 intersectie 2 la 1 program

216 D8 intersectie 1 la 2

217 D9 colt dreapta jos simplu

218 DA colt dreapta sus simplu

219 DB spatiu in video invers

220 DC jos in video invers

221 DD stinga in video invers

222 DE dreapta in video invers

223 DF sus in video invers

224 E0 alfa mic

225 E1 beta mic

226 E2 gama mare

227 E3 pi mic

228 E4 sigma mare

229 E5 sigma mic

230 E6 miu mic

231 E7 tau mic

232 E8 phi mic

233 E9 theta mare

234 EA omega mare

235 EB delta mic

236 EC infinit

237 ED phi mic

238 EE epsilon mic

239 EF intersectie de multimi

240 F0 identitate

241 F1 plus/minus

242 F2 mai mare sau egal

243 F3 mai mic sau egal

244 F4 jumatatea de sus a simbolului integralei

245 F5 jumatatea de jos a simbolului integralei

246 F6 impartire

247 F7 aproximativ

248 F8 grad

249 F9 cerculet

250 FA bulina mica

251 FB radacina patrata

252 FC puterea n

253 FD puterea 2

254 FE patrat

255 FF spatiu fantoma
Codurile de mai sus au fost publicate si foarte posibil sa fie schim-

bate sau modificate.Rostul lor nu este sa devenim experti in decodificarea

datelor ci doar sa intelegem cum se organizeaza informatiile intr-un pro-

gram.Se poate urmari si corespondenta dintre BASIC si codul hexazecimal.

-30-
Cei pasionati de electronica vor observa ca majoritatea comenzilor din

codurile prezentate anterior se gasesc notate si pe schemele electrice

ale procesoarelor sau circuitelor integrate.Asadar,exista un circuit

electric separat pentru fiecare din functiile codificate,iar informatiile

asupra carora se aplica comenzile respective vor circula in calculator

prin circuitele denumite cu numele functiilor pe care le executa.Initial,

in anii de pionierat ai informaticii toate informatiile din calculator

circulau prin aceste circuite in cod binar (respectiv in secvente ordo-

nate de 0 si 1).Din codul binar se dezvoltau functii codificate la

nivelul al doilea in cod octal sau hexazecimal si apoi in limbaje evoluate

de genul limbajului BASIC in care informatiile sint codificate prin litere

sau caractere grafice.Actual structurile de date nu mai au la baza obliga-

toriu un cod binar si ca atare nu mai respecta logica binara.Din acest

motiv exista diferente foarte mari intre variantele initiale de BASIC si

versiunile recente care utilizeaza acelasi limbaj de comunicare cu calcu-

latorul dar au functiile structurate diferit si necesita o unumita confi-

guratie a procesoarelor (de obicei se specifica pentru fiecare program si

configuratia recomandata).Acest fapt are importanta in masura in care o

serie de programe si aplicatii editate in limbaj BASIC nu pot fi citite

si utilizate pe calculatoare vechi sau utilizind o versiune veche a pro-

gramului de operare.Modificarile permanente au rolul de a creste semnifi-

cativ performantele sistemului,dar si de a stimula permanent vinzarile de

calculatoare noi si performante.Totusi,programele valoroase este bine sa

fie accesibile pentru orice tip de calculator si in orice configuratie.

Prin urmare in rindurile care urmeaza vor fi prezentate simplist citeva

notiuni elementare pentru formarea unor algoritmi simpli utilizind comenzi

si instructiuni in forma lor directa si cu intelesul lor operational.

Pentru programare structurata,codificata sau secventiala (mai multe opera-

tii de transformare si conversie menite sa faca imposibila citirea unei

instructiuni executabile) se recomanda alte lecturi.Aceste rinduri nu se

adreseaza celor care au acces la o forma organizata de instruire,si nici

nu prezinta nici un fel de garantie asupra informatiilor prezentate sau

asupra notiunilor insusite de eventualul cititor,ci reprezinta un mic

ajutor bazat pe experienta personala,adresat celor care din pasiune sau

din restrictii materiale au ales sa invete singuri un limbaj de programare.

Notiunile de pina acum nu sint necesare pentru limbajul BASIC propriu

zis ci prezinta doar o reprezentare simplista a procesului prin care date-

le devin programe,iar programele devin instrumente de lucru.Pentru a

programa un calculator este totusi important sa se inteleaga cum functio-

neaza si ce anume se poate cere de la el.Limbajul care urmeaza va prezenta

cum anume cerem calculatorului sa execute ceva.Dintre cartile citite,cea

mai valoroasa forma de prezentare mi s-a parut cea de tip dictionar in

care limbajul este prezentat in ordine alfabetica impreuna cu modul de

utilizare si citeva exemple.Ori de cite ori apar neclaritati cu privire

la modul de utilizare a unei functii sau comenzi se vor studia exemplele

referitoare la functia respectiva.Este bine ca fiecare cititor sa-si

formeze o arhiva proprie de functii,programe si subprograme ordonate

alfabetic si usor de consultat la nevoie.Posibilele erori si probabilele

omisiuni vor fi scuzate de catre ochiul intransigent al eventualului

cititor si vor avea rolul de a-l stimula eventual sa completeze si sa

imbunatateasca acest abecedar destinat in primul rind copilului meu si

doar in al doilea rind oricarei alte persoane intresate.Asadar,se va avea

in vedere caracterul mai mult subiectiv decit didactic al acestui material.

-31-

BASIC-AMSTRAD
varianta de BASIC pentru procesoare cu memorie de 128 K,instalat pe

microcalculatoare (de exemplu SCHNEIDER) care se identifica la pornirea

calculatorului prin eticheta @1985 Amstrad Consumer Electronics plc and

Locomotive Software Ltd.Utilizeaza o unitate floppy cu dischete de trei

inchi tip CF-2(Compact Floppy) si un sistem editor de disck denumit CP/M

sau un port de comunicatie cu un alt calculator sau unitate de disc

externa.Este un program ideal pentru invatarea regulilor elementare de

utilizare a unui limbaj de programare si pentru elaborarea de programe

mici si mijlocii.Memoria de lucru este suficient de extinsa pentru

aplicatii complexe,consumul de energie este mic,limbajul este extrem de

maleabil si permite practic orice fel de aplicatii in limbaj BASIC,pe

scurt este programul si sistemul recomandat pentru initiere in programare.

Limbajul BASIC nu utilizeaza decit relativ putin din resursele unui

ordinator complex si este neeconomic si inutil sa invatam BASIC pe un

Pentium sau un server de retea.Aplicatiile din BASIC sint insa extrem de

valoroase si pentru supercalculatoare care pot rula simultan cite 3,5 sau

chiar 9 aplicatii de BASIC simultan.Exista programe care ruleaza cite

32 de aplicatii scrise in limbaj BASIC pe port paralel de comunicatie

dar elaborarea unor astfel de programe se va face dupa o buna cunoastere

a limbajului BASIC clasic (1X).
COMENZI SI INSTRUCTIUNI BASIC-AMSTRAD
ABS -functie

Calculeaza valoarea absoluta a expresiei din paranteza care

urmeaza imediat dupa expresie.

-forma de utilizare ABS (expresie numerica)

-exemplu PRINT ABS (-3.141516)

-expresii asociate SGN (cuvinte cheie care se pot folosi impreuna

cu expresia pentru a forma expresii com-

plexe sau algoritmi de prelucrare a date-

lor sau variabilelor)
AFTER... -comanda

GOSUB -apeleaza un subprogram dupa un anumit interval de timp.Timpul

este exprimat in multiplii de 0,02 secunde.Numarul de cronometru

(0,1,2 sau 3) precizeaza cronometrul utilizat.Fiecare din cele

patru cronometre poate apela un subprogram diferit.

-forma de utilizare AFTER (durata)(nr cronometru)GOSUB (nr)

-exemplu 5 CLS

10 AFTER 250,3 GOSUB 100

20 FOR x=1 to 300

30 PLOT x,x

40 next x

-expresii 50 goto 20

asociate: 100 SOUND 1,100,10,12

EVERY 105 CLS