Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor I. Dispoziţii generale


ÎNCADRAREA PROVIZORIE PE GRUPE, SUBGRUPE



Yüklə 0,7 Mb.
səhifə12/14
tarix03.04.2018
ölçüsü0,7 Mb.
#46578
1   ...   6   7   8   9   10   11   12   13   14

ÎNCADRAREA PROVIZORIE PE GRUPE, SUBGRUPE

ŞI CATEGORII FUNCŢIONALE A PĂDURILOR
În conformitate cu prevederile Codului silvic, toate pădurile din cadrul fondului forestier sunt încadrate în Grupa I funcţională “Păduri cu funcţii speciale de protecţie”.

Sistemul provizoriu de zonare funcţională pentru pădurile din Republica Moldova este elaborat în conformitate cu experienţa acumulată în perioada anilor 1994-2008 în fondul forestier gestionat de autoritatea silvică centrală şi cu prevederile actelor legislative şi normative în vigoare.




Codul grupei, subgrupei şi categoriei

funcţionale



Denumire grupei, subgrupei şi categoriei funcţionale

Tipul de categorii funcţionale

Grupa I. Păduri cu funcţii speciale de protecţie

1.1

Subgrupa 1. Păduri cu funcţii speciale de protecţie apelor




1.1A

Păduri situate în perimetrul de protecţie a izvoarelor şi surselor de apă minerală, potabilă şi industrială

II

1.1B

Păduri situate pe versanţii râurilor, râuleţelor, lacurilor şi a altor bazine acvatice

II

1.1C

Păduri situate în albia majoră de protecţie a malurilor r. Prut şi fl. Nistru

II

1.1D

Păduri situate în luncile r. Prut şi fl. Nistru

II

1.2

Subgrupa 2. Păduri cu funcţii speciale de protecţie a terenurilor şi solurilor




1.2A

Păduri situate pe terenuri cu eroziune în adâncime şi pe terenuri cu înclinare mai mare de 200

II

1.2B

Păduri constituite pe terenuri din parcele întregi, limitrofe drumurilor publice de interes deosebit şi căilor ferate

II

1.2C

Păduri de salcâm situate pe terenuri cu substraturi litologice vulnerabile la eroziuni şi alunecări, cu pantă până la 150

IV (III)

1.2D

Păduri situate pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la eroziuni şi alunecări, cu pantă până la 200

III (IV)

1.2E

Plantaţii forestiere situate pe terenuri degradate

II

1.3

Subgrupa 3. Păduri cu funcţii speciale de protecţie contra factorilor climatici şi industriali dăunători




1.3A

Păduri situate în zona de stepă, cele de la limita dintre stepă şi silvostepă şi păduri situate în zonele cu echilibru climatic fragil

II

1.3B

Trupuri de pădure dispersate cu suprafeţe sub 50 ha situate în zona colinară şi de câmpie

II

1.3C

Păduri care îndeplinesc funcţii de protecţie a mediului înconjurător, de mare importanţă pentru ameliorarea factorilor climatici, asanarea (purificarea) atmosferei şi protejarea sănătăţii populaţiei

III (II)

1.4

Subgrupa 4. Păduri cu funcţii speciale de recreere




1.4A

Păduri - parc şi alte păduri de recreere de intensitate funcţională foarte ridicată

II

1.4B

Păduri din jurul oraşelor, municipiilor şi a altor localităţi, precum şi pădurile situate în perimetrul construibil al acestora

III

1.4C

Păduri din jurul staţiunilor balneoclimaterice şi sanatoriilor, de intensitate funcţională foarte ridicată (situate în preajmă şi a doua zonă de protecţie)

II

1.4D

Păduri constituite din parcele întregi situate de-a lungul căilor de comunicare turistice de importanţă deosebită

III (II)

1.4E

Păduri din jurul monumentelor de cultură arheologică, de o mare importanţă istorică şi estetică

II

1.4J

Păduri de interes cinegetic deosebit

II

1.5

Subgrupa 5. Păduri cu funcţii speciale de interes ştiinţific şi de conservare a genofondului şi ecofondului forestier superior




1.5A

Parcuri naţionale ce cuprind spaţii naturale reprezentative fondului forestier, diverse peisaje geografice, obiective şi complexe naturale, specii floristice şi faunistice autohtone destinate conservării genofondului şi ecofondului forestier

II, I (0)

1.5B

Rezervaţii ştiinţifice ce includ suprafeţe de teren din cadrul fondului forestier, de întinderi variate destinate cercetărilor ştiinţifice de specialitate şi conservării fondului genetic autohton, conservării biodiversităţii şi elaborării bazelor ştiinţifice de protecţie a mediului

I (0)

1.5C

Rezervaţii naturale ce cuprind suprafeţe de teren şi de ape din cadrul fondului forestier destinate conservării unor medii de viaţă, a genofondului şi ecofondului forestier, precum şi restabilirii unor componente ale naturii având ca scop menţinerea echilibrului ecologic

I (0)

1.5D

Păduri - parcele sau părţi de parcele, constituite ca unităţi amenajistice distincte în care sunt amplasate suprafeţe experimentale pentru cercetări silvice de lungă durată

I (0)

1.5E

Rezervaţii peisajistice în care sunt cuprinse asociaţii de vegetaţie din cadrul fondului forestier prin care se urmăreşte conservarea naturii

I

1.5F

Monumente ale naturii, reprezentând asociaţii sau specii de plante şi animale pe cale de dispariţie, arbori seculari, fenomene geologice unice, precum şi locuri fosilifere de pădure din cadrul fondului forestier

I

1.5G

Păduri seculare de valoare deosebită, precum şi porţiuni de pădure constituite din specii forestiere rare

I

1.5H

Rezervaţii semincere destinate producerii de seminţe forestiere şi conservării genofondului forestier

I

1.5I

Zone de pădure destinate ocrotirii unor specii rare din fauna indigenă sau colonizată

I

1.5J

Parcuri dendrologice şi arboretumuri

I

1.5K

Păduri din zonele de protecţie a componentelor (rezervaţii şi monumente naturale) fondului ariilor naturale protejate de stat

III (II)

Cu ocazia lucrărilor de amenajare silvică, se pot stabili şi alte categorii funcţionale cu aprobarea acestora de către autoritatea silvică centrală de comun acord cu autoritatea centrală pentru protecţia mediului înconjurător.


Anexa nr. 2

la Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor


TIPURI DE UNITĂŢI DE GOSPODĂRIRE ALEGEREA TRATAMENTELOR ŞI A ALTOR INTERVENŢII PENTRU ASIGURAREA FUNCŢIONALITĂŢII ARBORETELOR




Nr.

crt.


Denumirea unităţii de gospodărire

Cod

Ţelul urmărit

1

Codru regulat

sortimente obişnuite



A

- Lemn pentru cherestea, construcţii etc.

D

- Ţeluri de protecţie

2

Crîng simplu - salcîm

Q

- Ţeluri de protecţie şi producţie

3

Crîng cu tăiere în scaun

Y

- Ţeluri multiple de protecţie şi producţie

4

Zăvoaie de plopi şi salcii

X

- Ţeluri multiple de protecţie şi producţie

5

Păduri de interes cinegetic

V

- Ţeluri silvo-cinegetice şi producţie lemnoasă

6

Păduri supuse regimului de conservare deosebită

M

- Ţeluri de conservare

7

Rezervaţii pentru ocrotirea integrală a naturii potrivit legii**

E

- Ocrotirea genofondului şi a ecofondului forestier

8

Rezervaţii de seminţe**

K

- Producţia de seminţe controlate genetic şi conservarea genofondului forestier

Anexa nr. 3

la Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor

ALEGEREA TRATAMENTELOR ŞI A ALTOR INTERVENŢII PENTRU

ASIGURAREA FUNCŢIONALITĂŢII ARBORETELOR

Marea diversitate ecologică, genetică şi funcţională a fondului forestier, precum şi a condiţiilor economice şi sociale, determină ca, în pădurile din ţara noastră, să se aplice o gamă largă de tratamente. Pentru fiecare arboret de regenerat alegerea tratamentului se face odată cu întocmirea amenajamentelor, urmînd ca ulterior, organul de execuţie să stabilească toate adaptările şi corecturile ce se impun. Se va da prioritate tratamentelor intensive, bazate pe regenerare naturală şi, în mod deosebit, celor verificate timp îndelungat în condiţiile ţării noastre din punct de vedere silvicultural, ecologic, economic şi social.

La alegerea tratamentelor se vor lua în considerare condiţiile ecologice, funcţiile atribuite fiecărui arboret şi cerinţele sociale şi economice respective.

Ansamblul condiţiilor ecologice este definit de tipul de ecosistem. La alegerea tratamentelor se vor avea în vedere condiţiile staţionate şi formaţiile forestiere, cu diferenţieri pe categorii de productivitate şi de structură a arboretelor, urmînd ca unităţile ecologice de grad inferior să fie avute în vedere la definirea tehnicii de aplicare a tratamentelor.

Alegerea tratamentului se va face în raport cu tipurile funcţionale. Acestea sunt constituite prin gruparea în cadrul aceluiaşi tip a categoriilor funcţionale cu grad similar de intensitate a funcţiilor atribuite arboretelor componente, astfel:

Tipul 0 (T0): păduri de interes ştiinţific constituite în zone de protecţie integrală (zone strict protejate) supuse regimului de ocrotire integrală a naturii. Pentru arboretele respective sunt excluse orice intervenţii silviculturale sau alte activităţi care ar putea deregla echilibrul ecologic.

Tipul I (TI): păduri cu funcţii speciale pentru ocrotirea naturii, pentru care, prin lege, sunt permise doar lucrări de îngrijire şi conducere şi lucrări de reconstrucţie ecologică cu respectarea prevederilor legale. Aceste arborete pot fi dirijate prin măsuri de gospodărire (lucrări de îngrijire şi conducere), avînd un regim controlat de gospodărire. În cazul ecosistemelor forestiere deteriorate, sunt permise lucrări de reconstrucţie ecologică (cu respectarea cadrului legal în vigoare), prin care se urmăreşte realizarea de structuri de tip natural. Reconstrucţia ecologică este un proces de durată, fiind condiţionată de starea actuală a arboretelor în cauză.

Tipul II (TII): păduri cu funcţii speciale de protecţie situate în staţiuni cu condiţii grele sub raport ecologic, precum şi arboretele în care nu este posibilă sau admisă recoltarea de masă lemnoasă, impunîndu-se numai lucrări speciale de conservare. Cuprinde arborete care se gospodăresc în regim special de conservare, care permite menţinerea şi ameliorarea însuşirilor ecoprotective ale acestora, inclusiv regenerarea lor. În aceste păduri sunt permise lucrări de îngrijire şi conducere, lucrări (tăieri) speciale de conservare. În arboretele deteriorate sunt permise lucrări de reconstrucţie ecologică.

Tipul III (TIII): păduri cu funcţii speciale de protecţie pentru care nu se admit, de regulă decît tratamente intensive - grădinărit, cvasigrădinărit.

Tipul IV (TIV): păduri cu funcţii speciale de protecţie pentru care sunt admise, pe lîngă grădinărit şi cvasigrădinărit, şi alte tratamente (progresive, succesive, mixte ş.a.) cu impunerea unor restricţii speciale de aplicare.

Tipurile respective sunt codificate prin simboluri corespunzătoare, pentru fiecare categorie funcţională în parte.

Principalele tratamente care se prevăd pădurilor din ţara noastră sunt următoarele:

Cv – tratamentul tăierilor cvsigrădinărite

P – tratamentul tăierilor progresive (tăieri în ochiuri)

Pm – tratamentul tăierilor progresive în margine de masiv

Sm – tratamentul tăierilor succesive în margine de masiv

S – tratamentul tăierilor succesive

B – tratamentul tăierilor rase în benzi

R – tratamentul tăierilor rase pe parchete mici

C – tratamentul crîngului simplu

Cz – tratamentul crîngului cu tăieri în căzănire

Cs – tratamentul crîngului cu tăieri în scaun

GG – tratamentul crîngului grădinărit.

Pentru a facilita alegerea celui mai corespunzător tratament se va lua în considerare formaţia sau grupa de formaţii forestiere, pe tipuri de structură şi categorii de productivitate, grupa funcţională şi tipurile funcţionale corespunzătoare.

În cazul arboretelor pentru care sunt prevăzute două sau mai multe tratamente, la alegere se va da prioritate tratamentelor mai intensive, adoptarea celorlalte fiind avută în vedere numai în cazurile în care anumite condiţii de aplicare o impun.

În cazul arboretelor subproductive, al celor degradate şi al celor total derivate, se impun după caz, lucrări de refacere sau de substituire, cu scopul redresării capacităţii lor funcţionale, în situaţiile în care funcţiile deosebite ale unora din aceste arborele îi impun permanenţa acoperirii solului cu vegetaţie forestieră, la realizarea refacerii sau substituirii se va recurge, pe cât posibil, la adaptarea adecvată a unor tratamente prezentate mai sus, în cadrul cărora lucrările respective să beneficieze de adăpostul vechiului arboret. În situaţiile în care acest lucru nu este impus de necesităţi de ordin funcţional sau dacă el nu este posibil (din cauza degradării avansate a arboretelor respective sau din considerente de ordin tehnic ori economic), refacerea sau substituirea se va realiza prin tăieri în benzi sau parchete mici, cu pregătirea corespunzătoare a solului în vederea executării plantaţiilor.

În arboretele aflate într-un stadiu suficient de avansat de aplicare a unor tratamente, altele decît cele recomandate, aplicarea acestora se continuă pană la realizarea regenerării integrale.

Pentru arboretele în care, aplicarea imediată a tratamentelor, nu este posibilă din anumite motive, cum ar fi lipsa temporară a mijloacelor de scoatere şi transport, pană la crearea condiţiilor necesare se va prevedea lucrări de conservare.


Anexa nr. 4

la Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor

Vîrstele provizorii ale exploatabilităţii de protecţie pe specii şi clase de producţie gospodărite în codru regulat pentru care se reglementează procesul de poducţie lemnoasă


Nr

d/o


Specia, provenienţa

Clase de producţie

I

II

III

IV

V

1.

Gorun sămînţă

150

150

130

120

120

2

Gorun lăstar

120

110

100

90

90

3

Stejar sămînţă

150

150

140

120

120

4

Stejar lăstar

120

110

100

90

90

5

Stejar pufos sămînţă

100

100

100

90

90

6

Stejar pufos lăstar

100

90

90

90

90

7

Fag

140

140

130

120

110

8

Frasin sămînţă

90

80

70

60

60

9

Frasin lăstar

80

70

60

50

50

10

Paltin

90

80

70

60

50

11

Pin silvestru

90

80

70

60

60

12

Pin negru

100

100

90

70

70

13

Molid

100

90

80

70

60

14

Nuc

90

90

80

80

70

15

Cireş

80

80

70

60

50

16

Diverse tari

80

70

70

60

50

17

Diverse fructifere

70

70

60

50

50

18

Tei

80

80

70

60

50

19

Carpen

80

80

70

60

50

20

Ulm

60

60

50

40

40

21

Mesteacăn

70

70

60

50

50

22

Salcîm sămînţă

35

35

30

25

20

23

Salcîm lăstar

30

25

25

20

15

24

Glădiţă

30

30

25

20

20

25

Plop alb, negru

40

40

35

30

25

26

Plop hibrid

30

25

25

23

20

27

Salcie

35

30

30

25

20

Anexa nr. 5

la Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor


CRITERII PENTRU ÎNCADRAREA ARBORETELOR

PE URGENŢE DE REGENERARE
Urgenţa 1. În această urgenţă vor fi încadrate toate arboretele care, în raport cu starea lor de vegetaţie şi sănătate, nu mai pot fi menţinute pe picior mai mult de 10 ani, fără riscul degradării lor totale şi al unor influenţe negative asupra pădurii însăşi. Volumul acestora urmează a fi recoltat în deceniul de aplicare a amenajamentului. în cadrul acestei urgenţe se vor defini următoarele categorii:

1.1. Arborele cu vîrste de peste 20 ani la codru şi peste 5 ani la crîng, foarte puternic afectate de factori biotici şi abiotici negativi (incendii, vînt, zăpadă, uscare, vînat, rezinaj etc.), încadrate în cel mai ridicat grad de vătămare - excesiv vătămate.

1.2. Arborete neexploatabile cu densităţi de la 0,1 Ia 0,3, cu vîrsta de peste 20 ani la codru şi peste 5 ani la crîng.

1.3. Arborete constituite predominant (peste 70%) din arbori cu cioate puternic degradate (cu putregai, scorburi mari, cu vitalitate foarte scăzută etc.).

l .4. Arborete exploatabile parcurse cu tăieri de regenerare, cu densităţi de la 0,1 la 0,3, cu sau fără seminţiş utilizabil.

Urgenţa 2. Se încadrează în această urgenţă toate arboretele exploatabile care, în raport cu dinamica procesului de regenerare, impun un ritm accelerat de exploatare, precum şi arboretele neexploatabile aflate într-o stare de vegetaţie precară sau avînd o productivitate mult inferioară celei potenţiale. Se vor avea în vedere următoarele categorii de arborete:



  1. Arboretele exploatabile şi trecute de vîrsta exploatabilităţii afectate de factori biotici şi abiotici negativi încadrate în gradele de vătămare foarte puternic şi puternic (volumul arborilor foarte puternic şi puternic afectaţi, cu putregai, scorburi, uscări, rupturi, etc., reprezentînd peste 20% din volumul total)5.

  2. Arboretele de tip artificial, de productivitate inferioară, cu vîrste mai mari de 20 ani situate în staţiuni de bonitate superioară şi mijlocie pentru speciile corespunzătoare tipului de pădure natural fundamental.

  3. Arborete cu densităţi de la 0,4 la 0,6, cu vîrste mai mari decît jumătatea vîrstei exploatabilităţii normale, a căror stare nu permite redresarea lor prin lucrări de împădurire a golurilor existente.

  1. Arborete exploatabile de tip provizoriu.

  2. Arborete exploatabile din unităţi de codru cu peste 70% arbori proveniţi din lăstari.

  3. Arborete exploatabile cu densităţi de la 0,4 la 0,6, cu seminţiş utilizabil.

  4. Arborete exploatabile cu densităţi de la 0,4 la 0,6, fără seminţiş utilizabil.

  5. Arborete exploatabile echiene şi relativ echiene, cu densităţi de 0,7 şi mai mari, de productivitate inferioară, de vitalitate subnormală.

  6. Arborete din unităţi de crîng trecute de vîrsta exploatabilităţii, care nu pot fi menţinute fără a-şi pierde substanţial capacitatea de regenerare din lăstari/ drajoni.

Urgenţa 3. Se vor încadra în această urgenţă arboretele ajunse sau trecute de vîrsta exploatabilităţii, care prin structura, vitalitatea şi starea lor de sănătate ar putea fi menţinute pentru acoperirea unor eventuale deficite din perioada următoare (sacrificii în plus). Acestor cerinţe răspund următoarele categorii de arborele:

  1. Arborete cu densităţi de 0,7 şi peste, echiene şi relativ echiene, de productivitate inferioară, de vitalitate cel puţin normală, trecute de vîrsta exploatabilităţii.

  2. Arborete cu densităţi de 0,7 şi peste, echiene şi relativ echiene, de productivitate mijlocie şi superioară, de vitalitate cel puţin normală, trecute de vîrsta exploatabilităţii.

  3. Arborete cu densităţi de 0,7 şi peste, echiene şi relativ echiene, de productivitate inferioară, de vitalitate cel puţin normală, ajunse la vîrsta exploatabilităţii.

  4. Arborete cu densităţi de 0,7 şi peste, echiene şi relativ echiene, de productivitate mijlocie şi superioară, de vitalitate cel puţin normală, ajunse la vîrsta exploatabilităţii.

  5. Arborete cu densităţi de 0,7 şi peste, pluriene şi relativ pluriene, de productivitate inferioară şi /sau de vitalitate subnormală, considerate ca exploatabile în raport cu vîrsta ce le-a fost atribuită.

Urgenţa 4. Se includ arborele cu structuri naturale stabile, de regulă arborele pluriene şi relativ pluriene, de productivitate superioară şi mijlocie, de vitalitate cel puţin normală şi cu consistenţă normală, considerate exploatabile în raport cu vîrsta ce le-a fost atribuită.

4.1. Arborete pentru care, din cauza condiţiilor de teren, nu este posibilă aplicarea codrului grădinarii.

4.2. Arborele pentru care, în viilor, este posibilă aplicarea codrului grădinarii.

Urgenţa 5. În această urgenţă se vor încadra arborele considerate exploatabile în condiţiile sacrificiilor de exploatabilitate în minus precizate la secţiunea 8. în cazuri bine justificate, asemenea arborele vor fi incluse în rînd de tăiere, începînd cu cele mai puţin productive şi valoroase.

5.1. Arborele cu densităţi de pînă la 0,7.

5.2. Arborele cu densităţi de 0,7 şi peste.

Această ordine de urgenţă are un caracter orientativ; de la caz la caz, ea se poate adapta la particularităţile pădurii de amenajat, ţinînd seama mai ales de funcţiile de protecţie atribuite, de caracterul actual al tipului de pădure, de perioada de regenerare adoptată, de starea seminţişului instalat etc. De fiecare dată, soluţia aleasă va fi justificată prin analize tehnico-economice şi restricţii ecologice; în acest scop, determinarea creşterii curente în volum prin măsurători efective se poate dovedi deosebit de utilă.

Încadrarea arboretelor pe urgenţe de regenerare se va putea face în condiţii superioare prin mijloace informatice, apelînd şi la metode ale cercetărilor operaţionale prin care vor fi luate în considerare toate restricţiile ecologice, precum şi factori tehnico-economici. Nu se vor include la refacere arboretele de productivitate inferioară situate în staţiuni pentru care nu se întrevăd soluţii certe, verificate experimental în condiţiile naturale date. Totodată, se va avea în vedere că multe arborele de productivitate inferioară îndeplinesc importante funcţii de protecţie, motiv pentru care oportunitatea şi metodele de refacere vor fi analizate şi stabilite după criterii ecologice. De asemenea, nu vor fi prevăzute la refacere prin tăieri de regenerare arboretele funcţional necorespunzătoare care pot fi ameliorate prin lucrări de îngrijire (extragerea treptată a arborilor din lăstari, a celor vătămaţi etc.) sau prin împăduriri (împădurirea golurilor, împlinirea consistenţei prin semănături sub masiv etc.).

Urgenţele de regenerare se stabilesc pe teren, cu prilejul descrierii fiecărei subparcele şi se definitivează după analiza de ansamblu efectuată la birou.

Arboretele marcate de către ocoalele silvice în vederea exploatării lor vor fi încadrate pe urgenţe de regenerare după criteriile menţionate mai sus, făcîndu-se modificările necesare cînd aceste marcări sunt necorespunzătoare sub raportul urgenţei de regenerare, tratamentului adoptat şi al intensităţii tăierilor. De asemenea, nu vor fi incluse în planul de recoltare, dacă sunt neexploatabile sau fac parte din subunităţi destinate ocrotirii naturii sau conservării deosebite a pădurilor.


Anexa nr. 6

la Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor




CICLURI, PE FORMAŢIUNI FORESTIERE, GRUPE FUNCŢIONALE

ŞI SORTIMENTE - ŢEL


Formaţii forestiere

Sortimente - ţel principale

(lemn pentru)



Cicluri pentru păduri cu funcţii prioritare de:

protecţie şi producţie

protecţie

Făgete

- cherestea

100-120

120-140

- furnire

140-150

140-150

Pinete (plantaţii)

- cherestea

60-80

80-100

Gorunete

- cherestea

120-140

130-150

- furnire

160-200

160-200

Stejărete de stejar pedunculat

- cherestea

110-130

130-150

- furnire

160-I8O

160-180

Stejărete de stejar pufos

- cherestea

60-80

70-100

Teişuri

- cherestea

50-80

70-100

- furnire

80-100

80-100

Cărpinete

- cherestea

40-60

50-70

Salcîmete

- cherestea şi construcţii

25-35

30-40

Plopişuri de plop alb şi negru

- cherestea

25-35

30-40

Culturi de salcie

- cherestea

20-30

25-35

- furnire

30-35

30-35

Zăvoaie de salcie

- cherestea

15-30

20-35

Anexa nr. 7

la Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor


INDICI DE RECOLTARE PRIN LUCRĂRI DE ÎNGRIJIRE-RĂRIRE

(ÎN PROCENTE FAŢĂ DE VOLUMUL ANTERIOR INTERVENŢIILOR)

PENTRU ARBORETELE PARCURSE SISTEMATIC CU ASEMENEA

LUCRĂRI ŞI AVÎND INDICI DE DENSITATE 0,9 -1,0


Formaţii şi grupe de formaţii forestiere

Vîrsta arboretelor, ani

telul de prod.**

11-

20


21-

30


31-

40


41

-50


51-

60


61-

70


71-

80


81-

90


91-

100


peste 100

Făgete

a

b





15

16


15

17


13

15


10

13


9

12


9

11


8

10


7

8


5

6


Goruneto-făgete şi şleauri de deal cu gorun

a

b





14

16


12

14


9

10


9

10


8

9


7

8


6

6


5

5


4

Gorunete şi stejarete (inclusiv de stejar şi stejar pufos)

a

b





14

15


12

13


10

11


8

9


7

7


6

6


5

5


4

4


4

Şleauri de cîmpie, şleauri de luncă, şleauri de deal cu stejar pedunculat

a

b





14

15


12

13


10

11


8

9


7

7


6

6


5

5


4

4


4

Teişuri

a, b




17

13

1

10

7

6










Salcîmete

a

15

16

























Arborete de salcie

a

16

12

























Arborete de plop alb, plop negru

a

16

7

























Yüklə 0,7 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   6   7   8   9   10   11   12   13   14




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin