Raportul institutului de arheologie „vasile pârvan” al Academiei Române pentru anul 2015

Participarea membrilor institutului în comisiile naţionale, comisii de specialitate şi în comisii mixte.

• 
  Alexandru Barnea, membru al Comisiei Naţionale pentru Acreditarea Titlurilor Academice de pe lângă Ministerul Educaţiei şi Cercetǎrii
  
• 
  Alexandru Barnea, membru al al Corpului experţilor evaluatori CNCSIS
  
• 
  Gheorghe I. Cantacuzino, membru al Secţiunii de evidenţă a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice.
  
• 
  Roxana Dobrescu, membrǎ a Corpului experţilor evaluatori CNCSIS
  
• 
  Roxana Dobrescu, membru în Comisia Națională de Arheologie
  
• 
  Adrian Ioniţǎ, membru al Corpului experţilor evaluatori CNCSIS
  
• 
  Adrian Ioniţǎ, membru în Comisia Națională de Arheologie
  

1. 
   Cncluzii şi propuneri.
   

Activitatea membrilor Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” pe parcursul anului 2014 a avut rezultate foarte bune. În condiţiile în care bugetul alocat a fost auster, acest lucru a fost posibil fie prin atragerea de fonduri extra-bugetare, prin contracte de săpături arheologice preventive, legate de investiţii de infrastructură de importanţă naţională, sau expertize, şi prin programe şi proiecte ştiinţifice sau de formare profesională, fie prin participarea specialiştilor noştri la proiecte şi programe finanţate prin alte instituţii. Datorită deblocării posturilor am continuat să rezolvăm în acest an dezechilibrele din structura institutului. Au fost astfel promovaţi câţiva angajaţi cu rezultate deosebite în activitate. Procesul trebuie continuat, deoarece în Institut funcţionează în prezent doar şase c.ş. I cu norma de bază la institut şi sub vârsta standard de pensionare (dintre care doi se apropie de această vârstă), puţini în raport cu numărul sectoarelor de cercetare (6), al programelor, proiectelor şi contractelor şi cu cerinţele activităţii de conducere de doctorat. Va trebui să oferim şi posibilitatea promovării la gradul de c.ş. II, deoarece avem mulţi cercetători valoroşi care şi-au susţinut şi publicat tezele de doctorat.

Solicităm în continuare Academiei Române să aibă în vedere acoperirea finanţării de săpături arheologice, în condiţiile în care sumele accesibile prin programele sau contractele cu Ministerul Culturii şi Cultelor, Ministerul Educaţiei şi Cercetării sau alte instituţii acoperă insuficient şi discontinuu acest aspect. Reamintim totodată că reglementările introduse în 2011 în legătură cu obţinerea autorizaţiei de cercetare arheologică de teren (săpătură arheologică) conţin elemente care aduc atingere atribuţiilor institutului nostru în cadrul sistemului naţional de cercetare-dezvoltare şi vom face în continuare demersuri pentru remedierea acestei situaţii.

Deoarece Institutul are baze arheologice în câteva judeţe, desfăşoară cercetări de teren în toată ţara şi funcţionează în Bucureşti în două sedii situate la mare distanţă, nu este suficient unicul autovehicul de teren, achiziţionat de altfel din fonduri proprii, ci este necesară achiziţionarea încă unui autovehicul.

În legătură cu publicaţiile Institutului, constatăm o situaţie relativ bună a periodicelor, la care se adaugă editarea unor cărţi valoroase. Decizia de reducere a tirajelor şi a schimburilor pune însă în pericol schimburile internaţionale de publicaţii şi poate duce la reducerea drastică a creşterii fondului bibliotecii, în condiţiile în care bugetul nu cuprinde fond de achiziţii. Am făcut şi vom mai face demersuri pentru îndreptarea acestei situaţii şi sperăm o decizie favorabilă din partea conducerii Academiei Române.

Cât priveşte criteriile de evaluare a activităţii institutului nostru stabilite de Academia Română, constatăm că în continuare se menţine o grilă care nu corespunde decât în parte cu misiunea şi specificul cercetării arheologice. Astfel, încă se pune accentul pe publicaţii apărute în reviste indexate ISI, în condiţiile în care acest criteriu este din ce în ce mai puţin utilizat în evaluarea cercetării din domeniul socio-uman pe plan european. De asemenea nu se face nicio menţiune cu privire la sistemul de indexare ERIH, care în momentul de faţă reprezintă principalul criteriu de indexare al revistelor europene din domeniul amintit. În plus, se menţine în evaluare categoria CNCSIS B+, categorie dispărută de câţiva ani din sistemul de clasificare CNCS. Ca atare, o discuţie serioasă cu privire la criteriile de evaluare a institutelor cu profil socio-uman dina Academia Română ar trebui sa reprezinte o prioritate în viitorul apropiat.

Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” este deţinătorul unui patrimoniu ştiinţific şi cultural de o deosebită valoare, ilustrat prin sediul nostru central (Casa Macca - monument de arhitectură, cf. LMIR 2004, nr. 720, cod B-II-m-B-18440), colecţiile de piese arheologice şi numismatice, lapidariul, fondul de carte al bibliotecii, arhiva istorică a Institutului şi arhiva repertoriului arheologic al României. Reamintim că biblioteca şi o parte a depozitelor funcţionează încă în spaţii improprii, care nu permit desfăşurarea activităţii în concordanţă cu normele actuale de conservare şi lucru cu patrimoniul, nici pe cele referitoare la serviciul de pază şi la protecţia muncii. Sunt necesare fonduri şi pentru consolidarea şi restaurarea Casei Macca, a cărei stare avansată de degradare ne-a determinat să iniţiem demersurile în vederea refacerii învelitorii şi a sistemului de evacuare a apelor pluviale. De asemenea, vom avea nevoie de finanţarea unor operaţiuni a căror realizare cât mai urgentă a fost recomandată de controlul Curţii de Conturi efectuat în 2013: reevaluarea terenurilor şi clădirilor pe care le avem în administraţie, întabularea celor încă neîntabulate, asigurarea protecţiei şi pazei în condiţii corespunzătoare.

Sprijinul Academiei Române este necesar şi pentru stabilirea modului concret de aplicare a prevederilor Legii muzeelor şi colecţiilor nr. 311/2003 şi a Legii nr. 12/2006, care implică cheltuieli suplimentare pentru operaţii specifice (clasare, conservare ş.a.). Şi pentru achiziţionarea de echipamente şi consumabile necesare investigaţiilor specifice domeniului avem nevoie de o finanţare corespunzătoare.

Sperăm ca nivelul de finanţare din anii următori şi evoluţia reglementărilor privind cercetarea în ştiinţele umaniste, în special în arheologie, să permită Institutul nostru să îşi îndeplinească atribuţiile la cel mai înalt nivel.

Director,

Acad. Alexandru Vulpe