Extrasenzoriale

Întrebări fără răspuns

"Fiecare celulă eucariotă conţine cel puţin o copie a întregului genom nuclear adăpostit în nucleul său. Prin contrast, fiecare celulă conţine câteva mii de mitocondrii. A fost dovedit că mtDNA joacă un rol central în numeroase funcţii celulare, cum ar fi metabolismul (fosforilarea oxidativă), apoptoza, şi îmbătrânirea (Boore, 1999). Este cunoscut de asemeni că mitocondriile sunt semi-autonome, având propriul lor genom şi mecanism de replicare, de transcriere şi de sinteză a proteinelor (Saccone, 2000). Originea mitocondriilor dintr-o bacterie symbiotă este general acceptată, dar, din moment ce în 1960 s-a descoperit că mitocondriile conţin propriul lor genom, mai multe întrebări au rămas fără răspuns. Printre aceste întrebări sunt şi: de ce celulele eucariote tolerează mai mult de o copie a genomului şi de ce uneori genomul mitocondrial al eucariotelor conţine multe, dar nu toate genele genomului nuclear, ajungând astfel într-un punct în care nu mai conţine informaţii indigene suficiente pentru replicare şi exprimare?" (ref. 1.47, Devor)
2. Încadrarea temei în contextul preocupărilor şi cercetărilor ştiinţifice
Această temă de cercetare interdisciplinară, insuficient abordată de oamenii de ştiinţă, se află la graniţa cercetărilor biologice, biochimice, biofizice, electronice, radio-comunicaţii, psihologice, filozofice, etc. şi se încadrează în programul european de cercetare HORIZONT 2020, ca o continuare a programului FP7 de cercetare dincolo de limitele cunoaşterii obiective, având la bază managementul cunoaşterii totale şi a calităţii totale a vieţii, cu relevanţe majore în contextul existenţial şi socio-cultural. De asemeni, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (WHO) doreşte un amplu dialog pe tema limitelor de influenţă a câmpurilor electromagnetice asupra tuturor organismelor vii: oameni, animale, plante, microorganisme.

Stabilirea dialogului asupra riscurilor câmpului electromagnetic

"Acest manual este destinat să sprijine factorii de decizie care se confruntă cu o combinaţie de controverse publice, incertitudini ştiinţifice, necesităţi de utilizare a tehnologiilor existente şi/sau cerinţe de introducere corespunzătoare a unor noi tehnologii. Scopul său este de a îmbunătăţi procesul de luare a deciziilor, de a reduce neînţelegerile şi de a creşte încrederea printr-un dialog mai bun. Un astfel de dialog implementat cu succes ajută la stabilirea unui proces deschis, consecvent, echitabil şi previzibil de luare a deciziilor. El poate contribui, de asemeni, la aprobarea şi la introducerea în timp util a noilor tehnologii, protejând totodată sănătatea şi siguranţa comunităţii." (ref. 2.3, WHO)

Prin acest proiect propunem, pe lângă o convergenţă a limbajelor specifice utilizate în multitudinea domeniilor implicate în cercetarea acestei teme ce-i va putea atrage în cercetare şi pe alţi oameni de ştiinţă încă neimplicaţi, integrarea şi optimizarea unor tehnici noi în genetică, în mod special, şi în medicină şi electronică, la modul general, ce se regăsesc şi în programul european de cercetare HORIZONT 2020, ca parte a Pachetului de Investiţii în Inovaţii în Parteneriat cu Publicul Privat (PPPs) relevant în industria aplicativă din domeniul inovaţiilor în medicină, industrie, etc., dar şi în planul WHO de protecţie la radiaţii.

Conform unuia din principiile de bază ale managementului cunoaşterii şi calităţii totale a vieţii, suntem obligaţi să utilizăm tehnologia actuală pentru descoperirea cauzelor tuturor neconformităţilor şi a eliminării rădăcinii acestor cauze pentru ca ele să nu mai apară în viitor.

Lansată acum doar ca o ipoteză teoretică, cercetarea propusă şi metodologia de abordare a ei sunt corecte şi valide din punct de vedere ştiinţific prin abordarea cibernetică de studiere a fenomenelor pe baza cărora se pot atribui aceleaşi funcţii unor entităţi ce au structuri asemănătoare (cazul nostru - antene pentru comunicaţii wireless şi mitocondriile) şi invers, adică se pot atribui aceleaşi structuri unor entităţi ce îndeplinesc funcţii asemănătoare (organele artificiale au structuri asemănătoare organelor naturale - vezi nano-motorul şi spirala magnetică ataşate spermatozoizilor lipsiţi de motilitate – ref. 3.15, Wang).

Corespondenţa obiectivă între un sistem biologic real şi un sistem robotizat tipizat oferă posibilitatea ca, cel puţin întuitiv, sistemul model tipizat să poată înlocui sistemul real, conform unor reguli precise de trecere de la informaţiile obţinute pe modelul tipizat la informaţiile imaginate pe sistemul real. În acest caz, studiul sistemului real complex se poate face prin simularea unei corespondenţe cu un sistem artificial model, despre care se presupune la începutul cercetării că deţine proprietăţile sistemului real.

Din biologie, este cunoscut faptul că senzorii celor cinci simţuri fundamentale ale vieţuitoarelor transmit prin sistemul neuronal informaţii specifice către creier, numit prin extrapolare - microprocesorul biologic. Datorită influenţei pe care mitocondriile o au asupra axonilor, acestora li se atribuie acum funcţia biologică de senzor de stres.

Fig. 1 – Informarea axonilor (ref. 1.10, Zsurka)
Este deasemeni cunoscută capacitatea păsărilor de a se orienta în spaţiu pe baza unor simţuri extrasenzoriale insuficient cunoscute şi studiate (ref. 1.17, Azvolinsky).

Este deasemeni cunoscută atribuirea premiului Nobel pentru descoperirea GPS-ului din creier (ref. 1.23, Sharlach), mai precis descoperirea reţelei neuronale asemănătoare display-ului terminal al unui astfel de dispozitiv complex numit GPS.

Din electronică, este cunoscut faptul că undele electromagnetice pot fi un canal suport pentru transmiterea wireless a informaţiilor. Pentru ca aceste informaţii să fie corect transmise, recepţionate, înregistrate şi interpretate de către un microprocesor dedicat unei anume funcţii este absolut necesar ca un astfel de echipament să fie compus din antene, filtre, amplificatoare, inversoare de polaritate, convertoare, adaptoare, modulatoare-demodulatoare şi monitoare. Din aceste motive, pentru ca organismelor vii să li se poată atribui echiparea şi utilizarea unui astfel de echipament biologic asemănător GPS-ului, mai întâi acestora le trebuiesc atribuite şi echipamentele de tip biosenzori sau antene pentru unde electromagnetice.

Programul european e-Health şi telemedicină presupune instalarea unor echipamente tip GPS în organismul uman cu ajutorul cărora se doreşte implementarea sistemului de supraveghere a sănătăţii populaţiei. Un astfel de sistem există implementat şi soldaţilor USA.