Da’ noi n-aveam scame de astea, ne durea-n paişpe de politică şi de Ceaşcă, n-aveam în sfeclă decât dixtracţia, adică macheală, gagicăreală şi muzici


sau, depreciativ, un limbaj ininteligibil, pretenţios (într-o accepţie preluată în anii ‘50 din lingvistica sovietică, erau vizate mai ales limbajele “la modă”, abundând în împrumuturi neasimilate)



Yüklə 445 b.
səhifə5/13
tarix24.12.2017
ölçüsü445 b.
#35897
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   13

sau, depreciativ, un limbaj ininteligibil, pretenţios (într-o accepţie preluată în anii ‘50 din lingvistica sovietică, erau vizate mai ales limbajele “la modă”, abundând în împrumuturi neasimilate).

  • Prima accepţie, conform căreia jargonul este limbajul intern al unui grup profesional, este relevantă din punct de vedere sociolingvistic şi diferenţiază destul de bine jargonul de argoul general. Nu şi de argoul interlop, care este, în parte, tocmai un limbaj special, cuprinzând terminologia activităţilor ilegale (furt, prostituţie). E totuşi vorba de „profesii” care au un statut special, fiind excluse de normele sociale în vigoare, ceea ce asigură şi limbajului lor o expresivitate şi o subversivitate specifică – deci includerea în categoria argoului. Toate celelalte jargoane profesionale – limbajul bărbierilor, avocaţilor, medicilor, feroviarilor etc. – folosesc procedee asemănătoare celor argotice, dar au un inventar limitat şi nu presupun mentalitatea şi viziunea polemică a argoului propriu-zis.



  • Rămân câteva cazuri mai greu de delimitat: jargonul operării cu calculatorul şi al internetului are un nucleu propriu specialiştilor, dar şi o răspândire enormă, care îl apropie de argoul comun. Limbajul fotbalistic – al unui sport extrem de popular – oscilează, la fel, între statutul de jargon profesionist şi cel de argou expresiv.

    • Rămân câteva cazuri mai greu de delimitat: jargonul operării cu calculatorul şi al internetului are un nucleu propriu specialiştilor, dar şi o răspândire enormă, care îl apropie de argoul comun. Limbajul fotbalistic – al unui sport extrem de popular – oscilează, la fel, între statutul de jargon profesionist şi cel de argou expresiv.



    Înainte de orice, limbajul argotic este parte a limbajului popular: majoritatea trăsăturilor şi a procedeelor sale (metafore, metonimii, hiperbole, superlative, cuvinte vagi etc.) apar şi în limbajul tradiţional rural sau în cel familiar. Argoul foloseşte intens cuvintele considerate vulgare şi obscene (denumirile populare ale organelor sexuale, ale actelor fiziologice care nu se pot desfăşura în public), numai că acestea se întâlnesc la fel de uşor în oralitatea populară. Mulţi confundă limbajul argotic cu cel vulgar; de fapt, cuvintele obscene primesc marca specifică de elemente argotice doar dacă au suferit evoluţii semantice speciale, care le duc dincolo de sensul lor denotativ. Pe de altă parte, noţiunile tabu creează în argou câmpuri semantice foarte bogate, cu zeci de sinonime, care nu sunt neapărat transparente, deci nici vulgare sau obscene.

    • Înainte de orice, limbajul argotic este parte a limbajului popular: majoritatea trăsăturilor şi a procedeelor sale (metafore, metonimii, hiperbole, superlative, cuvinte vagi etc.) apar şi în limbajul tradiţional rural sau în cel familiar. Argoul foloseşte intens cuvintele considerate vulgare şi obscene (denumirile populare ale organelor sexuale, ale actelor fiziologice care nu se pot desfăşura în public), numai că acestea se întâlnesc la fel de uşor în oralitatea populară. Mulţi confundă limbajul argotic cu cel vulgar; de fapt, cuvintele obscene primesc marca specifică de elemente argotice doar dacă au suferit evoluţii semantice speciale, care le duc dincolo de sensul lor denotativ. Pe de altă parte, noţiunile tabu creează în argou câmpuri semantice foarte bogate, cu zeci de sinonime, care nu sunt neapărat transparente, deci nici vulgare sau obscene.

    • Vorbitorii obişnuiţi (dar adesea şi autorii de dicţionare de argou) nu operează distincţii clare între argotic, colocvial, popular şi vulgar; delimitările sunt percepute mai mult de specialişti şi presupun o anume conştientizare a diversităţii lingvistice şi o familiarizare cu toate variantele stilistice enumerate.



    Fain

    • Fain

    • Bagdadie

    • Balcanolog

    • Feedback

    • aurolac



    La o anchetă ad-hoc, propusă pe internet de o studentă, care cerea răspuns la întrebarea „care este cuvântul argotic pe care îl folosiţi pentru ceva bun, frumos?” (linkmania.ro, 27.01.2007), foarte multe răspunsuri conţineau termenul fain. Or, fain este un colocvialism ardelenesc de sursă germană şi de largă circulaţie, care nu a avut niciodată statut argotic.

    • La o anchetă ad-hoc, propusă pe internet de o studentă, care cerea răspuns la întrebarea „care este cuvântul argotic pe care îl folosiţi pentru ceva bun, frumos?” (linkmania.ro, 27.01.2007), foarte multe răspunsuri conţineau termenul fain. Or, fain este un colocvialism ardelenesc de sursă germană şi de largă circulaţie, care nu a avut niciodată statut argotic.

    • Dicţionarele recente de argou alunecă uneori în confuzii similare: Croitoru Bobârniche 2003 include, în primele pagini de la litera B, cuvintele bagdadie şi balcanolog, expresiile a i se da un balon de oxigen, a-şi încărca bateriile etc. Or, bagdadie „tavan” este de fapt un termen popular, de origine turcească. Balcanolog cu poate fi în niciun caz (prin origine şi prin sensul atribuit – „om politic corupt, demagog, imoral”) un cuvânt argotic (e, mai curând, tipic stilului ironic din publicistică). Expresiile sunt familiare, apropiate de limbajul standard şi greu de imaginat în mediile argotizante. În genere, procedează mai prudent dicţionarele care asociază în titlu argoticul şi familiarul (ca Volceanov 1998).

    • Lucrurile stau şi mai rău cu dicţionarele on-line, care nu au criterii lingvistice clare, propunându-şi să adune un material neconvenţional: 123urban se autodefineşte ca „o colecţie de termeni şi expresii care, deşi nu şi-au găsit locul în dicţionarele tradiţionale, umblă libere şi nestingherite în limbajul colocvial. E de datoria noastră (şi a voastră) să continuăm de unde a lăsat Academia, ca mândri epigoni ai urbandictionary.com“ (123urban.ro). Între cuvintele tratate de voluntari entuziaşti, se pot însă găsi termeni populari (clăpăug), creaţii culte (dilematic, cu sensul „cititor al revistei Dilema”), sintagme jurnalistice (baron local) sau anglicisme standard (şi destul de vechi): deadline, feedback.


    • Yüklə 445 b.

      Dostları ilə paylaş:
    1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   13




    Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
    rəhbərliyinə müraciət

    gir | qeydiyyatdan keç
        Ana səhifə


    yükləyin