În 2012 în cadrul unităţilor administrativ-teritoriale din mun. Chişinău

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 0.63 Mb.
səhifə8/12
tarix22.01.2019
ölçüsü0.63 Mb.
1   ...   4   5   6   7   8   9   10   11   12

IV. CONSTATĂRI ȘI CONCLUZII ASUPRA SERVICIILOR PUBLICE

4.1. Reglementarea activității unităților comerciale și de prestări servicii



Auditul a constatat că nici una din AAPL (DGCAPPS, în colaborare cu DGAURF, DGERRP, Preturile de sector) și alte autorități nu au purces la elaborarea politicilor şi strategiilor care urmează să stabilească principiile de dezvoltare a rețelei de comerț și prestări servicii (în general şi pe categorii de unități), precum și schema generală de amplasare a unităților comerciale și prestări servicii. Insuficiența conlucrării între AAPL în acest domeniu a contribuit la plasarea neregulamentară şi haotică a gheretelor, punctelor mobile şi altor puncte de comerț stradal pe străzile municipiului, la o rază de pînă la 50 m - 100 m, fiind amplasate unități comerciale de același tip și lipsind alte categorii de unități de primă necesitate.

La 01.01.2013, reţeaua comercială şi de prestări servicii din municipiu cuprindea 24070 unităţi, dintre care 19320 unităţi de comerţ (cu o suprafaţă de circa 1370 mii m2), 1750 unităţi de alimentaţie publică (cu 120,8 mii de locuri) şi 3000 unităţi de prestări servicii. De asemenea, în municipiu activează autorizat 44 de pieţe ce propun comercianților circa 16,6 mii locuri de comerţ.



  • Procesul de eliberare şi de prelungire a autorizațiilor de funcționare a unităților comerciale și de prestare a serviciilor sociale pe teritoriul municipiului este reglementat prin Regulamentul aprobat prin Decizia CMC nr.13/4 din 27.12.2007122, precum și prin Decizia CMC nr.51/4 din 11.07.2006123.

Deşi urmare intrării în vigoare a Legii nr.231 din 23.09.2010124, precum și aprobării Hotărîrii Guvernului nr.931 din 08.12.2011125, CMC urma să aprobe un nou Regulament privind eliberarea autorizaţiilor de funcţionare a unităţilor comerciale şi de prestare a serviciilor sociale, conformat cadrului legal/normativ existent, acesta pînă în prezent nu a fost aprobat. Conform explicaţiilor prezentate, în prezent lipsesc o serie de acte normative ale Guvernului privind implementarea cadrului legal126, ceea ce constituie un impediment pentru elaborarea și aprobarea acestui Regulament.

  • Taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii de deservire socială are două aspecte: fiscal (în rezultatul încasării căreia se formează veniturile bugetare) și regulator (implementarea politicilor de reglementare a activităţilor comerciale și de prestări servicii). Dacă în aspect fiscal există reglementări în legislația fiscală, atunci în aspect regulator, reglementările urmează a fi elaborate de AAPL, dar la momentul actual lipsesc. Mărimea taxei pentru fiecare categorie de unitate comercială și/sau de prestări servicii de deservire socială s-a stabilit în lipsa unei fundamentări corespunzătoare, precum şi a unei metodologii bazate pe: principiul de egalitate, criterii unice de evaluare a activităţii comerciale a agenților economici, veniturile realizate din această activitate, posibilitatea eschivării de la impozitare, necesitățile populației etc.

În rezultatul confruntării şi analizei taxelor precedente (valabile pentru anul 2012) și celor aprobate conform Deciziei CMC nr.3/2 din 29.03.2013, se observă favorizarea unităților comerciale cu suprafața mai mare, față de același tip (categorie) de unitate comercială cu suprafața mai mică. Spre exemplu, în anul 2012, taxa anuală în sumă de 18,0 mii lei stabilită pentru unitățile comerciale din I categorie (centre comerciale, case de comerț, magazine universale) a determinat faptul ca unitatea cu suprafața de 1,0 mii m2 să achite o taxă de 18 lei/m2, iar cea care are 10,0 mii m2 să achite o taxă de 1,8 lei/m2, sau de 10 ori mai puţin. Deşi în anul 2013, pentru I categorie de unități comerciale, taxa a fost aprobată pentru 1 m2, fapt ce denotă o abordare unitară față de toate unitățile de comerț, indiferent de suprafața ocupată, pentru celelalte categorii de unități comerciale, taxele pentru anul 2013 au fost stabilite în lipsa unor principii unice față de toți agenții economici.

  • Conform prevederilor regulamentare, DGCAPPS trebuie să dețină informația electronică pentru fiecare unitate comercială și/sau de prestări servicii care a obținut autorizația de amplasare și funcționare. Totodată, sistemul informațional utilizat de către DGCAPPS nu asigură o evidență completă și relevantă a informațiilor cu privire la eliberarea autorizațiilor și ținerea evidenței rețelei de comerț și prestări servicii; nu face posibilă prezentarea unei informații veridice pentru perioadele anterioare; nu permite analizarea posibilităţii existenței pe aceeași adresă (suprafață / unitate de comerț) a autorizației eliberate unui alt agent economic (inclusiv expirată, sau neprelungită), înregistrînd în baza de date mai mulți deţinători de autorizaţie la aceeași unitate de comerț; nu permite sistematizarea informațiilor după anumite criterii (codul fiscal, denumirea agentului economic, tipul agentului economic sau obiectului comercial, adresa) etc. De asemenea, în sistemul informaţional nu se înregistrează informația privind autorizațiile eliberate de către Preturile de sector, deşi acestea sînt obligate să prezinte trimestrial DGCAPPS această informație. Astfel, AAPL nu dispun de o informație exhaustivă privind evidența autorizațiilor (valabile, anulate, expirate).

De menţionat că, potrivit prevederilor pct. 3.12. din Regulamentul CMC 13/4 din 2007, Preturile de sector sînt abilitate cu dreptul de a elibera și de a prelungi autorizațiile de comerț pentru activitatea la tarabe şi puncte mobile (cu excepția celor de la Î.M. „Piața Centrală”) și unităților de comerț din sectorul privat, precum şi de a coordona cererile privind eliberarea şi prelungirea autorizaţiilor pentru celelalte categorii de comerţ şi prestări servicii efectuate de către DGCAPPS.

  • În urma verificărilor efectuate, misiunea de audit a constatat că Preturile de sector nu dispun de liste exhaustive ale obiectelor de comerț și prestări servicii, precum și ale autorizațiilor eliberate de către DGCAPPS (inclusiv termenul de valabilitate). De asemenea, lipsesc informațiile de rigoare privind numărul locurilor de comerț disponibile în piețe și al celor autorizate. Urmare acestor factori, este limitată drastic posibilitatea verificării agenților economici din sectoarele menționate privind autorizarea activității de comerț și prestări servicii, ceea ce poate favoriza activitatea economică ilicită. Totodată, auditul menționează lipsa unor competențe pentru efectuarea acestor controale de sine stătător de către funcționarii Preturilor de sector, controalele fiind efectuate de obicei în comun cu Poliția.

  • S-a constatat o deficiență majoră în procesul activității de combatere a comerţului neautorizat şi protecţia consumatorului, deoarece competențele AAPL (DGCAPPS, Preturilor de sector) în acest domeniu se limitează doar la informarea organelor de control abilitate. Conform modificărilor operate la Codul contravențional127, cauzele privind desfăşurarea comerţului neautorizat sînt constatate și sancționate de către: Agenția pentru Protecția Consumatorilor, organele afacerilor interne și organele supravegherii de stat în domeniul agricol şi sanitar-veterinar, care nu informează AAPL despre rezultatele activității lor. Astfel, acțiunile întreprinse de către AAPL nu sînt suficiente pentru prevenirea și combaterea comerțului neautorizat și, respectiv, a economiei tenebre, iar prevederile actuale ale cadrului legal nu permit AAPL să mențină ordinea în teritoriul administrat și să soluționeze problemele existente în domeniul comerțului, alimentației publice și de prestări servicii.

  • Deși, potrivit Deciziei CMC nr.51/4 din 11.07.2006, se interzice autorizarea amplasării de noi gherete, tarabe (cu excepția gheretelor și tarabelor pentru comercializarea presei periodice), aparate de apă gazată și puncte mobile (automobile, microbuze, autocamioane, cisterne etc.) în centrul – nucleul istoric al municipiului și pe unele străzi principale din toate sectoarele municipiului, autorităţile responsabile au admis abateri de la aceste prevederi.

De exemplu, contrar reglementărilor existente, în anul 2012, Pretura sect. Ciocana a eliberat 48 de autorizații de funcționare a unităților comerciale și de prestare a serviciilor sociale pe principalele artere din sectorul Ciocana, inclusiv: bd. Mircea cel Bătrîn (34 autorizații); str. Alecu Russo (9 autorizații); str. Maria Drăgan (4 autorizații) și str. Prof. Ion Dumeniuc (1 autorizație). Din totalul unităților de comerț autorizate neregulamentar, 27 de unități au comercializat înghețată și/sau băuturi răcoritoare; 6- produse din pește; 5 - fructe și legume; 3 – produse din carne; 5 – alte produse (mărfuri industriale; telefoane mobile; laptopuri; cosmetică; produse de menaj; birotică etc.).

În rezultatul auditării/controlului activității DGCAPPS, efectuat de către Agenția Națională pentru Protecția Concurenței și DAI, pe parcursul anilor 2010-2011, au fost constatate un șir de nereguli și deficiențe, precum: autorizarea activității unităților comerciale în locuri ce contravin normelor legale; lipsa avizelor necesare ale organelor de resort; lipsa dreptului de proprietate/locațiune asupra localului; desfășurarea activității agenților economici în lipsa autorizației valabile; executarea de către colaboratorii DGCAPPS a atribuțiilor nespecifice funcțiilor deținute; lipsa controlului intern în cadrul DGCAPPS etc., fiind elaborate și recomandări orientate spre remedierea situațiilor constatate. DGCAPPS a întreprins unele măsuri privind implementarea recomandărilor, însă unele dintre acestea au rămas neexecutate, cum ar fi: prezentarea de către agenţii economici a unor documente (autorizaţie sanitară, contract de arendă etc.) cu termenul de valabilitate mai mic decît termenul pentru care se eliberează autorizaţia; a cererii/documentelor pentru prelungirea valabilităţii autorizației după termenul regulamentar (15 zile înainte de expirarea termenului de valabilitate) etc.

De asemenea, auditul intern a constatat că un număr impunător de unităţi comerciale îşi desfăşoară activitatea în baza autorizaţiilor de funcţionare a căror perioadă de valabilitate a expirat. Deşi funcţionarii DGCAPPS întreprind măsuri în scopul informării organelor abilitate în vederea întreprinderii acţiunilor de rigoare, acestea nu sînt eficiente. Conform interviurilor efectuate, identificarea autorizaţiilor al căror termen de valabilitate a expirat se efectuează o dată în trimestru.


  • Deşi în Raportul aprobat prin Hotărîrea Curții de Conturi nr.37 din 31.07.2012 a fost menționată nerespectarea cadrului legal la autorizarea de funcționare a unor agenți economici, în anul 2012, această situație are continuitate, fiind prelungite autorizațiile de funcționare în lipsa contractelor de arendă valabile.

  • Conform prevederilor Codului fiscal, încasarea și gestionarea veniturilor se efectuează de către IFS în baza datelor prezentate de către DGCAPPS și agenții economici. Conlucrarea dintre IFS și DGCAPPS se limitează doar la informarea reciprocă: Direcția informează IFS despre numărul autorizațiilor valabile (eliberate noi, prelungite, anulate), iar IFS, la rîndul său, informează Direcția privind volumul încasărilor din taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii de deservire socială.

Deoarece datele pe care DGCAPPS le prezintă IFS nu conțin informații cu privire la autorizațiile eliberate de către Preturile de sector, precum și informații cu privire la suma care urmează a fi achitată de către fiecare agent economic în parte, există riscul că agentul economic nu va estima corect şi/sau nu va achita complet suma necesară, ceea ce va detrmina neacumularea veniturilor respective în bugetul municipal.

La acordarea şi prelungirea autorizaţiilor, DGCAPPS (precum şi Preturile de sector), motivînd cu lipsa de competenţe, nu verifică plenitudinea declarării şi achitării taxei, chiar dacă anual recepţionează circa 18,0 mii de cereri de autorizare din circa 25,0 mii unităţi comerciale existente. Se menţionează că calculul obligaţiilor la această taxă se efectuează la SFS, în baza dărilor de seamă fiscale prezentate de către contribuabili. Ca urmare, se relevă un sistem ineficient de administrare a acestei taxe, ceea ce duce, în final, la neacumularea veniturilor respective în bugetul municipal. De menţionat că stabilirea de către DGCAPPS a mărimii taxei ce urmează a fi achitată şi integrarea acestei informaţii în sistemul informaţional al SFS ar scuti agenţii economici de prezentarea către SFS a dărilor de seamă fiscale la această taxă şi ar exclude riscul estimării incorecte a mărimii taxei în cauză. Astfel, auditul a constatat că lipsa conlucrării eficiente dintre aceste autorități contribuie la eschivarea agenților economici de la plata taxei corespunzătoare.



Urmare încasării mijloacelor speciale la perfectarea autorizaţiilor (duplicatelor) de amplasare și funcționare a unităților comerciale și/sau de prestări servicii sociale, la 31.12.2012, DGCAPPS înregistra datorii creditoare în sumă de 161,8 mii lei (inclusiv de 154,4 mii lei – cu termenul de prescripţie expirat), faţă de 156,0 mii lei - înregistrate la 01.01.2012, care s-au format datorită transferării incorecte a mijloacelor bănești de la 160 agenți economici. Deşi circa 90% din transferurile efectuate greșit de agenţii economici se returnează, celelalte 10% nu sînt solicitate. DGCAPPS nu analizează şi nu determină cauza acestor transferuri, din ce reiese că în aceste mijloace se pot regăsi şi transferurile taxei pentru unitățile comerciale și/sau prestări servicii care au fost încasate/transferate greșit la contul mijloacelor speciale.

  • În prezent, pe străzile municipiului sînt amplasate circa 3000 de gherete, 1500 tarabe, frigidere, cărucioare, standuri, 150 de remorci, automagazine etc., care ocupă circa 40,0 mii m2 din teritoriul municipiului. Deși pentru amplasarea unităților comerciale şi/sau de prestări servicii agenții economici achită taxa locală, în anul 2012, aceștia nu au suportat careva cheltuieli privind arenda terenului sau alte cheltuieli prestate de către AAPL, cum ar fi iluminatul și salubrizarea străzilor. În acest scop, conform prevederilor art.V din Legea nr.267 din 23.12.2011128 , în Codul fiscal a fost introdusă taxa locală pentru unitățile stradale de comerț și/sau de prestare a serviciilor, care urmează a fi calculată reieșind din suprafața comercială ocupată de chioșcuri, gherete, frigidere, tonete, tarabe, unități specializate de transport și alte unități de comerț ambulant, amplasate în afara piețelor autorizate. Deşi taxa în cauză putea fi introdusă încă la data de 01.01.2012, CMC a aprobat această taxă prin Decizia nr.3/3 din 29.03.2013, ceea ce a generat neîncasarea în anul 2012 în bugetul municipal a veniturilor din această taxă. La fel, ca şi în cazul altor taxe locale, auditul a constatat lipsa cadrului metodologic procedural și a criteriilor aferente pentru determinarea taxei pentru unitățile stradale de comerț și/sau de prestări servicii.

Recomandări Primarului general al mun. Chișinău (în comun cu instituţiile şi întreprinderile din subordine):

  1. Elaborarea şi aprobarea strategiei de dezvoltare a sistemului de comerț și prestări servicii conform bunelor practici europene, precum și determinarea reţelei (schemei/concepţiei generale de amplasare) unităților comerciale și de prestări servicii (inclusiv privind desfășurarea comerțului ambulant), asigurînd executarea întocmai a Deciziei CMC nr.51/4 din 11.07.2006, privind renunţarea la practica de „gherete”.

  2. Inventarierea tuturor autorizațiilor şi obiectelor de comerț și prestări servicii (inclusiv a autorizațiilor eliberate de către Preturile de sector), cu actualizarea bazei de date, precum şi perfecţionarea sistemului informaţional de evidenţă a autorizaţiilor de comerţ şi prestări servicii, asigurînd: introducerea informaţiei privind autorizaţiile eliberate de către Preturi; evidenţa unităţilor comerciale pe tipuri de activitate şi condiţii speciale de autorizare, a tuturor datelor necesare calculării şi urmăririi achitării taxelor locale; accesul Preturilor şi altor organe abilitate la acest sistem informaţional; identificarea automatizată a autorizaţiilor al căror termen de valabilitate urmează să expire (a expirat); exportul datelor privind calcularea şi achitarea taxelor locale în sistemul informaţional al IFS; forme de ieşire analitice în dependenţă de parametrii şi criteriile informaţiei solicitate etc..

  3. Implementarea procedurilor de control intern şi asigurarea elaborării şi aprobării modificărilor în Regulamentul aprobat prin Decizia CMC nr.13/4 din 27.12.2007, care să asigure: eficientizarea şi simplificarea procedurilor de acordare şi de prelungire a autorizaţiilor de comerţ şi prestări servicii; sistarea activităţii unităţilor de comerţ fără autorizații de funcţionare sau cu autorizaţii de funcţionare expirate; monitorizarea permanentă a activităţii de combatere a comerţului neautorizat, cu sesizarea imediată a organelor competente, pentru sancţionarea acestor activităţi; eliberarea autorizației de funcționare a unităților de comerț și/sau prestări servicii în limita perioadei minime de valabilitate a documentelor prezentate.



4.2. Protecţia şi asistenţa socială a populaţiei social-vulnerabile din mun. Chişinău

Asistența socială în municipiu reprezintă un sistem nereformat și nestructurat, este dispersată atît între instituţiile de nivel republican şi cele de nivel local, cît şi între diferite instituţii de nivel local. Dispersarea instituţiilor de acordare a asistenţei sociale, lipsa unei comunicări şi colaborări eficiente între acestea şi alte organe (fiscale, cadastrale, de drept etc.), precum şi lipsa unei abordări complexe de acordare a ajutorului social (material, juridic, medical etc.) persoanelor social-vulnerabile determină birocratizarea excesivă a procesului de asistenţă socială, precum şi folosirea de către unele persoane a slăbiciunilor şi deficienţelor sistemului existent în detrimentul persoanelor care au nevoie reală de aceasta. Astfel, de ajutoare sociale, din mai multe surse, deseori beneficiază unele şi aceleaşi persoane şi/sau care nu au nevoie de asistenţă socială (au venituri suficiente).

Conform prevederilor art.47 din Constituţia Republicii Moldova129 , „Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzînd hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare”.



Asistenţa socială este o componentă a sistemului naţional de protecţie socială, în cadrul căruia statul şi societatea civilă se angajează să prevină, să limiteze/ înlăture efectele temporare sau permanente ale unor evenimente considerate drept riscuri sociale, care pot genera marginalizarea ori excluderea socială a persoanelor şi a familiilor aflate în dificultate. Obiectivele asistenţei sociale constau în depăşirea stării de dependenţă socială sau în înlăturarea stării de dificultate a persoanelor sau a familiilor şi în asigurarea integrării lor sociale.

De asistenţă socială beneficiază persoanele şi familiile care, din cauza unor factori de natură economică, fizică, psihologică sau socială, nu au posibilitate să îşi asigure un nivel de viaţă decent. Aceasta poate fi acordată sub două forme aplicabile separat sau în comun: prestaţii sociale în bani sau prestaţii sociale în natură şi servicii sociale.



Conform prevederilor Legii nr.436-XVI din 28.12.2006, Primarul şi Consiliul local contribuie la realizarea măsurilor de protecţie şi asistenţă socială; asigură protecţia drepturilor copilului; decide punerea la evidenţă a persoanelor socialmente vulnerabile care au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor locative; înfiinţează şi asigură funcţionarea unor instituţii de binefacere de interes local. În municipiul Chișinău există mai multe instituţii şi organe responsabile de acordarea asistenţei sociale:

  • Direcţia generală asistenţă socială şi Direcţiile de asistenţă socială din sectoarele mun.Chişinău, care prestează următoarele genuri de servicii și prestații sociale: stabilirea și acordarea ajutoarelor sociale, ajutorului în perioada rece a anului și perfectarea anchetelor sociale pentru acordarea ajutoarelor materiale; acordarea compensațiilor pentru călătoria în transportul urban și interurban și compensarea cheltuielilor de deservire cu transport a persoanelor cu dezabilități ale aparatului locomotor; contribuirea la asigurarea unor categorii de cetățeni cu mijloace ajutătoare tehnice (protetico - ortopedice) și acordarea tichetelor pentru protezare dentară gratuită; deservirea la domiciliu a persoanelor solitare și acordarea prînzurilor gratuite la cantinele sociale; acordarea biletelor de reabilitare/recuperare a persoanelor în vîrsta și celor cu dezabilități și cazarea în azil a invalizilor și pensionarilor singuratici; distribuirea taloanelor de călătorie în cadrul statelor membre ale C.S.I. și compensarea cheltuielilor legate de organizarea funeraliilor invalizilor și veteranilor de război;

  • Fondul municipal Chișinău de susţinere socială a populaţiei, care activează pe lîngă CMC, în coordonare cu Fondul republican de susținere socială a populației, şi are ca sarcină acumularea și distribuirea ajutoarelor umanitare şi a mijloacelor Fondului pentru protecția socială a cetățenilor defavorizați din Chişinău;

  • Direcția sănătate, prin intermediul căreia se realizează procurarea şi distribuirea medicamentelor compensate integral din bugetul municipal, asigurarea gratuită cu produse lactate a copiilor în primul an de viață din familiile social-dezavantajate, protezarea dentară gratuită, procurarea polițelor pentru boschetari;

  • Preturile de sector, care, în numele CMC și al Primarului general, instituie şi abrogă tutela, curatela și patronajul asupra maturilor şi copiilor; în comun cu agenţii economici din sector, organizează mese de binefacere, acordă colete şi cadouri de sărbători; înaintează demersuri de acordare a ajutorului financiar către FMCSSP; conduc activitatea Comisiei pentru susținerea socială a populației aflate în situație de criză, precum şi activitatea Comisiei privind acordarea ajutoarelor sociale păturilor social-vulnerabile la achitarea serviciilor comunale și pentru consumul de gaze naturale, lemne și cărbune folosite pentru încălzire;

  • Comisia CMC pentru distribuirea mijloacelor financiare ale Fondului de rezervă, prin intermediul căreia se alocă ajutoare financiare persoanelor şi familiilor socialmente vulnerabile; persoanelor fizice în cazul necesităţii efectuării unui tratament costisitor, precum şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai; persoanelor fizice aflate în situaţii excepţionale (calamităţi naturale, incendii, accidente);

  • Direcția municipală pentru protecția drepturilor copilului, care asigură identificarea copiilor aflaţi în dificultate de pe teritoriul municipiului, elaborează şi aprobă măsuri de protecţie a acestora, acceptînd forma optimală de plasare a copilului în familie (naturală, extinsă, de plasament etc.);

  • Casele teritoriale de asigurări sociale şi Oficiile forţei de muncă, care asigură protecţia socială a diferitor categorii de persoane.


Auditul a constatat existenţa unor impedimente întru măsurarea venitului global mediu al familiei beneficiarului de ajutoare sociale.

Conform Legii nr.547-XV din 25.12.2003130, dreptul la asistenţă socială se acordă cetăţenilor în funcţie de nivelul venitului global al unei persoane. La calcularea venitului global mediu lunar al familiei DGAS, conform prevederilor pct.22 din Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1167 din 16.10.2008, urmează să ţină cont de 15 categorii de venituri. Ca urmare, pentru asigurarea unei evaluări corecte a veniturilor beneficiarilor, DGAS şi alte instituții implicate în asistenţa socială trebuie să confrunte datele prezentate de beneficiari cu datele deținute de mai multe organe publice și private, cum ar fi Inspectoratul Fiscal de Stat, Primăriile, gestionarii fondului locativ, Î.S. „ Cadastru”, Î.S. „ Registru”, Poliția de frontieră, Oficiul Forţei de Muncă, SSC, CÎS, CNPF (registratorii acţionarilor societăților pe acțiuni), CNAS, notarii, băncile etc., sau să obţină acces la diferite sisteme informaționale privind: situația bunurilor imobile și mobile deținute; intrările și ieșirile de patrimoniu în cursul unei perioade; situația valorilor mobiliare și a cotelor de participare în societăți comerciale sau alte entități; bunurile ce aparțin unor persoane fizice sau juridice puse la dispoziția beneficiarului; împrumuturile/creditele acordate și/sau contractate; tranzacțiile cu metale prețioase, obiecte de artă și alte bunuri de valoare; donații, sponsorizări și/sau succesiuni; alte precizări necesare stabilirii situației reale a beneficiarului. Totodată, ancheta efectuată de către DGAS constată doar unele situații financiare declarate de solicitant, fără a efectua verificarea realității acestora în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr.1084 din 04.10.2004131.

La momentul actual, doar DGAS dispune de acces la următoarele tipuri de informații: de la ANOFM, sînt actualizate listele șomerilor (1 dată /lună); de la CNAS, listele beneficiarilor de pensii cu mărimea de pînă la 1450 lei, fără indicarea mărimii concrete a prestației; de la Î.S. „ Registru”, sînt actualizate listele decedaților (1 dată /lună). De menţionat că, la 01.01.2013, în mun. Chişinău erau luate la evidenţă 154,2 mii de persoane care beneficiază de pensii, alocaţii sociale de stat şi indemnizaţii.

Lipsa unui sistem informaţional adecvat nu permite creşterea calităţii serviciilor prestate şi economisirea banului public. Deşi în baza Ordinului din 12.10.2012 al MMPSF, în cadrul DAS sect. Botanica, pe parcursul a 3 zile, s-a efectuat organizarea pilotării aplicației software pentru automatizarea sistemului informațional „Asistență Socială” şi cursuri de utilizare, după finalizarea cursurilor, acest sistem nu este utilizat.

De menţionat că unele documente solicitate de la beneficiari au un grad ridicat de nesiguranţă privind corectitudinea informaţiilor incluse. De exemplu, certificatele privind componenţa familiei, eliberate de către gestionarii fondului de locuinţe, se bazează pe date depăşite de timp şi nu sînt corelate cu informaţia privind persoanele care au domiciliul în aceste apartamente, deţinută de Î.S. „Registru”, sau incluse în registrele electorale deţinute de Preturi şi Primării.

Astfel, se denotă că Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei şi CMC nu au asigurat structurile de asistență socială cu acces la informațiile menționate, pentru verificarea autenticității informației prezentate de către beneficiar și pentru determinarea venitului global mediu al familiei acestuia, ceea ce condiționează prezența riscurilor de fraudare a sistemului, precum şi complicarea procesului de acordare a asistenţei sociale, fiind necesară prezentarea de către beneficiari a mai multor certificate şi informaţii de la diferite instituţii de stat şi private, în loc ca aceste informaţii să fie obţinute de către DGAS şi alte instituţii implicate în asistenţa socială din sistemele informaţionale existente.



  • Auditul a constatat existenţa unor deficienţe comune pentru toate instituţiile implicate în acordarea asistenţei şi ajutoarelor sociale, cum ar fi:

  • Acordarea ajutorului social/material fără verificarea executării prevederilor art.80 alin.(1) din Codul familiei nr.1316-XIV din 26.10.2000, care stabilește că „Copiii majori apți de muncă sînt obligați să-și întrețină și să-și îngrijească părinții inapți de muncă care necesită sprijin material”;

  • Regulamentele existente nu stabilesc mecanisme concrete de evaluare a veniturilor persoanelor care solicită ajutorul social, în special a veniturilor obţinute: (1) de peste hotarele Republicii Moldova şi (2) din practicarea activităţii de întreprinzător în bază de patentă sau practicarea neautorizată a acestora, fenomene larg răspîndite în Republica Moldova, urmare cărui fapt un număr impunător de persoane nu declară nici un venit, înregistrîndu-se ca șomeri la Oficiile forței de muncă;

  • În informația privind înregistrarea persoanelor la Oficiile forței de muncă nu este indicat dacă acestea au refuzat sau nu un loc de muncă. În cazul dat, AAPL nu s-au folosit de prevederile art.22 din Legea nr.102-XV din 13.03.2003132, în ce privește antrenarea șomerilor în vederea executării de lucrări publice de interes pentru AAPL. De menționat și faptul că sînt admise certificate de confirmare a statutului de șomer în ajunul sau la data depunerii cererii de ajutor social;

  • Acordarea ajutorului financiar pentru tratament (din contul FMCSSP şi Fondului de rezervă), în unele cazuri, se efectuează în lipsa informațiilor privind statutul persoanei (asigurat/neasigurat), despre faptul dacă tratamentul și medicamentele necesare sînt sau nu sînt incluse în programul unic de asigurări medicale, dacă tratamentul solicitat peste hotare este sau nu este posibil de efectuat în țară, dacă este sau nu este recomandat acest tratament de medicii specialiști din țară. În cazul acordării unei sume care acoperă parțial necesitățile pentru tratament, nu este clară eficiența acordării acesteia în lipsa surselor ce urmează să acopere diferența;

  • Lipsa criteriilor pentru determinarea mărimii ajutorului financiar acordat (din contul FMCSSP şi Fondului de rezervă), în corespundere cu nivelul minim de trai și necesitățile specifice ale persoanei/familiei.


    • Dostları ilə paylaş:
1   ...   4   5   6   7   8   9   10   11   12
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə