Între oamenii buni şi Dumnezeu există o prietenie, prin virtutea care-i uneşte

Cugetul curat e ca ochiul sănătos, nu poate suferi nicio murdărie. (Richard Wurmbrand)

Cununa călugărului este smerita cugetare. (Avva Or)

Dacă mintea se va elibera de tot ceea ce este potrivnic ei, se va odihni şi va afla un alt veac nou şi va

cugeta la cele noi şi nestricăcoase. (Sfântul Isaia Pustnicul)

Dar unii dintre cărturari ziceau în sine: Acesta huleşte. Şi Iisus, ştiind gândurile lor, le-a zis: Pentru ce

cugetaţi rele în inimile voastre? (Matei 9.3, 4)

Inima celui înţelept va cugeta la pildele celor înţelepţi, şi o ureche ascultătoare este dorinţa celui înţelept.

(Ecclesiasticul 3.28)

Înfierbântatu-s-a inima mea înăuntrul meu şi în cugetul meu se va aprinde foc. (Psalmi 38.4)

Învăţătorule, care poruncă este mai mare în Lege? El i-a răspuns: Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău,

cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău. (Matei 22.36, 37)

La tinereţe domină intuiţia, la bătrâneţe cugetarea; de aceea, la tinereţe omul este mai mult poet, iar la

bătrâneţe mai mult filosof. (Arthur Schopenhauer)

Liber cugetători 10.1

Lucrul socotit de unii ca însemnând fericirea, este faptul de a nu avea cugetul încărcat, precum şi acela

de a nu fi împovărat conştiinţa altora. (Eusebiu de Cezareea)

Mintea robită se curăţă desăvârşit prin cugetarea duhovnicească. (Casiodor, scriitor bisericesc)

Nici cel trufaş la cugetare nu-şi cunoaşte căderile sale, nici cel smerit la cugetare, virtuţile sale.

(Avva Ilie Ecdicul)

Poezia e sufletul intim al omului, e cugetarea divină, e puntea pe care poţi trece în lumea visului.

(Vasile Conta)

Postul face sufletul mai cuviincios, sfinţeşte cugetarea, alungă dracii. 2.10

Să biruim prin blândeţe pe cei care ne-au ofensat, să-i câştigăm prin evlavia noastră, să lăsăm să-i

pedepsească cugetul lor şi nu mânia noastră. (Sfântul Grigorie de Nazianz)

Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta şi din tot sufletul tău şi din toată puterea ta şi

din tot cugetul tău, iar pe aproapele tău ca pe tine însuţi. (Luca10.27)

Să nu adormi înainte de a cugeta la păcatele pe care le-ai săvârşit în cursul zilei. 6.6

Scopul tuturor oamenilor nu este altul decât acela de a ajunge la asemănarea cu Dumnezeu prin cuget

curat şi de a rămâne întru El. (Sfântul Grigorie Taumaturgul)

Smerenia nu priveşte la cele ce are, ci cugetă şi caută la cele ce nu are. 8.14

Sufletul este fiinţă înţelegătoare şi raţională având ca putere mintea, ca mişcare - cugetarea, iar

ca efect - înţelegerea. (Sfântul Maxim Mărturisitorul)

Sunt trei cărări ale binelui: să săvârşeşti binele prin faptă, prin cuget şi prin cuvânt. (Origen)

Unde este Biserica, acolo este cea mai sigură casă a cugetului tău. (Sfântul Ambrozie al Mediolanului)

Vai de cei ce cugetă gânduri silnice stând în aşternuturile lor şi de cei ce săvârşesc fărădelegea la lumina

zilei de îndată ce află prilej. (Miheia 2.1)

Vasele olarului le lămureşte cuptorul; iar ispita omului cugetul lui. (Ecclesiasticul 27.5)

Văzând însă Domnul Dumnezeu că răutatea oamenilor s-a mărit pe pământ şi că toate cugetele şi dorin-

ţele inimii lor sunt îndreptate la rău în toate zilele, I-a părut rău şi s-a căit Dumnezeu că a făcut pe om

pe pământ. Şi a zis Domnul: "Pierde-voi de pe faţa pământului pe omul pe care l-am făcut! De la om

până la dobitoc şi de la târâtoare până la păsările cerului, tot voi pierde, căci Îmi pare rău că le-am

făcut". Noe însă a aflat har înaintea Domnului Dumnezeu. (Facerea 6.5-8)

Cuibul/ Ca o pasăre gonită din cuibul ei, aşa este omul izgonit din casa sa. (Solomon 27.8)

Că cine va crede tâlharului celui sprinten, care umblă din cetate în cetate? Aşa şi omului care n-are cuib şi

sălăşluieşte oriunde înserează. (Ecclesiasticul 36.28)

Că pasărea şi-a aflat casă şi turtureaua cuib, unde-şi va pune puii săi: Altarele Tale, Doamne al puterilor,

Împăratul meu şi Dumnezeul meu. (Psalmi 83.3, 4)

Înţelept este numai cel ce L-a luat pe Dumnezeu drept călăuză pentru a cunoaşte cuibul adevărului.

(Sfântul Ambrozie al Mediolanului)

Şi îmi ziceam: Voi adormi în cuibul meu şi ca pasărea Phoenix voi înmulţi zilele mele. (Iov 29.18)

Şi în rândul al patrulea: un hrisolit, un onix şi un iaspis. Ele erau aşezate în cuibuleţe de aur. (Ieşirea 39.13)

Şi pe când mergeau ei pe cale, zis-a unul către El: Te voi însoţi, oriunde Te vei duce. Şi i-a zis Iisus: Vulpile

au vizuini şi păsările cerului cuiburi; dar Fiul Omului n-are unde să-Şi plece capul. (Luca 9.57, 58)

Umpleţi prăpastia ignoranţei şi veţi distruge cuibul de criminalitate. (Victor Hugo)

Cultivarea gândurilor bune 6.4

Cultul mozaic 10.1

Cultura este aflarea mai mult sau mai puţin conştientă a esenţei lucrurilor. (Vasile Băncilă)

Cultura este arta înălţată la un set de credinţe. (Tom Wolfe)

Cultura este puterea cea mai tare de pe pământ şi o cetate nouă a unităţii naţionale. (Simion Bărnuţiu)

Cultura este un al doilea soare pentru cei culţi. (Heraclit)

Cultura este un instrument mânuit de profesori pentru a fabrica profesori, care atunci când le vine rândul vor fabrica

profesori. (Simone Weil)

Cultura înseamnă dezvoltarea perfectă şi egală a omului în toate privinţele. (John Burroughs)

Cultura înseamnă lărgirea minţii şi a spiritului. (Jawaharlal Nehru)

Cultura înseamnă să ştii ce s-a spus şi ce s-a gândit mai bun şi valoros în lume. (Matthew Arnold)

Cultura merită riscuri, riscuri enorme. Fără cultură suntem cu toţii doar bestii totalitariste. (Norman Mailer)

Cultura nu este urmare a şcolii, ci a dorinţei de o viaţă de a o dobândi. (Albert Einstein)

Cultura nu înseamnă să citeşti mult, nici să ştii multe; înseamnă să cunoşti mult. (Fernando Pessoa)

Cultura nu se moşteneşte, se cucereşte. (André Malraux)

Cultura te urcă pe culmile gândirii; educaţia te învaţă să cobori până la cei umili. (Carmen Sylva, poetă şi prima

regină a României)

Cultura/ Dacă un popor n-are o tinerime entuziastă, cultă şi cu dor de ţară, este pierdut pentru totdeauna. Aceste

vlăstare ale tinereţii ţin pe umerii lor viitorul, precum odinioară Atlas ţinea pământul. (Vasile Conta)

Gradometrul cultural al popoarelor e literatura, căci ea reprezintă averea sufletească a lor. (Geoge

Coşbuc)

Înlăuntrul nostru suntem la fel, cultura e singura care face diferenţa. (Confucius)

Limba este putere, viaţă şi instrument al culturii, instrument de dominare şi eliberare. (Angela Carter)

Matematica nu cunoaşte rase sau limite geografice; pentru matematică, lumea culturală este o ţară.

(David Hilbert)

Munca unui om se poate plăti. Caracterul, cultura lui, nicicând. (Mihai Eminescu)

Nicăieri în Noul Testament creştinismul nu este prezentat ca un cult sau ca o religie. Religia e necesară

acolo unde e un zid despărţitor între Dumnezeu şi om. Hristos, care este Dumnezeu şi om, a dărâ-

mat zidul dintre om şi Dumnezeu. El a inugurat o nouă viaţă, nu o nouă religie. (Teologul Alexander

Schmemann)

Pentru a aprecia culturile altor naţiuni, trebuie să mergi în ţara lor, să cunoşti oamenii şi trebuie să intri în

contact cu cultura ţării. (David Rockefeller)

Prin Sfânta Liturghie noi toţi suntem permanent chemaţi la nunta Fiului lui Dumnezeu. Iar darurile acestei

jertfe, veşnice şi netrecătoare, acestei cine de taină sunt preţuite cu scump sângele al Dumnezeului nostru;

şi de aceea evenimentele vieţii Mântuitorului nu sunt pentru noi un simplu trecut, de care ne aducem amin-

te, ci ele sunt permanent prezente şi lucrătoare prin celebrarea cultică prin care le retrăim şi le actualizăm.

(Părintele Dumitru Stăniloae)

Ştiinţa este ultimul pas în dezvoltarea mentală a omului şi poate fi considerată ca cea mai mare realizare a

culturii umane. (Ernst Cassirer)

Tendinţa culturii moderne a fost de a tolera râsul, dar a descuraja scrisul. (Gilbert Keith Chesterton)

Un popor fără cultură e un popor uşor de manipulat. (Immanuel Kant)

Cum să ne ferim de ignoranţă 5.4

Cum să ne rugăm 4.1

Cumpăna/ Arăta-voi în cumpănă învăţătura şi cu de-amănuntul voi vesti ştiinţa.

(Cartea înţelepciunii lui Solomon 16.26)

Buzele celor fără minte vorbesc mereu de alţii; iar cuvintele celor înţelepţi se vor cumpăni.

(Ecclesiasticul 21.27)

Când El privea până la marginile pământului şi îmbrăţişa cu ochii tot ce se află sub ceruri, ca să dea vântu-

lui cumpănă şi să chibzuiască legea apelor, când El statornicea ploilor un făgaş şi o cale bubuitului tu-

netului, atunci El a văzut înţelepciunea şi a cântărit-o, atunci a pus-o în lumină şi i-a măsurat

adâncimea. (Iov 28.24-27)

Cântarul şi cumpăna dreaptă sunt de la Domnul; toate greutăţile de cântărit sunt lucrarea Lui.

(Solomon 16.11)

Cel iute la mânie săvârşeşte nebunii, iar cel cumpănit se stăpâneşte. (Solomon 14.17)

Găseşte puteri noi chiar în slăbiciunea ta! Soarta-ţi lasă întotdeuna o portiţă în momente de cumpănă.

(Miguel de Cervantes)

Grăitorul de rele dă pe faţă lucruri de taină, iar omul cu duhul cumpănit le ţine ascunse.(Solomon 11.13)

Lumea toată, înaintea Ta, este ca acel pic de praf, care face cumpăna să se plece şi ca picătura de rouă

cea de dimineaţă, ce se coboară pe pământ. (Cartea înţelepciunii lui Solomon 11.22)

Să mă cântărească în cumpăna dreptăţii şi Dumnezeu să cunoască neprihănirea mea. (Iov 31.6)

Să nu ai în săculeţul tău două feluri de greutăţi pentru cumpănă: unele mai mari şi altele mai mici. În casa

ta să nu ai două feluri de efă: una mai mare şi alta mai mică. Greutăţile pentru cumpăna ta să fie adevă-

rate şi drepte şi efa ta să fie adevărată şi dreaptă, ca să se înmulţească zilele tale pe pământul pe care

ţi-l dă Domnul Dumnezeul tău de moştenire; că urâciune este înaintea Domnului Dumnezeului tău tot

cel ce face strâmbătate. (Deutoronomul 25.14-16)

Şi a fost cuvântul Domnului către mine şi mi-a zis: "Mâinile lui Zorobabel au pus temelia acestui templu şi

tot mâinile lui îl vor termina, şi tu vei şti că Domnul Savaot m-a trimis la voi. Căci cine a dispreţuit vre-

mea acestor începuturi mici? Ei se vor bucura văzând cumpăna zidarului în mâna lui Zorobabel. Iar

aceste şapte (candele) sunt ochii Domnului care cutreieră tot pământul". (Zaharia 4.8-10)

Şi a zis Domnul către mine: "Ce vezi tu Amos?" Şi am zis: O cumpănă de plumb. Şi mi-a răspuns Dom-

nul: "Iată Eu voi pune cumpăna cea de plumb în mijlocul poporului Meu Israel şi de aici încolo nu-l

voi mai cruţa. Înălţimile lui Isaac vor fi distruse, şi capiştile lui Israel vor fi dărâmate, iar împotriva

casei lui Ieroboam Mă voi scula cu sabie". (Amos 7.8, 9)

Şi cuvintelor tale fă jug şi cumpănă şi gurii tale fă-i uşă şi încuietoare. (Ecclesiasticul 28.28)

Cumplit/ Această prigoană, mai grea şi mai cumplită, pornită din năuntrul omului, este necontenit împreună cu el,

iar cel prigonit nu poate scăpa de ea, poartă în el pretutindeni duşmani. (Cuviosul Clement

Alexandrinul, vezi Prigoana/)

Atât de mare e înşelăciunea, că primesc cu plăcere în suflete momeala aceea şi nu se gândesc că plăcerea

aceasta, ce poate răni, este scurtă şi trecătoare, pe când durerea e continuă iar învinuirea conştiinţei,

cumplită. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Atunci cel drept va sta cu multă îndrăzneală înaintea celor care l-au prigonit şi au dispreţuit ostenelile sale.

Iar ei, văzându-l, se vor tulbura cu cumplită frică şi se vor minuna de minunea mântuirii dreptului. Ei

vor zice, căindu-se în inima lor şi gemând întru strâmtorarea duhului lor: "Acesta este pe care-l aveam

altădată de batjocură şi ţinta ocărilor noastre. (Cartea înţelepciunii lui Solomon 5.1-3)

Deşi sunt simplu şi smerit, pentru credinţa şi mărturisirea lui Hristos sunt mai presus şi mai puternic de-

cât împăraţii lumii. (Sfântul Sfinţit Mucenic Teodot, episcopul Ancirei. A fost chinuit cumplit

şi decapitat, în timpul împăratului Diocleţian)

Dulce este somnul lucrătorului, fie că mănâncă mult, fie că mănâncă puţin, dar belşugul bogatului nu-i dă

răgaz să doarmă. Este un rău cumplit pe care l-am văzut sub soare: bogăţii puse la o parte de stă-

pânul lor pentru a lui nenorocire. (Ecclesiastul 5.11, 12)

Groaznic şi fără de veste El va sta asupra voastră, căci pentru cei mari judecata va fi cumplită.

(Cartea înţelepciunii lui Solomon 6.5)

Mai cumplită este deznădejdea decât păcatul. Cel care şi-a pierdut speranţa a pierdut totul. Şi Iuda şi

Petru au păcătuit; cel dintâi a căzut în deznădejde, curmându-şi viaţa, cel de al doilea a căzut în dez-

nădejde, dar s-a ridicat prin speranţă, iar căinţa i-a adus iertarea lui Dumnezeu. (Ioan Carpatinul)

Moartea păcătoşilor este cumplită şi cei ce urăsc pe cel drept vor greşi. (Psalmi 33.20)

Nu este altă patimă mai cumplită decât îndrăzneala: căci ea este maică şi născătoare a tuturor patimilor.

(Avva Agathon)

O voinţă puternică schimbă pe loc cea mai cumplită nenorocire într-o stare suportabilă. (Stendhal)

Şi zicând: Doamne, sluga mea zace în casă, slăbănog, chinuindu-se cumplit. Şi i-a zis Iisus: Venind, îl voi

vindeca. Dar sutaşul, răspunzând, I-a zis: Doamne, nu sunt vrednic să intri sub acoperişul meu, ci

numai zi cu cuvântul şi se va vindeca sluga mea. (Matei 8.6-8)

Zis-a deci Domnul: "Strigarea Sodomei şi a Gomorei e mare şi păcatul lor cumplit de greu. Pogorî-Mă-

voi deci să văd dacă faptele lor sunt cu adevărat aşa cum s-a suit până la Mine strigarea împotriva lor,

iar de nu, să ştiu". De acolo doi din Oamenii aceia, plecând, S-au îndreptat spre Sodoma, în vreme

ce Avraam stătea încă înaintea Domnului. (Facerea 18.20-22)

Cunoaşterea de sine este pe cât de temută, pe atât de necesară. (Carl Gustav Jung, medic psihiatru şi psiholog

elveţian)

Cunoaşterea greşelilor este începutul salvării. (Epicur)

Cunoaşterea lui Dumnezeu 12.8

Cunoaşterea noastră nu poate fi decât limitată, în timp ce ignoranţa trebuie să fie în mod necesar infinită.

(Karl Popper)

Cunoaşterea nu se bazează doar pe adevăr, ci şi pe eroare. (Carl Gustav Jung, medic psihiatru şi psiholog elveţian)

Cunoaşterea profundă. 5.5

Cunoaştere, prudenţă, discernămât; acestea sunt adevăratele cerinţe pe care trebuie să le adresăm lui Dumnezeu.

Cunoaştere, prudenţă, discernămât; acestea sunt darurile de care avem nevoie şi nu alte bunuri

trecătoare. (Sfântul Macarie Egipteanul)

Cunoaşterea/ A cunoaşte Esenţa Divină – acesta este cel mai înalt ţel al sufletului trimis de Creator pe Pământ!

(Pitagora)

A uita este marele secret al firilor tari şi creatoare, a uita asemenea naturii care nu-şi cunoaşte trecu-

tul, care reîncepe neîncetat tainele zămislirilor ei neobosite. (Honoré de Balzac)

Absolutul poate fi cunoscut? Poate! Când? Niciodată! (Henri Wald)

Aceasta este viaţa cea veşnică, să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Iisus

Hristos pe Care L-ai trimis. 12.8

Acţiunea fără cunoaştere este inutilă, iar cunoaşterea fără acţiune este zadarnică. (Abu Bakr)

Adevărata cunoaştere poartă în ea pecetea dragostei. (Sfântul Maxim Mărturisitorul)

Adevărata ignoranţă nu este absenţa cunoaşterii, ci refuzul de a o dobândi. (Karl Raimund Popper)

Adevărata înţelepciune înseamnă să-ţi recunoşti propria ignoranţă. (Socrate)

Adevărata trăsătură după care îl puteţi recunoaşte pe înţeleptul autentic este răbdarea. (Henrik Ibsen)

Ascultaţi, fiilor, învăţătura tatălui şi luaţi aminte să cunoaşteţi buna chibzuială, căci eu vă dau

învăţătură bună: Nu părăsiţi povaţa mea. (Solomon 4.1, 2)

Atâta timp cât trupul lucrează pentru patimi, sufletul nu-L cunoaşte pe Dumnezeu.(Mitropolitul Filaret)

Atunci voi cunoaşte frumuseţea ta , când vei păstra curat sufletul. (Cuviosul Clement Alexandrinul)

Aurul şi argintul fals sunt pagube pe care le poţi îndura şi un bărbat priceput uşor descoperă falsul. Dar

dacă gândul mincinos al unui prieten stă ascuns în pieptul său şi dacă are viclenie în inima sa, acela

e cel mai fals dintre muritorii făcuţi de Dumnezeu, iar dintre toate falsurile, acesta este cel mai greu

de cunoscut. (Poetul Teognist, citat de Cuviosul Clement Alexandrinul)

Biserica este inima lumii, chiar dacă lumea nu-şi cunoaşte inima. (Mitropolitul George Khodr,

citat de teologul Olivier Clément)

Ca să-L cunoşti cu adevărat pe Dumnezeu, trebuie să ieşi din mintea ta. (Neale Donald Walsch)

Căci cunoaştem pe Cel ce a zis: "A Mea este răzbunarea; Eu voi răsplăti". Şi iarăşi: "Domnul va jude-

ca pe poporul Său". Înfricoşător lucru este să cădem în mâinile Dumnezeului celui viu.

(Evrei 10.30, 31)

Căci de vreme ce întru înţelepciunea lui Dumnezeu lumea n-a cunoscut prin înţelepciune pe Dumnezeu,

a binevoit Dumnezeu să mântuiască pe cei ce cred prin nebunia propovăduirii. Fiindcă şi

iudeii cer semne, iar elinii caută înţelepciune, însă noi propovăduim pe Hristos cel răstignit:

pentru iudei, sminteală; pentru neamuri, nebunie. (I Corinteni 1.21-23)

Căci nu este nimic ascuns, care să nu se dea pe faţă şi nimic tainic, care să nu se cunoască şi să nu

vină la arătare. (Luca 8.17)

Când cineva cade din măsura chibzuielii, devine atât fricos, cât şi îndrăzneţ cât sufletul său este slăbit.

Omul, când pierde echilibrul interior, nu se mai cunoaşte pe sine şi cade astfel în extreme.

(Sfântul Ioan Scărarul)

Când vine peste tine mânie sau amărăciune, cunoaşte că el, adică diavolul, este în tine.

(Herma, autorul scrierii “Păstorul”)

Cât despre cele jertfite idolilor, ştim că toţi avem cunoştinţă. Cunoştinţa însă semeţeşte, iar iubirea

zideşte. Iar dacă i se pare cuiva că cunoaşte ceva, încă n-a cunoscut cum trebuie să cunoas-

că. Dar dacă iubeşte cineva pe Dumnezeu, acela este cunoscut de El. (I Corinteni 8.1-3)

Ce folos ai să cunoşti ce se află în afară, dacă pe tine însuţi nu te cunoşti? (Sfântul Isaac Sirul)

Cel ce se plânge pe sine nu cunoaşte trândăvia sufletului. (Sfântul Ioan Scărarul)

Ci propovăduim înţelepciunea de taină a lui Dumnezeu, ascunsă, pe care Dumnezeu a rânduit-o mai

înainte de veci, spre slava noastră, pe care nici unul dintre stăpânitorii acestui veac n-a cunos-

cut-o, căci, dacă ar fi cunoscut-o, n-ar fi răstignit pe Domnul slavei; ci precum este scris:

"Cele ce ochiul n-a văzut şi urechea n-a auzit, şi la inima omului nu s-au suit, pe acestea le-a

gătit Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El". (Romani 2.7-9)

Cine a cunoscut voinţa Ta, dacă Tu nu i-ai dat înţelepciune şi dacă nu i-ai trimis de sus Duhul Tău

cel Sfânt? (Cartea înţelepciunii lui Solomon 8.17)

Cine cunoaşte numai teoretic adevărul Evangheliei, poate să fie un savant, dar nu un creştin.

(Nichifor Crainic)

Cine-L cunoaşte pe Hristos, cunoaşte rostul tuturor lucrurilor. (Blaise Pascal)

Creativitatea înseamnă a lua elemente cunoscute şi a le asambla în moduri unice. (Jacque Fresco)

Creierul este o lume care constă dintr-un număr de constante neexplorate şi mari întinderi de teri-

torii necunoscute. (Santiago Ramon y Cajal)

Cu cât te vei cunoaşte mai bine pe tine, cu atât vei fi mai modest şi vei căpăta o mai mare încredere

în puterile tale. (Samuel Smiles)

Cugetarea smerită nu e o osândire a noastră din partea conştiinţei, ci cunoaşterea harului lui

Dumnezeu şi a compătimirii Lui. (Sfântul Marcu Ascetul)

Cultura nu înseamnă să citeşti mult, nici să ştii multe; înseamnă să cunoşti mult. (Fernando Pessoa)

Cum să respecţi valorile naţionale dacă nu le cunoşti? (Nicolae Manolescu)

Cunoaşte-te pe tine însuţi! (Socrate)

Cunoaşte-ţi ruşinea şi ascunde-ţi mândria, astfel vei fi un model sub ceruri. (Lao Tse)

Cunosc un om în Hristos, care acum paisprezece ani - fie în trup, nu ştiu; fie în afară de trup, nu ştiu,

Dumnezeu ştie - a fost răpit unul ca acesta până la al treilea cer. Şi-l ştiu pe un astfel de om – fie

în trup, fie în afară de trup, nu ştiu, Dumnezeu ştie - Că a fost răpit în rai şi a auzit cuvinte de nes-

pus, pe care nu se cuvine omului să le grăiască. (II Corinteni 12.2-4)

Dacă cunoaşterea creează probleme, nu ignoranţa va duce la rezolvarea acestora. (Isaac Asimov)

Dacă eşti iubitor de învăţătură, fă-te iubitor şi de osteneală. Căci simpla cunoştinţă îngâmfă pe om.

(Sfântul Marcu Ascetul)

De abia după ce am cunoscut prea mult, ne dăm seama cât de puţin cunoaştem. (Socrate)

Deci nu vă temeţi de ei, căci nimic nu este acoperit care să nu iasă la iveală şi nimic ascuns care să nu

ajungă cunoscut. (Matei 10.26)

Deci zicea Iisus către iudeii care crezuseră în El: Dacă veţi rămâne în cuvântul Meu, sunteţi cu adevărat

ucenici ai Mei; şi veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va face liberi. Ei însă I-au răspuns: Noi

suntem sămânţa lui Avraam şi nimănui niciodată n-am fost robi. Cum zici Tu că: Veţi fi liberi? Iisus

le-a răspuns: Adevărat, adevărat vă spun: Oricine săvârşeşte păcatul este rob al păcatului. Iar robul

nu rămâne în casă în veac; Fiul însă rămâne în veac. Deci, dacă Fiul vă va face liberi, liberi veţi fi în-

tr-adevăr. Ştiu că sunteţi sămânţa lui Avraam, dar căutaţi să Mă omorâţi, pentru că cuvântul Meu

nu încape în voi. (Ioan 8.31-37)

Deci, de la însuşi lucrul care se deapănă în minte, poţi cunoaşte care drac s-a apropiat de tine.

(Evagrie Ponticul)

Despre trei lucruri nu te grăbi să vorbeşti: despre Dumnezeu, până ce nu-ţi întăreşti credinţa în El; des-

pre păcatul altuia, până ce nu-l cunoşti pe al tău; şi despre ziua de mâine, până ce nu se luminează

de ziuă. (Sfântul Nicolae Velimirovici)

Destinul omenesc nu cunoaşte ameninţare mai mare decât moartea din motive necunoscute. (Ramon

Gomez de la Serna)

Diavolul recunoaşte existenţa lui Dumnezeu, crede în El, dar asta nu-l schimbă deloc. 1.5

Din momentul în care cunoşti că eşti păcătos, te-ai schimnat din vrăjmaşul lui Dumnezeu, în prietenul

lui Dumnezeu. (Părintele Arsenie Boca)

Dragostea are motive pe care raţiunea nu le cunoaşte. (Blaise Pascal)

Dragostea nu cade niciodată. Cât despre proorocii - se vor desfiinţa; darul limbilor va înceta; ştiinţa se

va sfârşi; pentru că în parte cunoaştem şi în parte proorocim. Dar când va veni ceea ce e desă-

vârşit, atunci ceea ce este în parte se va desfiinţa. (I Corinteni 13.8-10)

Dumnezeu a zidit pe om spre nestricăciune şi l-a făcut după chipul fiinţei Sale. Iar prin pizma diavolului

moartea a intrat în lume şi cei ce sunt de partea lui vor ajunge s-o cunoască.