În 2012 în cadrul unităţilor administrativ-teritoriale din mun. Chişinău


Acordarea ajutoarelor sociale la achitarea serviciilor comunale și pentru consumul de gaze naturale, lemne și cărbune folosite pentru încălzire



Yüklə 0,63 Mb.
səhifə10/12
tarix22.01.2019
ölçüsü0,63 Mb.
#101435
1   ...   4   5   6   7   8   9   10   11   12

Acordarea ajutoarelor sociale la achitarea serviciilor comunale și pentru consumul de gaze naturale, lemne și cărbune folosite pentru încălzire

Mecanismul de acordare a ajutoarelor sociale păturilor social-vulnerabile din municipiu la achitarea serviciilor comunale și pentru consumul de gaze naturale, lemne și cărbune folosite pentru încălzire (în continuare - mecanismul de acordare a compensațiilor), în anul 2012, a fost reglementat de Regulamentul aprobat prin Decizia CMC nr.15/15 din 28.09.2008 (în continuare - Regulament), cu modificările aprobate prin Deciziile CMC nr.17/7 din 28.10.2008, nr.14/11 din 22.12.2009 și Dispoziția Primarului general nr. 903-d din 05.10.2011. În anul 2012, DGLCA, pentru compensaţii la încălzire, i-au fost aprobate alocaţii de 100,262 mil.lei, precizate în sumă de 106,121 mil.lei, fiind executate cheltuieli de casă de 99,869 mil.lei şi cheltuieli efective de 67,05 mil.lei. De asemenea, pentru achitarea compensaţiilor la lemne şi cărbune au fost alocate mijloace Preturilor de sector (0,61 mil.lei) şi Primăriilor suburbane (3,9 mil.lei).

Conform informațiilor parvenite de la Î.M. ,,Infocom”, pe parcursul anului 2012, ajutoarele sociale acordate locatarilor municipiului pentru energie termică, lemne și cărbune, gaze naturale au constituit 73,44 mil.lei, inclusiv: ajutorul social pentru energie termică – 62,49 mil.lei, sau 85,1%; lemne și cărbune – 4,59 mil.lei, sau 6,3%; gaze naturale – 6,36 mil.lei, sau 8,6%.

Potrivit Regulamentului, Preturile de sector sînt responsabile de: desemnarea persoanelor responsabile de primirea cererilor și a documentelor de însoțire de la cetățeni; crearea Comisiilor pentru examinarea cererilor privind acordarea ajutorului social la plata serviciilor comunale, în a căror componență vor fi incluse persoane competente în această problemă; colectarea cererilor solicitanților și întocmirea listelor privind acordarea de ajutoare sociale pentru plata serviciilor comunale.

Evaluarea mecanismului de acordare a ajutoarelor sociale la achitarea serviciilor comunale (încălzire centrală) a relevat un șir de deficiențe, cum ar fi: acordarea ajutoarelor sociale în lipsa actelor justificative referitor la veniturile persoanei și/sau ale familiei; prezentarea de către beneficiari şi gestionari a unor date eronate referitor la componența familiei și a venitului global al acestora, fapt ce creează riscul acordării neregulamentare a ajutoarelor sociale pentru achitarea agentului termic.

Procesul de acordare a ajutoarelor sociale la achitarea serviciilor comunale în anul 2012 a fost supus controlului financiar de către DGF, care a constatat deficienţe semnificative în acest domeniu, inclusiv din cauza imperfecţiunii prevederilor Regulamentului, precum şi acordarea ajutoarelor în sumă de circa 1,9 mil. lei în lipsa documentelor justificative.



  • Prevederile Regulamentului, inclusiv în redacţia aprobată prin Decizia CMC nr.8/9 din 20.12.2012149, nu respectă principiul echităţii sociale de acordare a ajutorului social în funcţie de venitul global mediu al beneficiarilor şi de nevoia de asistenţă socială, stabilit prin Legea nr.133-XVI din 13.06.2008150, fapt menţionat și de auditurile externe precedente. Astfel, prezentul audit a identificat cazuri cînd persoanele beneficiază de ajutoare financiare pentru încălzirea unui spaţiu locativ supradimensionat, comparativ cu norma stabilită conform cadrului legal de 9m2 pentru un membru de familie. La acordarea ajutoarelor pentru încălzire nu se ia în considerare şi posibilitatea obţinerii veniturilor din gestiunea imobilelor deţinute (darea în locaţiune, vînzarea).

Analizînd datele prezentate de către Î.M. „Infocom” cu privire la suma ajutorului social acordat la ,,energia termică” pentru sezonul de încălzire 2011-2012 , s-a constatat că 622 de persoane din sectorul Botanica care dețin apartamente cu 3 odăi sau mai mult și locuiesc singure au beneficiat de compensația la agentul termic în sumă totală de 1769,2 mii lei. Astfel de cazuri au fost depistate și la celelalte Preturi.

  • Comisiile responsabile de acordarea ajutoarelor sociale nu dispun de pîrghii (acces la bazele de date ale instituțiilor de stat) care ar permite verificarea informațiilor prezentate şi depistarea veniturilor şi proprietăţilor nedeclarate de către beneficiari, deşi în acestea sînt reprezentanţi din IFS pe mun. Chişinău, Oficiile forţei de muncă, Direcţia asistenţă socială etc.

În urma confruntării datelor prezentate de către 190 de beneficiari din sect. Ciocana (circa 2% din totalul beneficiarilor din sector), selectați aleatoriu, cu datele din sistemul informaţional al SFS, auditul a constatat că în anul 2011 veniturile medii lunare la un membru al familiei în cazul a 37 de beneficiari (sau 20%) depăşea suma de 1450 lei, iar valoarea compensaţiilor acordate neregulamentar a constituit 71,8 mii lei.

De menționat că Regulamentul menționat nu prevede prezentarea unor confirmări de la persoanele aflate la pensie, solicitanți sau incluși în componența familiei solicitanților de ajutoare, dacă acestea sînt sau nu angajate în cîmpul muncii. Mai mult decît atît, în cazul a circa 80% din dosarele verificate, componența familiei, prezentată în extrasul din fișa locuinței, nu coincide cu datele oficiale înregistrate în listele electorale din cadrul Preturii (perfectate în baza Registrului de stat al populației), fapt ce denotă evidența nesatisfăcătoare a locatarilor din fondurile de locuințe aflate în gestiunea APLP, CCL etc., precum și nu permite a avea încredere în certificatele eliberate de către acestea.

În același timp, este necesar de constatat că Comisia responsabilă nu a utilizat listele electorale disponibile din cadrul Preturilor pentru a verifica corectitudinea informațiilor prezentate de către beneficiari, axîndu-se exclusiv asupra datelor prezentate de către gestionarii fondului locativ. Acest fapt denotă o analiză superficială a documentelor anexate în dosar și acordarea subiectivă a unor ajutoare sociale de către Comisia responsabilă.

De asemenea, au fost depistate cazuri de necoincidență a numelui din listele beneficiarilor expediate de către Preturi la Î.M. ,,Infocom” și listele beneficiarilor primite de la Î.M. ,,Infocom”, numai în cazul Preturii sect. Rîșcani fiind stabilite 42 de cazuri.



  • Deşi pentru acordarea ajutoarelor la încălzire în perioada de iarnă 2012-2013 s-a prevăzut efectuarea anchetelor sociale, compensaţiile au fost acordate în anul 2012 fără ca acestea să fie perfectate. Din 6196 de persoane beneficiari de ajutoare sociale la achitarea serviciilor comunale și pentru consumul de gaze naturale, lemne și cărbune folosite pentru încălzire în sezonul de iarnă 2012-2013 la care s-a efectuat ancheta socială pînă la 01.01.2013, 76 de persoane au refuzat perfectarea anchetei sociale, 181 – au venituri mai mari decît minimul necesar, 41 – au decedat, iar 41 – închiriază spaţiul locativ. Perfectarea anchetelor sociale necesită timp şi resurse suplimentare, dar nu rezolvă problema privind corectitudinea declarării veniturilor, proprietăţilor şi componenţei familiei. Totodată, accesul la bazele de date existente va scuti persoanele beneficiare de necesitatea prezentării diferitor certificate din diferite organizaţii şi întreprinderi.

  • Conform prevederilor pct.12 din Regulamentul aprobat prin Decizia CMC nr.15/15 din 28.09.2008, la cererile depuse de solicitanți se anexează o serie de documente justificative. Verificările efectuate în acest sens denotă cazuri de acordare a ajutoarelor sociale în lipsa unui șir de documente justificative, de cele mai dese ori a: certificatului privind indemnizațiile acordate mamelor aflate în concediul de maternitate pentru îngrijirea copilului; certificatului privind plata și mărimea pensiei alimentare pentru întreținerea copiilor minori, stabilită persoanelor aflate în divorț prin hotărîrea instanței de judecată; informației privind veniturile încasate sub formă de indemnizații în urma pierderii întreținătorului; adeverințelor de la instituțiile de învățămînt referitoare la existența și mărimea bursei studenților și doctoranzilor.

  • Există cazuri cînd de ajutorul pentru încălzire beneficiază persoane care nu sînt proprietari ai apartamentelor şi nu au încheiate contracte de locaţiune, ceea ce contravine prevederilor pct.6 din Regulament. Totodată, unii proprietari ai apartamentelor au venituri mai mari decît nivelul stabilit, dar au viză de reşedinţă pe altă adresă.

Recomandări Primarului general al mun. Chișinău (în comun cu instituţiile şi întreprinderile din subordine):

  1. Implementarea procedurilor de control intern, care ar asigura: respectarea cadrului normativ la întocmirea anchetei sociale; documentarea corespunzătoare a distribuirii ajutoarelor sociale/materiale; eliberarea recipiselor care ar confirma data şi numărul de înregistrare a solicitării de asistenţă socială; întocmirea regulamentară a registrelor de evidenţă a solicitărilor; documentarea refuzurilor beneficiarilor de acordare a biletelor de recuperare balneo-sanatorială/medicală; verificarea autenticității tuturor informațiilor relevante necesare evaluării nevoilor de asistenţă socială; acordarea ajutoarelor respectînd consecutivitatea solicitărilor depuse; întocmirea corespunzătoare a dosarelor beneficiarilor de ajutoare; confirmarea utilizării conform destinaţiei a ajutoarelor acordate; eliminarea cazurilor de imobilizare nejustificată a mijloacelor financiare bugetare pe conturile distribuitorilor ajutoarelor sociale.

  2. Examinarea posibilităţii restructurării sistemului de protecţie socială din municipiu, care ar aborda în complex acordarea ajutorului social (material, juridic, medical etc.) în funcţie de nevoia de asistenţă socială, ar asigura eficientizarea acestuia şi ar întări serviciul de asistenţă comunitară, asigurînd structurilor de asistență socială acces la bazele electronice de date necesare pentru determinarea venitului global mediu al familiei beneficiarului de ajutoare sociale şi componenţei familiei sale.

  3. Perfecţionarea cadrului normativ prin: modificarea Regulamentului aprobat prin Decizia CMC nr.8/9 din 20.12.2012, cu scopul de a stabili exhaustiv modalitatea de sancționare a solicitanților care au prezentat date eronate și, respectiv, modalitatea de recuperare a mijloacelor financiare alocate neregulamentar, actele (certificatele) necesare de a fi prezentate de către solicitant (ținînd cont de posibilitățile de confruntare a acestor informații cu bazele de date existente la Serviciul Fiscal de Stat, CNAS, Î.S.„Cadastru”, Oficiul Forței de Muncă, Î.S. ,,Registru” etc.); modificarea Deciziei CMC nr. 28/6 din 04.08.2005, în scopul acordării DGAS a competențelor de ținere a unui registru unic al solicitanților serviciului gratuit de protezare dentară, și acordarea acestui serviciu să se efectueze în dependență de nevoia de asistență socială a fiecărui beneficiar în parte, iar Direcția sănătate să asigure monitorizarea acordării îndreptărilor pentru aceste servicii de către medicii specialiști; elaborarea şi aprobarea regulamentară a unor criterii exhaustive de stabilire a beneficiarilor de amestecuri lactate pentru copiii pînă la un an, medicamentelor cu titlu gratuit etc.; stabilirea regulamentară a criteriilor pentru determinarea mărimii ajutorului social acordat din alocaţiile bugetului municipal.

  4. Implementarea prevederilor art.22 al Legii nr.102-XV din 13.03.2003, referitor la antrenarea șomerilor în vederea executării de lucrări publice de interes pentru AAPL.



4.3. ASIGURAREA ACTIVITĂȚII TRANSPORTULUI PUBLIC

În mun. Chişinău prestarea serviciilor de transportare a călătorilor se efectuează de către Î.M. „Regia transport electric”, Î.M. „Parcul urban de autobuze”, 19 agenţi transportatori - administratori ai rutelor de microbuze şi autobuze şi de circa 45 de agenţi economici - titulari de licenţe pentru transportul auto de călători în folos public în regim de taxi.



  • Conform datelor Raportului de activitate a DGTPCC, în anul 2012, sectorul transportului public electric a deservit 96,3 mil. de călători, inclusiv: contra plată - 76,5 mil. de călători (80%), și în mod gratuit - 19,8 mil. de călători (20%); de către autobuze au fost deserviți 14,4 mil. de călători, inclusiv: contra plată - 11,0 mil. de călători(76%), gratuit - 3,4 mil. de călători (22%); de serviciile microbuzelor în această perioada au beneficiat circa 190,0 mil. de călători. Corectitudinea acestor date nu poate fi confirmată din cauza lipsei metodologiei de determinare a numărului de călători care au fost transportați de microbuze, precum și a celor ce beneficiază de scutiri sau călătoresc în bază de abonamente în transportul public, fapt ce determină stabilirea irelevantă a costului real al unei călătorii și, respectiv, a prețului unui abonament. Totodată, lipsa monitorizării şi controlului fluxului transportului de persoane pe rute regulate municipale şi în regim de taxi implicit generează activitate economică ilicită.

  • Urmare efectuării a peste 250 de controale la linie privind activitatea transportului public, inclusiv salubrizarea terenurilor tehnologice, staţiilor terminus şi unităţilor de transport, starea estetică, tehnică şi de echipare a unităţilor de transport, examinarea fluxurilor de călători etc., DGTPCC a introdus modificări în reţeaua transportului public şi a stabilit programul de activitate a rutelor de troleibuz. Pentru stabilirea fluxului de pasageri, se analizează ora trecerii transportului public prin staţia respectivă, ruta şi capacitatea ocupata a transportului. Auditul relevă ca aceste studii se efectuează la anumite staţii şi timp, iar pentru stabilirea eficienţei rutei şi excluderea dublării rutelor, aceste studii urmau a fi efectuate pe tot parcursul rutei, ceea ce nu s-a efectuat. În consecință, stabilirea itinerarului rutei nu asigura eficienţa economică a acesteia.

  • La transportul public, orarul (graficul) de circulaţie a autobuzelor şi troleibuzelor se elaborează de către Î.M. PUA şi Î.M. „RTE”, iar în funcție de necesitate şi de fluxul de călători, graficul poate fi modificat de către DGTPCC, care controlează şi urmează să asigure respectarea acestora de către aceste întreprinderi. Totodată, DGTPCC nu stabileşte şi nu dispune de graficul de circulaţie pentru transportul în comun de capacitate mică (rutiere). Graficele sînt întocmite de către administratorul de rute fără a fi coordonate cu DGTPCC, iar în cazul în care ruta circulă într-o suburbie, graficul se coordonează cu primăriile din localitate. Astfel, graficul de circulaţie a rutierelor nu asigură satisfacerea necesităţilor reale de transport public ale populaţiei.

Deşi în anul 2012 DGTPCC a constatat că administratorii şi şoferii rutelor de microbuz municipale au comis 960 de încălcări de diverse tipuri, inclusiv sanitare, salubrizarea staţiilor terminus, încălcarea Regulamentului auto de călători şi bagaje, încălcări de itinerar etc., cu excepţia expedierii a 266 de reclamaţii şi adresări către administratori, pentru luarea măsurilor respective şi eliberarea din funcţie a 53 de şoferi, sancţiuni către administratorii de rute nu au fost aplicate.

  • Din motivul că DGTPCC este lipsită de dreptul de a elibera autorizaţii pentru transport rutier în regim de taxi agenţilor transportatori (pentru fiecare unitate de transport aparte), faptul în sine a contribuit la lipsa evidenţei agenţilor economici prestatori de aceste servicii din municipiu.

Deşi art.1971 alin.(1) din Codul contravenţional prevede că transportarea contra plată a călătorilor cu unitatea de transport de pînă la opt locuri, inclusiv locul conducătorului auto, de către persoana care nu dispune de licenţă şi de documentul, eliberat de autorităţile administraţiei publice locale, ce atestă dreptul de a efectua transporturi în regim de taxi se sancţionează conform legii, de fapt AAPL nu eliberează astfel de autorizaţii. Concomitent, pct.60 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.854 din 28.07.2006 prevede că organizarea transporturilor în regim de taxi se efectuează de către autorităţile administraţiei publice locale. Totodată, cadrul legal în vigoare nu prevede exhaustiv autorizarea activităţii prestării serviciilor în regim de taxi de către AAPL, ceea ce lipseşte autoritatea publică locală de pîrghii întru monitorizarea activităţii acestor agenţi economici şi plenitudinea calculării achitării taxelor locale în bugetul municipal.

  • Contrar pct.29 din Regulamentul transporturilor auto de călători şi bagaje, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.854 din 28.07.2006, AAPL n-au asigurat elaborarea regulilor de transportare a călătorilor şi bagajelor pe teritoriul său (transport electric, auto şi în regim de taxi) şi nu le-au înaintat organului de specialitate al administraţiei publice centrale, pentru coordonare.

La momentul actual, activitatea de transportare a pasagerilor este reglementată de un Regulament neactualizat, aprobat prin Decizia CMC nr.4/6 din 22.08.2000 „Cu privire la reglementarea activităţii transporturilor publice de călători operate cu microbuzele în municipiu” , şi de Dispoziţiile Primarului general nr.529-d din 09.07.2001, nr.288-d din 03.06.2002, nr.85-d din 25.02.2010, prin care au fost stabilite un şir de condiţii privind prestarea serviciilor de transport de către rutele de maxi-taxi, ca sancţiune pentru neîndeplinirea acestor condiţii fiind stabilită retragerea provizorie a autorizaţiei de transportare pînă la rezilierea contractului de prestare a serviciilor.

Reieşind din cele menţionate, se denotă lipsa unor reglementări conforme cadrului legal/normativ existent şi adaptate condiţiilor actuale de activitate a transportului public de pasageri în municipiu, în general, şi privind prestarea serviciilor de transport cu taxiul şi maxi-taxiul, în special.

  • Conform Strategiei de dezvoltare a transportului public urban în mun.Chişinău, aprobată prin Decizia CMC nr.48/7 din 16.06.2006, au fost stabilite următoarele obiective strategice: 1.Funcţionarea transportului public cu costuri sociale minime; 2.Sporirea calităţii serviciilor; 3.Sporirea eficienţei sistemului de transport; 4.Perfecţionarea managementului transportului public; 5.Optimizarea structurii modurilor de transport; 6.Dezvoltarea optimă a reţelei stradale şi a infrastructurii de transport; 7. Îmbunătăţirea managementului traficului urban. De asemenea, în Strategie s-au stabilit indicatorii de implementare şi planul de acţiuni. Deşi au fost incluse în planul de acţiuni, nu s-au implementat: sistemul de dirijare (control) a traficului (în baza sistemului de pozare GPS); implementarea noilor tehnologii de plată de către călători; decalarea în timp a activităţii întreprinderilor şi organizaţiilor pentru diminuarea impactului „orei de vîrf”; elaborarea şi aprobarea standardelor de calitate şi siguranţă în transportul public, precum şi a specificaţiilor tehnice pentru mijloacele de transport acceptate în transportul public; elaborarea schemei optime de rute; elaborarea politicii de stabilire a tarifelor la serviciile de transport; restructurarea întreprinderilor municipale de transport etc.

Totodată, în municipiu nu s-a elaborat/aprobat un trafic-schemă raționalizată a rutelor transportului public complementar și sincronic (troleibuze, autobuze, microbuze), care ar exclude factorul de paralelism și al dublării rutelor de autobuze şi troleibuze cu cele de microbuze.

Deşi DGTPCC şi întreprinderile din subordine au întreprins unele acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a transportului public urban, acestea au purtat un caracter sporadic şi neurmat de deciziile de rigoare.

Nefiind realizate majoritatea obiectivelor din Strategia existentă, în anul 2012, AAPL din municipiu, în colaborare cu o companie de consultanţă germano-română, au purces la restructurarea și reglementarea transportului public (cu microbuze şi autobuze) pentru elaborarea proiectului Strategiei de dezvoltare a transportului public în municipiu, finanţate de BERD.


  • În conformitate cu Dispoziţia Primăriei mun. Chișinău nr.1289-d din 04.12.2012, DGTPCC a efectuat inventarierea a 746 de staţii de transport public în raza urbei, în urma căreia s-a constatat că: la 312 staţii sînt instalate pavilioane, inclusiv 262 de pavilioane de tip „Epa-Media"; la 132 de staţii sînt amplasate pavilioane în comun cu obiective comerciale; la 294 de staţii lipsesc pavilioane, inclusiv la 8 staţii este necesar de instalat în primul rînd pavilioane.

  • Urmare verificării executării prevederilor Contractului privind prestarea serviciilor de transport public dintre municipiu şi Î.M. „RTE", aprobat prin Decizia CMC nr.3/40 din 06.05.2011 şi valabil începînd cu 01.01.2012, auditul a constatat mai multe deficienţe, care se exprimă prin:

  • Lipsa unui mecanism de monitorizare a fluxului real de pasageri transportați în bază de abonamente, scutiri și legitimații nu permite stabilirea corectă a prețului unui abonament și calcularea corectă a costului unei călătorii, ceea ce duce în final la neacumularea de către Î.M. ,,RTE” a unor venituri.

Veniturile acumulate din transportarea călătorilor în anul 2012 au constituit suma de 129,6 mil. lei, inclusiv: de la realizarea tichetelor – 109,3 mil. lei, și de la realizarea abonamentelor – 20,3 mil. lei. Pe lîngă aceasta, au fost înregistrate venituri din activităţi legate nemijlocit de prestarea serviciilor de transport (locaţiunea pilonilor şi publicitatea în mijloacele de transport) în sumă de 3,8 mil.lei. În anul 2012, Î.M. ,,RTE” a beneficiat de alocații din bugetul municipal în sumă de 100,1 mil. lei, inclusiv 84,8 mil. lei - pentru achitarea serviciilor prestate la transportarea călătorilor, și 15,3 mil.lei151 - pentru achitarea costului abonamentelor lunare pentru pensionarii care s-au dezis benevol de compensația nominativă la transportul public acordată de către Primărie, reieșind din prețul abonamentului lunar aprobat.

Pe parcursul anului 2012, Î.M. ,,RTE” a comercializat 7 tipuri de abonamente, din care la 4 tipuri de abonamente prețul a fost aprobat de către CMC, iar la 3 abonamente – respectiv, prin decizia directorului Î.M. ,,RTE”. Astfel, prețul abonamentului lunar pentru studenții bugetari a fost aprobat prin Decizia CMC nr.9/7 din 27.11.2007, în sumă de 30 de lei, ulterior fiind majorat pînă la 40 de lei. Prin Decizia nr.8/8 din 15.09.2009 şi Decizia nr.9/1 din 30.09.2009152, CMC a aprobat prețul unui abonament lunar de călătorie cu troleibuzul și autobuzul pentru elevi, studenți şi pensionari în sumă de 70,0 lei. Totodată, prin Ordinul directorului Î.M. ,,RTE” din 04.06.2010, a fost aprobat prețul unui abonament lunar pentru persoane fizice în mărime de 180 de lei și, respectiv, prețul unui abonament semilunar – de 100 lei.



  • Conform datelor Direcţiei audit intern a Primăriei, Î.M.„RTE”, în baza contractului colectiv de muncă, în lipsa Deciziei CMC, a acordat angajaţilor săi dreptul de a călători gratuit în troleibuze. De asemenea, s-a constatat că întreprinderea, pe parcursul anului 2012, a repartizat legitimaţii de serviciu la persoane neangajate, inclusiv unor colaboratori ai aparatului Primăriei153, astfel managementul Î.M.„RTE” ,,contribuind” la faptul ca bugetul întreprinderii să nu beneficieze în anul 2012 de circa 5,4 mil. lei154.

  • Auditul relevă că, potrivit datelor prezentate DGF de către Î.M. „RTE”, în perioada 2008-2012, numărul de călători transportaţi s-a micşorat de 2 ori - de la 188,4 mil. persoane pînă la 96,3 mil. persoane, din care cu tichet - de la 127,1 mil. de persoane pînă la 76,5 mil. de persoane. Scăderea fluxului de călători duce la neîncasarea unor venituri semnificative şi se datorează calităţii inferioare a serviciilor prestate, cum ar fi viteza redusă de deplasare (18-22 km/oră), din lipsa unei benzi speciale de deplasare a transportului public; aglomeraţiei în transport în orele de vîrf; nerespectării timpului de sosire a troleibuzelor în staţie.

O cauză care determină diminuarea veniturilor Î.M. ,,RTE” este şi folosirea multiplă a tichetelor de călătorie de către taxator/pasager. Nu i-au fost prezentate auditului informaţii privind măsurile întreprinse pentru diminuarea şi eliminarea acestui fenomen, nocivitatea căruia în mijloacele de transport nu este reclamată de către public și mass-media.

  • Lipsa cadrului metodologic, bazat pe principiul cost-eficiență, privind determinarea costului unui km parcurs determină riscul alocării către Î.M.„ RTE”, din bugetul municipal, a unor mijloace financiare nefundamentate şi neregulamentare.

Potrivit prevederilor art.15 din contractul încheiat, Primăria mun. Chișinău va compensa serviciile prestate de către Î.M. ,,RTE” potrivit formulei155 bazate pe costul unui km parcurs şi numărul anual de km parcurşi, în loc de costul unui pasager transportat, utilizat anterior. Astfel, costul călătoriei care urma a fi luat în calcul pentru compensarea diferenţei de tarif Î.M.„ RTE” a fost stabilit156 pentru anul 2012 în mărime de 16,0 lei/km, în lipsa unor calcule şi prognozări fundamentate. De exemplu, acest tarif pentru anul 2011 a fost determinat în mărime de 17,98 lei, real constituind 14,51 lei (inclusiv cheltuielile pentru alte servicii prestate de Î.M. ,,RTE”).

  • Î.M. ,,RTE” a înregistrat în anul 2012 cheltuieli operaţionale de 247,3 mil. lei, inclusiv cheltuieli directe - 185,6 mil.lei, indirecte – 40,0 mil.lei, comerciale – 0,39 mil.lei, generale şi administrative – 13,5 mil.lei, alte cheltuieli operaţionale – 7,48 mil.lei, precum şi un parcurs total de 15,99 mil.km, ceea ce denotă costul unui km parcurs de 15,47 lei/km.

Analiza efectuată de audit a relevat că Î.M. ,,RTE” a inclus în calculul costului unui km unele cheltuieli neregulamentare, nefundamentate şi ineficiente. Astfel, au fost incluse neregulamentar în calculul costului unui km parcurs cheltuieli aferente serviciilor comunale acordate locatarilor - 0,4 mil.lei, cantinei – 0,8 mil.lei, întreţinerii bazei de odihnă - 0,38 mil.lei, centrului medical - 0,7 mil.lei, amenzilor şi penalităţilor - 1,2 mil.lei (inclusiv 0,9 mil.lei faţă de buget) etc. ( în total - în sumă de 3,7 mil.lei).

Totodată, auditul a constatat includerea nefundamentată în devizul de cost al unui km parcurs cheltuielile aferente uzurii troleibuzelor în sumă de 19,7 mil.lei. Astfel, Î.M.„RTE” nu utilizează amortizarea acumulată (24,4 mil.lei), pentru modernizarea parcului rulant beneficiind de mijloace pentru asamblarea troleibuzelor din bugetul municipal (22,0 mil.lei), excepţie fiind suma de 4,7 mil.lei, achitată în contul datoriei de bază a creditului contractat pentru modernizarea parcului rulant. Se menționează că modernizarea parcului rulant, schimbarea transformatoarelor electrice la liniile de contact, introducerea taxării electronice vor duce la micşorarea consumului de energie electrică (58,0 mil.lei), a cheltuielilor de salarizare la deservirea liniilor de contact (2,2 mil.lei) şi la taxatori (22,6 mil.lei).



Auditul a constatat că Î.M.„ RTE” suportă unele cheltuieli indirecte de producţie în sumă de circa 30,5 mil.lei, a căror necesitate şi eficienţă nu este fundamentată.

Astfel, cheltuielile înregistrate la Secția de reparație, Atelierele de reparație mecanică, Secția de reparație și construcție, în sumă totală de 16,8 mil.lei (din care cheltuieli aferente salarizării – 5,6 mil.lei, și uzurii - 3,3 mil. lei), nu se justifică pentru a fi incluse în calculul costului unui km parcurs, deoarece cheltuielile de reparație curentă a mijloacelor fixe (troleibuze şi reţele de contact) se includ în cheltuielile directe de producţie, iar cu valoarea reparației capitale a mijloacelor fixe se majorează valoarea de bilanţ a acestora.

Cheltuielile aferente Secţiei de circulaţie, în sumă de 11,6 mil. lei (inclusiv salarizarea – 7,6 mil. lei (statele - 81 de unități), uzura - 0,7 mil lei) nu sînt eficiente, deoarece această subdiviziune este responsabilă de înregistrarea timpului sosirii troleibuzelor în staţia terminus, de introducerea acestor date în sistemul informaţional şi de dispecerarea circulaţiei troleibuzelor, dar fără a avea dreptul să mărească sau să micşoreze intervalul de circulaţie în dependenţă de fluxul de călători, avînd doar atribuţii de „statistician”.

Secția de încasări și control, cheltuielile de întreţinere a căreia constituie 2,2 mil.lei (inclusiv aferente salarizării -1,5 mil. lei), în anul 2012, a asigurat aplicarea unor amenzi călătorilor în sumă de doar 174,5 mii lei, dublînd în mare măsură activitatea taxatorilor.

Î.M. „RTE” suportă şi alte cheltuieli indirecte, care nu sînt fundamentate suficient, cum ar fi întreţinerea sectorului auto (2,1 mil.lei) şi a Secției rețelelor electrice (7,4 mil.lei).

CMC, Primarul general, DGTPCC nu au aprobat, în aspect metodologic, nici mărimea (limita) cheltuielilor de regie care urmează să asigure activitatea administraţiei întreprinderii, în calculul tarifului fiind incluse toate cheltuielile suportate. Verificările efectuate de auditul intern denotă faptul că Î.M. „RTE”, activînd în pierdere, a generat în anul 2012 majorarea fondului de salarizare pentru retribuirea persoanelor cu funcţii de conducere şi altor angajaţi ai întreprinderii. Astfel, în pofida modificărilor introduse în cadrul normativ157, salariul conducătorului Î.M. „RTE” nu a fost revăzut şi a rămas la nivelul celui stabilit prin statul de funcţii al întreprinderii, care, la rîndul său, este aprobat de conducătorul întreprinderii, ceea ce reprezintă un vădit conflict de interese. De menţionat că CMC, Primarul general şi DGTPCC nu au stabilit158 criteriile și mărimea premiilor directorului general.



  • Auditul relevă existenţa şi a altor posibilităţi de raţionalizare a cheltuielilor şi majorării veniturilor Î.M. „RTE”, astfel planificarea defectuoasă a rutelor de troleibuze generează suprapunerea parțială a traseelor acestora, determină riscul stopării simultane a activității mai multor rute, fapt ce condiționează activitatea neprofitabilă a unor rute de troleibuze.

Analizînd principalii indicatori de eficiență a rutelor de troleibuze din municipiu (ţinînd cont că distanța unei curse variază de la 14,31 km (ruta 2) pînă la 34,35 km (ruta 21)), misiunea de audit a constatat că pe parcursul anului 2012 numărul pasagerilor transportaţi la o cursă159 variază de la 31,4 persoane (ruta 20) pînă la 156,3 persoane (ruta 22), iar veniturile acumulate de la un km parcurs variază de la 3,29 lei/km (ruta 20) pînă la 11,19 lei/km (ruta 1), în medie, veniturile constituind 6,8 lei/km. Astfel, doar 8 din cele 22 rute de troleibuze (sau 36,4%) au înregistrat venituri peste media menționată. Una din cauzele neprofitabilității unor rute este managementul defectuos la planificarea traseelor acestor rute, care în majoritatea porțiunilor de traseu dublează traseele altor rute.

Numai pe traseul Piața Marii Adunări Naționale – Circul (2,4 km) circulă 6 rute de troleibuze, pe traseul șos. Balcani – Piața unirii principatelor (2,9 km) - 4 rute, iar pe traseul Universitatea de Medicină – Magazinul „Unic” (2,8 km ) - 6 rute, fapt ce creează riscul stopării activității tuturor acestor rute simultan, în cazul unei situații excepționale pe această porțiune de traseu (pană de curent, ambuteiaj etc.).



Totodată, distanța relativ lungă a unor rute de troleibuz nu permite redirecţionarea, în termen de urgență, a troleibuzelor pe alte trasee, precum şi micşorarea sau majorarea intervalului de circulaţie între cursele de troleibuze, ţinînd cont de fluxul de pasageri, ceea ce nu permite sporirea eficienţei transportului public de pasageri.

  • Lipsa unei reglementări exhaustive a modalității de compensare a cheltuielilor Î.M. ,,RTE”, suportate pentru transportarea cu titlu gratuit a unor categorii de beneficiari, duce la micșorarea veniturilor Î.M. ,,RTE” și la creșterea prețului pentru o călătorie.

În urma verificărilor efectuate, misiunea de audit a constatat că pe parcursul anului 2012, în conformitate cu actele normative și legislative în vigoare160, au dreptul la călătorii cu titlu gratuit în transportul public: aleşii locali, colaboratorii Poliției, veteranii de război, membrii Gărzii populare înregistrați în mun. Chișinău, copiii pînă la 7 ani, iar cheltuielile suportate urmează a fi restituite, respectiv, din bugetul local, bugetul de stat şi de transportatori. Totodată, se relevă că Î.M. ,,RTE” nu dispune de o informație exhaustivă referitor la numărul de călătorii real efectuate de către aceste categorii de beneficiari, ceea ce nu permite Î.M. ,,RTE” să stabilească veniturile neacumulate de la transportarea acestora.

Î.M. ,,RTE” nu a beneficiat direct de alocații din bugetul de stat pentru compensarea cheltuielilor ce țin de transportarea cu titlu gratuit a unor categorii de beneficiari. Totodată, lipsa unor informaţii exhaustive privind tipul de cheltuieli şi valoarea acestora luate în calcul de către MF la calcularea transferurilor în/din fondul de susţinere financiară a bugetelor UAT nu permite de a stabili expres dacă în suma de 90,2 mil.lei, luată în calcul la stabilirea transferurilor în bugetul municipal pentru anul 2012, au fost incluse şi compensaţiile pentru categoriile de călători menţionate mai sus.

Yüklə 0,63 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   4   5   6   7   8   9   10   11   12




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin