Epidemiologia



Yüklə 3,29 Mb.
səhifə3/36
tarix30.07.2018
ölçüsü3,29 Mb.
#62925
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   36

I.3. Imunoprofilaxia



1.3.1. Complement simplu


  1. Intervalul minim între vaccinurile planificate e de:

  1. 1 lună;

  2. 2 luni;

  3. 3 luni.




  1. În Republica Moldova vaccinarea planificată nu este prevăzută con­tra:

  1. tetanosului;

  2. tuberculozei;

  3. HVA.




  1. Vaccinul BCG se administrează:

  1. intramuscular;

  2. subcutan;

  3. intracutan.




  1. Vaccinarea în mod planificat în Republica Moldova se efectuează con­tra:

  1. tusei convulsive, gripei;

  2. difteriei, febrei tifoide;

  3. tetanosului, parotiditei epidemice.




  1. Imunitatea transplacentară are o durată de:

  1. câteva zile;

  2. câteva săptămâni;

  3. câteva luni.




  1. După suportarea unor infecţii apare imunitate:

  1. naturală activă;

  2. pasivă;

  3. nespecifică.




  1. O cale posibilă de formare a imunităţii active artificiale este:

  1. suportarea unei boli infecţioase;

  2. folosirea anatoxinei;

  3. folosirea interferonului.

  1. O cale posibilă de formare a imunităţii active naturale:

  1. aplicarea vaccinului;

  2. aplicarea imunoglobulinei;

  3. premuniţia.




  1. Timpul necesar pentru formarea imunităţii active postvaccinale este de:

  1. câteva ore;

  2. câteva zile;

  3. câteva săptămâni.




  1. În organism se introduc prin metoda fracţionată:

  1. vaccinurile corpusculare inactivate (,,omorâte”);

  2. seruri homologice;

  3. seruri heterologice.




  1. Serul antidifteric se foloseşte:

  1. în profilaxia de urgenţă;

  2. în profilaxia planificată;

  3. în scop de tratament.




  1. Vaccinul viu este utilizat în imunoprofilaxia:

  1. difteriei;

  2. poliomielitei;

  3. tetanosului.




  1. Vaccinurile vii se utilizează contra:

  1. rujeolei, tusei convulsive;

  2. tuberculozei, poliomielitei;

  3. parotiditei epidemice, difteriei.




  1. Anatoxina este utilizată în profilaxia:

  1. antraxului;

  2. tetanosului;

  3. brucelozei.




  1. Peroral se administrează vaccinul:

  1. antipoliomielitic;

  2. contra tusei convulsive;

  3. antiparotiditic.




  1. Estimarea probelor tuberculinice se efectuează peste:

  1. 24 ore;

  2. 48 ore;

  3. 72 ore.




  1. Bacteriofagii sunt indicaţi pentru formarea:

  1. imunităţii active;

  2. imunităţii pasive;

  3. nici uneia din cele enumerate.




  1. Vaccinarea are importanţă majoră în dirijarea procesului epidemic al:

  1. tuberculozei;

  2. HVB;

  3. febrei tifoide.




  1. O durată mai lungă a imunităţii se obţine după administrarea:

  1. serurilor;

  2. imunoglobulinelor;

  3. anatoxinelor.




  1. Intervalul minim între administrările planificate ale vaccinurilor este de:

  1. 2 săptămâni;

  2. 1 lună;

  3. 1,5 luni.




  1. În mod planificat vaccinarea se efectuează contra:

  1. tuberculozei, febrei tifoide;

  2. difteriei, scarlatinei;

  3. parotiditei epidemice, tusei convulsive.




  1. Intervalul minim dintre aplicarea vaccinului şi imunoglobulinei este de:

  1. 2 săptămâni;

  2. 2 luni;

  3. 6 luni.




  1. Reacţiile serologice sunt utilizate în aprecierea eficacităţii vac­ci­nă­ri­lor contra:

  1. antraxului;

  2. tuberculozei;

  3. difteriei.

  1. Contra tuberculozei, în calendarul de vaccinări al Republicii Moldova sunt prevăzute:

    1. revaccinare;

    2. două revaccinări;

    3. trei revaccinări.




  1. Imunitate de o durată mai lungă se obţine după vaccinarea contra:

  1. difteriei;

  2. tetanosului;

  3. rujeolei.




  1. Reactogenitate minimă posedă vaccinurile:

  1. vii;

  2. chimice;

  3. corpusculare inactivate.




  1. Vaccin corpuscular inactivat se utilizează contra:

  1. variolei;

  2. parotiditei epidemice;

  3. tusei convulsive.




  1. Vaccinările contra difteriei se efectuează cu:

  1. vaccin viu;

  2. anatoxină;

  3. vaccin corpuscular inactivat.




  1. În Republica Moldova vaccinarea planificată se efectuează contra:

  1. 7 forme nosologice;

  2. 10 forme nosologice;

  3. 12 forme nosologice.




  1. Vaccinul antiparotiditic se administrează concomitent cu vaccinul:

  1. difteriei;

  2. poliomielitei;

  3. rujeolei.




  1. Rezultatele pozitive în proba Mantoux indică:

  1. necesitatea revaccinării;

  2. lipsa necesităţii revaccinării;

  3. nu este un indiciu pentru soluţionarea problemei revaccinării.

  1. Cursul condiţionat de vaccinări antirabice se indică:

  1. copiilor;

  2. persoanelor muşcate de animale care sunt sub supraveghere;

  3. persoanelor muşcate de animale sălbatice.




  1. Vaccinul antipoliomielitic viu atenuat se administrează:

  1. intracutan;

  2. peroral;

  3. intramuscular.




  1. Vaccinările contra poliomielitei se efectuează concomitent cu vac­ci­nă­ri­le contra:

  1. tetanosului;

  2. HVB;

  3. tuberculozei.




  1. Chimioprofilaxia este utilizată în prevenţia:

  1. tetanosului;

  2. botulismului;

  3. malariei.




  1. Vaccinările planificate după indicaţii epidemiologice contra febrei ti­fo­ide se efectuează la persoane:

  1. pe tot parcursul vieţii;

  2. între 7 şi 60 ani;

  3. între 14 şi 50 ani.




  1. Vaccinarea contra parotiditei epidemice se efectuează la vârsta de:

  1. 2 luni;

  2. 12 luni;

  3. 18 luni.




  1. Vaccinarea şi revaccinarea contra poliomielitei prevede:

  1. 4 administrări de vaccin;

  2. 5 administrări de vaccin;

  3. 6 administrări de vaccin.




  1. După eventuala infectare este indicată vaccinarea contra:

  1. antraxului;

  2. rabiei;

  3. difteriei.

  1. Vaccinarea contra tusei convulsive se efectuează la:

  1. 2; 4; 6 luni;

  2. 0; 1; 6 luni;

  3. 3; 4; 5; 6 luni.




  1. Reacţia Mantoux se efectuează:

  1. cu 1–7 zile înainte de revaccinare;

  2. cu 3–14 zile înainte de revaccinare;

  3. cu 14–60 zile înainte de revaccinare.




  1. Intramuscular se administrează vaccinul contra:

  1. tuberculozei;

  2. HVB;

  3. poliomielitei.




  1. Vaccinarea contra gripei este raţional a fi efectuată:

  1. după indicaţii epidemiologice;

  2. planificat;

  3. înaintea răspândirii ei sezoniere.




  1. În profilaxia specifică a tetanosului este utilizat:

  1. vaccinul viu;

  2. anatoxina;

  3. vaccinul inactivat.




  1. Vaccinarea în mod planificat se efectuează contra:

  1. HVB, febrei tifoide;

  2. infecţiei rotavirale, parotiditei epidemice;

  3. difteriei, scarlatinei.




  1. În mod planificat în Republica Moldova vaccinoprevenţia se efec­tu­ea­ză contra:

  1. febrei tifoide;

  2. HVB;

  3. HVA.




  1. Reacţiile alergice cutanate se utilizează în diagnosticul:

  1. antraxului, brucelozei;

  2. tuberculozei, botulismului;

  3. dizenteriei, febrei tifoide.

  1. Administrarea anatoxinelor conduce la formarea imunităţii:

  1. active;

  2. pasive;

  3. activ-pasive.




  1. Administrarea simultană a vaccinului şi imunoglobulinei este admisă în cazul riscului de răspândire a:

  1. rujeolei;

  2. rabiei;

  3. difteriei.




  1. La defectarea frigiderului temperatura s-a redus până la -6°C. În aces­te cir­cumstanţe poate fi utilizat doar:

  1. serul antidifteric;

  2. vaccinul recombinat din drojdie contra hepatitei B;

  3. vaccinul BCG.




  1. La deschiderea unei cutii cu vaccin antirujeolic s-a constatat lipsa ins­truc­ţiunii de utilizare a preparatului. În aceste citcumstanţe urmează de a:

  1. utiliza instrucţiunea din altă cutie, cu acelaşi număr de serie;

  2. aplica vaccinul fără instrucţiune, cunoscând tehnica de ad­mi­nis­tra­re;

  3. interzice utilizarea vaccinului.




  1. Cum va proceda asistenta medicală a grădiniţei de copii în caz că în instituţia pre­şcolară se admite un copil nevaccinat din motivul re­fu­zu­lui de imu­ni­zare:

  1. va accepta admiterea copilului cu permisiunea administraţiei gră­di­ni­ţei;

  2. va accepta admiterea copilului după semnarea de părinţi a unui act ce indică refuzul lor de vaccinarea copilului;

  3. va accepta admiterea copilului în grupa special formată pentru co­piii nevaccinaţi.




  1. Din punctul medical al unei şcoliam recepţionat informaţia că la 5 din 150 co­pii vaccinaţi cu DT peste 3–4 zile după vaccinare a apărut o uşoa­ră in­duraţie doloră în locul injecţiei. Selectaţi recomandarea co­rec­tă:

  1. este o complicaţie postvaccinală, se recomandă stoparea vaccinării;

  2. este o complicaţie postvaccinală; se recomandă obţinerea in­for­ma­ţi­ei despre seria şi dată preparatului din CSP;

  3. este o reacţie postvaccinală, se recomandă continuarea vaccinării.




  1. Termenele de efectuare a vaccinării BCG după reacţia Mantoux:

  1. între 3 zile şi 2 săptămâni;

  2. nu mai târziu de a 11-a zi după citirea reacţiei Mantoux;

  3. rezultatele recţiei Mantoux nu influenţează termenele de efec­tuare a vaccinării BCG.




  1. Vaccinarea cu DTP este recomandată:

  1. copilului sănătos de 5 luni, care nu a fost vaccinat contra tusei con­vul­sive, difteriei şi tetanosului;

  2. copilului sănătos de 6 luni, care a suportat deja tusea convulsivă la vâr­sta de 2 luni;

  3. copilului sănătos de 4 ani şi o lună, care nu a fost vaccinat contra tu­sei convulsive, difteriei, tetanosului.




  1. Se permite de a imuniza copilul cu vaccin procurat de peste hotarele ţării în lipsa instrucţiunii?

  1. se permite, dacă vaccinul este inclus în lista preparatelor biologice în­registrate în ţară;

  2. nu se permite;

  3. se permite cu consimţământul CSP.




  1. Pericolul administrării vaccinului BCG unei persoane cu reacţie Man­t­oux pozitivă constă în:

  1. posibilitatea dezvoltării şocului anfilactic:

  2. posibilitatea generalizării tuberculozei;

  3. formarea abcesului „rece” postvaccinal.




  1. Contraindicaţie pentru administrarea vaccinului antirabic este:

  1. boala hipertonică de gradul II;

  2. sarcina;

  3. îmbolnăvirea cu hidrofobie.




  1. Administrarea BCG este contraindicată:

  1. nou-născuţilor cu imunodeficienţă congenitală;

  2. persoanelor HIV pozitive;

  3. copiilor născuţi din mame cu HIV.

  1. Administrarea vaccinului BCG persoanelor cu SIDA:

  1. este indicată imediat;

  2. se aplică în dependenţă de rezultatele probei Mantoux;

  3. este interzisă.




  1. Derivatul de proteine purificate (PPD – purified protein derivative), uti­lizat în testarea cutanată tuberculinică, este:

  1. standardizat la nivel internaţional;

  2. doar în zonele endemice contra tuberculozei;

  3. eliminat din producere.




  1. Complicaţie posibilă a administrării BCG este:

  1. tuberculoza postvaccinală;

  2. adenopatie axilară sau epicondiliană, care poate forma fistule;

  3. nu sunt documentate complicaţii postvaccinale.




  1. Complicaţie posibilă a vaccinării cu BCG este:

  1. nu sunt documentate complicaţii postvaccinale;

  2. BCG-ita, radiografic cu aspect de tuberculoză miliară, determinată de diseminarea hematogenă a bacilului Calmette-Guerin;

  3. şocul anafilactic.




  1. Vaccinul BCG se injectează:

  1. strict intradermic în zona treimii inferioare a antebraţului stâng;

  2. strict intradermic la nivelul regiunii deltoide a braţului stâng;

  3. strict intradermic indiferent de zona anatomică.




  1. La injectarea corectă a vaccinului BCG, în locul acesteia apare:

    1. ulceraţie, care dispare după o săptămână;

    2. mică induraţie de culoare roşie cu diametru de până la 10mm, care per­sistă 1–2 săptămâni;

    3. papulă cu aspect de „coajă de portocală”, care se menţine circa 30 mi­nute.




  1. La injectarea corectă a vaccinului BCG:

  1. în locul acesteia apare o mică induraţie de culoare roşie cu dia­me­tru de 6–8 mm peste 3–4 săptămâni, ce persistă până la 2 luni;

  2. în locul acesteia apare o mică induraţie de culoare roşie cu dia­me­tru de până la 10 m peste 3–4 zile după administrare, ce persistă 1–2 săptămâni;

  3. în caz de apariţie a unei induraţii, situaţia se califică ca complicaţie a vaccinării cu BCG.




  1. După vaccinare cu BCG:

  1. induraţia de culoare roşie, apărută la 3–4 săptămâni după vaccinare, este considerată complicaţie;

  2. la 2–8 săptămâni se formează o crustă care lasă o cicatrice rotundă, cu un diametru de circa 5mm;

  3. cicatricea la nivelul regiunii deltoide a braţului stâng cu un dia­me­tru de circa 5mm este calificată drept complicaţie.




  1. În ţările cu incidenţă mare a tuberculozei, vaccinarea BCG trebuie efec­tuată:

  1. imediat după naştere;

  2. imediat după naştere, urmată de alte cinci revaccinări;

  3. după naştere şi fără revaccinări ulterioare.




  1. Scopul principal al vaccinării BCG este:

  1. eradicarea tuberculozei;

  2. realizarea programului Naţional de imunizări;

  3. prevenirea formelor severe de tuberculoză (miliară sau meningită) la sugari şi copii.




  1. Studiile în domeniu au demonstrat că vaccinarea cu BCG asigură pro­tecţie între:

  1. 10% şi 30%;

  2. 20% şi 60%;

  3. 60% şi 90%.




  1. Vaccinul BCG este:

  1. viu atenuat şi conţine M.tuberculosis;

  2. viu atenuat şi conţine M.bovis;

  3. inactivat şi conţine M.bovis.




  1. Eficienţa vaccinului BCG depinde de:

  1. imunitatea celulară a fiecărui individ;

  2. genul Mycobacteriei din care a fost preparat vaccinul;

  3. metoda utilizată în prepararea vaccinului.



1.3.2. Complement compus


  1. După indicaţii epidemiologice planificat se efectuează vaccinări con­tra:

  1. difteriei;

  2. febrei tifoide;

  3. brucelozei;

  4. iersiniozei;

  5. ornitozei.




  1. În primele 6 luni de viaţă copiii sunt vaccinaţi contra:

  1. tuberculozei;

  2. tetanosului;

  3. parotiditei epidemice;

  4. febrei tifoide;

  5. rujeolei.




  1. Conform calendarului de vaccinări, în Republica Moldova copii sunt vac­cinaţi împotriva:

  1. HVB, Tbc, rubeolei;

  2. poliomielitei, parotiditei epidemice, tusei convulsive;

  3. difteriei, scarlatinei, rujeolei;

  4. poliomielitei, difteriei, tetanosului;

  5. difteriei, Tbc, parotiditei epidemice.




  1. În caz de congelare, nu pot fi administrate următoarele vaccinuri:

  1. rujeolic;

  2. BCG;

  3. DTP;

  4. DT;

  5. poliomielitic.




  1. În ce cazuri se va forma imunitate activă protectivă, dacă imu­no­glo­bu­li­na se va administra concomitent cu vaccinul ?

  1. contra rabiei;

  2. contra rujeolei;

  3. contra tetanosului;

  4. contra parotiditei epidemice;

  5. contra HVB.




  1. Infecţii dirijate prin vaccinoprevenţie sunt:

  1. rujeola;

  2. difteria;

  3. tusea convulsivă;

  4. infecţia rotavirală;

  5. varicela.




  1. Nu pot fi folosite vaccinurile:

  1. ce nu posedă proprietăţi fizice caracteristice;

  2. cu deteriorări ale fiolelor;

  3. ce au fost transportate la un regim de temperatură neadecvat;

  4. cu termenul de păstrare expirat;

  5. vaccinul poliomielitic ce s-a păstrat în congelator.




  1. Sunteţi responsabil de vaccinoprevenţie. Care este tactica D-vo­a­s­tră?

  1. evidenţa contingentelor ce necesită vaccinări;

  2. lucrul de educaţie pentru sănătate a populaţiei despre importanţa vac­cinărilor;

  3. instructarea personalului medical responsabil de efectuarea vac­ci­nă­rilor;

  4. raportarea zilnică despre vaccinările efectuate;

  5. planificarea vaccinărilor.




  1. După indicaţii epidemiologice sunt administrate vaccinuri:

  1. persoanelor ce au contactat cu bolnavul de holeră;

  2. persoanelor contacte din focar cu rujeolă;

  3. persoanelor ce pleacă într-un focar natural al encefalitei de căpuşă;

  4. persoanelor muşcate de animale;

  5. militarilor contra tetanosului.




  1. Vaccinările antirabice necondiţionate sunt indicate după muşcătură de:

  1. un animal sălbatic;

  2. un animal necunoscut;

  3. un câine care s-a îmbolnăvit de rabie peste 20 de zile de la mo­men­tul muşcăturii;

  4. un animal care se află sub supraveghere;

  5. un animal care a fost imediat omorât.




  1. Preparatele ce nu se administrează fracţionat în organism sunt:

  1. serul antitetanic;

  2. imunoglobulina antigripală;

  3. imunoglobulina antirugeolică;

  4. imunoglobulina antitetanică;

  5. imunoglobulina antistafilococică.




  1. Indicaţi infecţiile contra cărora nu se efectuează vaccinări planificate în Republica Moldova:

  1. HVA;

  2. rubeola;

  3. parotidita epidemică;

  4. varicela;

  5. parapertusis.




  1. În frigiderul-container s-a topit complet gheaţa cu 12 ore în urmă. Care dintre preparatele enumerate mai jos nu mai pot fi folosite?

  1. vaccinul poliomielitic;

  2. anatoxina antitetanică;

  3. anatoxina antidifterică;

  4. DTP;

  5. vaccinul rujeolic.




  1. Pentru obţinerea imunoglobulinelor homologice sunt utilizate:

  1. sângele donatorilor;

  2. sângele placentar;

  3. sângele animalelor hiperimunizate;

  4. sângele persoanelor ce au făcut boala;

  5. sângele persoanelor imunizate.




  1. Contra căror infecţii vaccinurile asigură o imunitate protectivă de du­ra­tă:

  1. contra rujeolei;

  2. leptospirozei;

  3. antirabiei;

  4. tularemiei;

  5. holerei.




  1. Fracţionat se introduc în organism:

  1. imunoglobulina antistafilococică;

  2. serul antidifteric;

  3. serul antitetanic;

  4. imunoglobulina antirabică;

  5. imunoglobulina antitetanică.




  1. În mod planificat în Republica Moldova se efectuează vaccinarea con­tra:

  1. tuberculozei;

  2. leptospirozei;

  3. febrei tifoide;

  4. tusei convulsive;

  5. parotiditei epidemice.




  1. Vaccinări planificate sunt efectuate contra:

  1. poliomielitei;

  2. parotiditei epidemice;

  3. tusei convulsive;

  4. scarlatinei;

  5. varicelei.




  1. Profilaxia specifică planificat se efectuează contra:

  1. tuberculozei;

  2. tusei convulsive;

  3. tetanosului;

  4. gripei;

  5. scarlatinei.




  1. Infecţii dirijate prin vaccinoprevenţie sunt:

  1. febra tifoidă;

  2. bruceloza;

  3. rujeola;

  4. poliomielita;

  5. tetanosul.




  1. Vaccinarea planificată la vârsta de 2 luni se efectuează contra:

  1. parotiditei epidemice;

  2. tusei convulsive;

  3. poliomielitei;

  4. tetanosului;

  5. hepatitei virale B.



  1. Vaccinoprevenţie există contra:

  1. HVA;

  2. HVB;

  3. malariei;

  4. toxoplasmozei;

  5. febrei galbene.




  1. Primele 2 infecţii contra cărora sunt vaccinaţi copii în RM sunt:

  1. tuberculoza;

  2. rujeola;

  3. hepatita virală B;

  4. poliomielita;

  5. hepatita virală A.




  1. Copil de 4 luni nu a fost vaccinat cu BCG. Cum trebuie de procedat?

  1. imediat să fie vaccinat;

  2. să fie vaccinat după examenul clinic;

  3. să fie vaccinat după examenul clinic şi confirmarea rezultatului po­zi­tiv la proba Mantoux;

  4. să fie vaccinat după vaccinarea cu DTP;

  5. să fie vaccinat în baza rezultatelor probei Mantoux.




  1. În Republica Moldova planificat se efectuează vaccinarea contra:

  1. HVB, parotiditei epidemice;

  2. Tbc, difteriei;

  3. rubeolei, tetanosului;

  4. gripei, tusei convulsive;

  5. poliomielitei, rujeolei.




  1. Corecte sunt afirmaţiile:

  1. intervalul minim dintre vaccinare şi administrarea imunoglobulinei este de 6 luni;

  2. intervalul minim dintre introducerea imunoglobulinei şi vaccinului e de 4–6 săptămâni;

  3. vaccinarea contra rujeolei începe la vârsta de 3 luni;

  4. bacteriofagul nu induce imunitate pasivă;

  5. vaccinarea diminuată contra poliomielitei se efectuează cu vaccin inactivat.



  1. În scopul obţinerii imunităţii pasive poate fi utilizat:

  1. interferonul;

  2. serul homologic;

  3. serul heterologic;

  4. anatoxina;

  5. imunoglobulina.




  1. Imunitatea pasivă poate fi obţinută în urma aplicării:

  1. vaccinului chimic;

  2. serului homogen;

  3. imunoglobulinei;

  4. serului heterogen;

  5. anatoxinei.




  1. Vaccinuri vii sunt utilizate contra:

  1. poliomielitei;

  2. tuberculozei;

  3. tusei convulsive;

  4. tetanosului;

  5. parotiditei epidemice.




  1. Vaccinuri inactivate sau chimice sunt utilizate contra:

  1. tusei convulsive;

  2. rujeolei;

  3. hepatitei virale B;

  4. febrei tifoide;

  5. tuberculozei.




  1. Vaccinuri corpusculare inactivate sunt utilizate în vaccinoprevenţia:

  1. rabiei;

  2. infecţiei meningococice;

  3. parotiditei epidemice;

  4. tusei convulsive;

  5. gripei.




  1. Imunoglobulinele pot fi utilizate în profilaxia:

  1. rabiei;

  2. rujeolei;

  3. difteriei;

  4. tuberculozei;

  5. tetanosului.

  1. Vaccinarea după indicaţii epidemiologice se efectuează contra:

  1. leptospirozei;

  2. iersiniozei;

  3. botulismului;

  4. tularemiei;

  5. pestei.




  1. Pentru vaccinurile vii e caracteristic:

  1. pierderea patogenităţii şi păstrarea proprietăţilor antigenice ale tul­pi­nilor vaccinale;

  2. se obţin prin acţiunea asupra microorganismelor patogene a fac­to­ri­lor fizici, chimici, biologici, cultivarea lor multiplă;

  3. eficacitatea imunogenă scăzută determină aplicarea repetată a lor;

  4. pentru prelungirea termenului de aplicare vaccinurile sunt supuse lio­filizării;

  5. vaccinurile se obţin din culturi bacteriene.




  1. Alegeţi variantele corecte de amplasare a preparatelor vaccinale în fri­gider:

  1. unele vaccinuri nu se păstrează în congelator;

  2. e la fel de eficace păstrarea vaccinurilor pe diferite poliţe ale fri­gi­de­rului;

  3. amplasarea separată a vaccinurilor ,,vechi” şi celor primite recent;

  4. cutiile cu vaccinuri e mai bine să umple complet spaţiul de pe o anu­mită poliţă;

  5. e mai raţional a păstra vaccinurile pe poliţa de sus.




  1. În cabinetul de vaccinări au rămas 500 de doze de vaccin DTP, cu ter­me­nul de utilizare expirat cu 3 zile în urmă. Este necesar:

  1. de a întrerupe imunonoprofilaxia;

  2. de a continua vaccinoprofilaxia, deoarece termenul de garanţie a ex­pirat cu mai puţin de o lună în urmă;

  3. de a consulta CSP despre măsurile ulterioare;

  4. de a efectua vaccinarea unui contingent limitat şi a evalua efi­ca­ci­ta­tea imunologică;

  5. de a aprecia situaţia ca o neglijenţă, în organizarea şi realizarea imu­­noprofilaxiei.




  1. După administrarea a DTP se dezvoltă:

  1. imunitate antitoxică (la difterie şi tetanos) şi antimicrobiană (la tu­sea convulsivă);

  2. imunitate antimicrobiană şi antitoxică (la difterie şi tetanos);

  3. imunitate antitoxică (la difterie, tetanos şi tusea convulsivă);

  4. imunitate antimicrobiană (la difterie şi tetanos);

  5. imunitate antimicrobiană (la tusea convulsivă).




  1. Vaccinarea cu BCG:

  1. reduce riscul evoluţiei infecţiei latente spre TB la copii;

  2. diminuează semnificativ riscul apariţiei formelor grave la copii;

  3. previne formele diseminate de TB la nou-născut şi copilul mic;

  4. previne orice formă de TB, indiferent de vârstă;

  5. la momentul actual se consideră ineficientă.



1.3.3. Stabiliţi corespunderea între:




  1. Forma nosologică şi principiul de profilaxie:

  1. difterie;

  2. holeră;

  3. febra galbenă;

  4. scarlatină;

  1. specifică;

  2. nespecifică.




  1. Formele nosologice şi preparate pentru profilaxia de urgenţă:

  1. gripa;

  2. malaria;

  3. HVA;

  4. holera;

  1. antibiotice;

  2. imunoglobulină;

  3. clorachina;

  4. interferon.




  1. Remedii profilactice şi efectul acţiunii:

  1. antibacteriale;

  2. antivirotice;

  1. remantadin, unguent de oxolină;

  2. preparate biologice (bificol, lactobacterin);

  3. chimiopreparate (antibiotice);

  4. interferon, interferonogeni;

  5. bacteriofagi.

  1. Forme nosologice şi remedii de profilaxie:

  1. febra tifoidă, infecţia stafilococică;

  2. eşerihioze, şigeloze;

  3. holera, pesta;

a) bificol, colibacterin;

b) antibiotice;

c) bacteriofagi.


  1. Preparate biologice şi metodele de obţinere:

  1. vaccinuri vii;

  2. vaccinuri corpusculare;

  3. vaccinuri sintetice;

  4. anatoxine;

a) preparat din toxine bacteriene detoxijiate;

b) atenuarea microorganismelor prin cultivări multiple;

c) tulpini de bacterii sau virusuri inactivate prin acţiunea subs­tan­ţe­lorchimice, factorilor fizici;

d) metodă de sinteză chimică, reproducerea artificială a de­ter­mi­nan­ţilor antigenici analogici celor naturali.




  1. Tipuri de vaccinuri şi exemple de infecţii contra căror sunt aplicate:

  1. vaccinuri vii;

  2. vaccinuri inactivate;

  3. vaccinuri chimice;

  4. anatoxine;

a) difterie, tetanos;

b) poliomielită, rujeolă, parotidită;

c) tusea convulsivă, leptospirozele, febra tifoidă;

d) tifosul exantematic, febra tifoidă, paratiful A, B




  1. Tipul de vaccin şi vaccinuri specifice:

  1. monovaccin;

  2. polivaccin (complex);

  3. vaccin asociat;

  1. vaccin antipoliomielitic, antigripal;

  2. DTP, TABT;

  3. BCG, HVB.



  1. Preparate biologice şi metoda lor de administrare:

  1. vaccinul BCG;

  2. serul imun, heterogen;

  3. vaccinul antipoliomielitic;

  4. DTP;

  5. împotriva antraxului;

  1. intramuscular;

  2. metoda fracţionată;

  3. per os;

  4. intradermal;

  5. cutanat.




  1. Preparate biologice utilizate în profilaxia specifică pentru:

  1. formarea imunităţii active;

  2. formarea imunităţii pasive;

  3. reţinerea multiplicării agentului patogen în organism;

  1. seruri imune, imunoglobuline;

  2. interferon, bacteriofag;

  3. vaccinuri, anatoxine.




  1. Vaccinarea contra următoarelor infecţii se efectuează cu:

  1. difteria;

  2. tuberculoza;

  3. tusea convulsivă;

  4. febra tifoidă;

  1. vaccin chimic;

  2. anatoxină;

  3. vaccin viu;

  4. vaccin corpuscular inactivat.




  1. Tipuri de vaccinuri şi exemple de infecţii contra căror sunt folosite:

  1. vaccinuri vii;

  2. vaccinuri inactivate;

  3. vaccinuri chimice;

  4. anatoxine;

a) tusea convulsivă;

b) tifos exantematic, febră tifoidă, paratif A, B;

c) difterie, tetanos, botulism;

d) parotidită epidemică, poliomielită, rujeolă.




  1. Forma nosologică:

  1. tusea convulsivă;

  2. tetanosul;

  3. tuberculoza;

  4. HVB;

  1. vaccinarea activ-pasivă;

  2. cu vaccin inactivat corpuscular;

  3. la maternitate;

  4. cu vaccin viu atenuat.




  1. Preparatul: Tipul de imunitate:

  1. anatoxină;

  1. nu se formează;

  1. imunoglobulină;

  1. activă;

  1. bacteriofag;

  1. pasivă.




  1. Tipul de preparat: Forma nosologică:

  1. viu atenuat;

  1. tusea convulsivă;

  1. anatoxină;

  1. febra tifoidă;

  1. inactivat corpuscular;

  1. poliomielitică;

  1. chimic;

  1. difteria.




  1. Forma nosologică: Profilaxia de urgenţă:

  1. holera;

  1. anatoxină;

  1. tetanosul;

  1. imunoglobulină;

  1. antraxul;

  1. antibiotice;

  1. rujeola;

  1. vaccin.




  1. Exemple de infecţii şi preparate de profilaxie:

  1. malarie;

  2. antrax;

  3. leptospiroză;

  4. poliomielită;

  1. clorochină;

  2. antibiotice;

  3. vaccin corpuscular inactivat;

  4. vaccin viu.



  1. Exemple de infecţii şi preparate de profilaxie:

  1. rabie;

  2. antrax;

  3. HVB;

  4. malarie;

  5. tuse convulsivă;

a) vaccin viu;

b) vaccin corpuscular inactivat;

c) antibiotice;

d) vaccin chimic;



e) clorochină.


  1. Forma nosologică: Vaccinul utilizat:

  1. difteria;

  1. chimic;

  1. poliomielita;

  1. corpuscular omorît;

  1. tusea convulsivă;

  1. viu atenuat;

  1. infecţia meningococică;

  1. anatoxină.




  1. Forma nosologică: Profilaxia de urgenţă:

  1. gripa;

  1. de obicei, nu se efectuează;

  1. rujeola;

  1. ser;

  1. tetanosul;

  1. vaccin;

  1. scarlatina;

  1. interferon.




  1. Tipurile de imunitate antiinfecţioasă:

  1. imunitate naturală activă;

  2. imunitate naturală pasivă;

  3. imunitate artificială activă;

  4. imunitate artificială pasivă;

  1. vaccinarea;

  2. achiziţionarea anticorpilor transplacentar;

  3. postinfecţios, rezultat al premuniţiei;

  4. administrarea serului imun, imunoglobulinei.




  1. Forma nosologică: Profilaxia de urgenţă:

  1. gripa;

  1. antibiotice;

  1. malaria;

  1. imunoglobulină;

  1. HVA;

  1. clorochină;

  1. holera;

  1. interferon.




  1. Preparate biologice: Tipuri de imunitate:

  1. bacteriofagi;

  1. pasivă;

  1. imunoglobulină;

  1. activă;

  1. anatoxină;

  1. nu se formează;

  1. vaccin viu atenuat;

  1. activă antitoxică.




  1. Forma nosologică: Tipul preparatului vaccinal:

  1. tetanosul;

  1. vaccin inactivat;

  1. leptospiroza;

  1. vaccin viu atenuat;

  1. bruceloza;

  1. vaccin chimic;

  1. febră tifoidă;

  1. anatoxina.



Yüklə 3,29 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   36




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin