5.4.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor
Principala restricţie a calităţii solurilor din judeţul Ilfov au fost solurile cu exces de umiditate, dar pe suprafeţe destul de reduse, şi soluri degradate ca urmare a excavaţiilor pentru exploatarea agregatelor de râu (balastiere).
Deasemenea, o cauză importantă o reprezintă dezvoltarea rapidă a construcţiilor pe intreg teritoriul judeţului.
În arealul ocupat de municipiul Bucureşti solurile au fost puternic modificate, tipurile naturale întâlnindu-se astăzi doar pe suprafeţe restrânse (zona forestieră nordică şi zona agricolă nord-vestică).
5.5. Monitorizarea calităţii solurilor
5.5.1. Monitorizarea solurilor la nivel local
Dintre elementele chimice puternic poluante, plumbul este specific pentru zonele cu trafic auto intens. În legătură cu aceasta, cercetările I.C.P.A. au stabilit conţinuturile de Pb în probe de sol recoltate din orizontul superficial al terenurilor situate în imediata vecinătate a arterelor de circulaţie cu un trafic intens sau mai puţin intens şi din incinta parcurilor din puncte în care solurile s-au păstrat în regim natural. Din aceste date rezultă clar că în punctele cu o circulaţe auto intensă conţinuturile de Pb total din primii 5 cm ai solurilor depăşesc de până la 3,6 ori valoarea limitei maxime admisibile a acestui element de sol (100 ppm).
Astfel de situaţii s-au înregistrat la probele recoltate din Piaţa Rosetti, Piaţa Nicolae Grigorescu, Piaţa Sudului, Şos. Kiseleff. În aceste puncte, conţinuturi ridicate s-au înregistrat şi la probele de la adâncimea de 5 - 10 cm şi chiar la adâncimi mai mari. În aceste puncte s-au determinat conţinuturi inferioare valorii limită maximă admisă, dar mult mai mari decât valoarea medie a concentraţiei naturale de Pb total din sol (15 ppm).
Gradul ridicat de încărcare cu Pb a solurilor dispuse de-a lungul arterelor de circulaţie este bine ilustrat şi de valorile conţinutului de Pb mobil, valori care întrec de până la 12 ori valoarea limitei maxime admisibile.
În contrast cu solurile situate de-a lungul străzilor şi bulevardelor, în solurile din parcuri care au evoluat în regim natural, conţinuturile de Pb total din orizontul A se situează între 5 până la 16,2 ppm.
Practic, în cea mai mare parte, aceste valori sunt mai mici decat conţinutul mediu general al plumbului total din soluri.
Solurile de pe raza municipiului Bucureşti au un conţinut foarte mare de Pb provenit, în cea mai mare parte, de la emisiile autovehiculelor din traficul rutier.
5.6. Zone critice sub aspectul degradării solurilor
Sub aspectul degradării de terenuri, împărţirea pe sectoare se prezintă în modul următor:
Tabel nr. 5.6.1. Suprafeţe de terenuri degradate în municipiul Bucureşti
Sectorul
|
Suprafaţă teren degradat (ha)
|
Sectorul 1
|
75
|
Sectorul 2
|
27.2
|
Sectorul 3
|
3.5
|
Sectorul 4
|
10.14
|
Sectorul 5
|
35
|
Sectorul 6
|
30
|
Total
|
180.84
|
Sursa datelor: Raportul privind starea factorilor de mediu în municipiul Bucureşti, 2008
5.7. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor
În Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov au fost efectuate acţiuni pentru reabilitarea ecologică a terenurilor degradate de către operatorii economici, acţiuni care au fost cuprinse în planurile de acţiune care însoţesc autorizaţiile de mediu integrate.
Tabel nr. 5.7.1. Inventarul zonelor remediate la nivelul judeţului Ilfov
Nr. Crt.
|
Localizarea sitului contaminat
|
Tipul activităţii poluatoare
|
Natura poluanţilor
|
Localizarea poluanţilor (sol, rocile din zona nesaturată,
apa subterană)
|
Metode de remediere utilizate (prezen-tare succintă a obiectivelor şi a modurilor de lucru)
|
Destinaţia ulterioară a sitului remediat
|
Suprafaţa decontamina-tă
(m2), volum sol şi/sau apă subterană decontamina-te
(m3)
|
Rezulta-te obţinute
|
Observaţii
|
1
|
Şos Olteniţei, nr. 220, oraşul Popeşti Leordeni
|
activitate agricole -zootehnie -
|
ioni de amoniu, coliformi totali
|
apă subterană
|
se va realiza un proiect pentru o nouă staţie de epurare a apei uzate; puţurile de alimentare cu apă vor fi tratate cu cloramină
|
desfaşurare activitate în continuare (rămâne proprietatea agentului economic)
|
|
|
|
2
|
Şos. Bucureşti Târgovişte nr. 4, oraş Buftea
|
zootehnie - avicultură -
|
poluanţi organici
|
solul este poluat cu reziduuri organice în exces, cu compuşi de azot şi fosfor cu concentraţii excesive
|
salubrizarea platformei din incintă, salubrizarea platformei de dejecţii şi a celei de uscare nămol, realizarea unei perdele de vegetaţie la limita proprietăţii
|
desfaşurare activitate în continuare (rămâne proprietatea agentului economic)
|
|
|
|
3
|
oraşul Pantelimon, în zona activităţi desfaşurate de SC Neferal SA, SC Acumulatorul SA, SC IMNR SA
|
depozit deşeuri industriale-industrie metalurgică
|
instalaţii prelucrare metale neferoase
|
sol şi apă subterană
|
monitorizarea periodică a calităţii solului (anual), evitarea avariilor prin respectarea proceselor tehnologice, a volumului de material prelucrat, reparaţia la timp a utilajelor, utilizarea materialului depus pe halda ca produs în vederea recuperării metalului din acesta sau prelucrarea in instalaţiile tehnologice
|
|
|
|
Agentul economic SC Neferal SA a solicitat Aviz de Mediu pentru sitarea activităţii de depozitare deşeuri industriale şi stabilirea obligaţiilor de mediu
|
4
|
Com Domneşti- extravilan
|
industrie petrolieră
|
hidrocarburi petroliere
|
în jurul sondelor de extracţie, în apa subterană şi în jurul rezervoarelor de stocare produse petroliere, în jurul sondelor aflate în conservare, pe traseele subterane de transport produse petroliere
|
sunt necesare noi studii de stabilire a gradului de poluare şi a metodelor de depoluare
|
|
|
|
|
5
|
Amplasat la aproximativ 300 m de aeroportul Clinceni, pe raza comunei Cornetu
|
industrie petrolieră
|
hidrocarburi petroliere
|
în jurul sondelor de extracţie, în apa subterană şi în jurul rezervoarelor de stocare produse petroliere, în jurul sondelor aflate în con-servare, pe traseele subterane de transport produse petroliere
|
sunt necesare noi studii de stabiliere a gradului de poluare şi a metodelor de depoluare
|
|
|
|
|
6
|
oraşul Bragadiru
|
Industrie petrolieră
|
hidrocarburi petroliere
|
în jurul sondelor de extracţie, în apa subterană şi în jurul rezervoarelor de stocare produse petroliere, în jurul sondelor aflate în conservare, pe traseele subterane de transport produse petroliere
|
sunt necesare noi studii de stabiliere a gradului de poluare şi a metodelor de depoluare
|
|
|
|
|
7
|
Amplasat lângă penitenciarul Jilava în partea de Est şi şoseaua de centură a Bucureştiului, în partea de Nord
|
Industrie petrolieră
|
hidrocarburi petroliere
|
în jurul sondelor de extracţie, în apa subterană şi în jurul rezervoarelor de stocare produse petroliere, în jurul sondelor aflate în conservare, pe traseele subterane de transport produse petroliere
|
sunt necesare noi studii de stabiliere a gradului de poluare şi a metodelor de depoluare
|
|
|
|
|
8
|
Comuna Cernica
|
Industria petrolieră
|
hidrocarburi petroliere
|
în jurul sondelor de extracţie, în apa subterană şi în jurul rezervoarelor de stocare produse petroliere, în jurul sondelor aflate în conservare, pe traseele subterane de transport produse petroliere
|
sunt necesare noi studii de stabiliere a gradului de poluare şi a metodelor de depoluare
|
|
|
|
|
9
|
Platforma Institutului de Cercetări Fizico-Nucleare, Măgurele
|
industria energetică şi nucleară- Institut de Cercetare şi Fizică Nucleară
|
pericol de radiaţii
|
|
|
|
|
|
activitataea şi modul de management a produselor şi deşeurilor sunt sub controlul CNCAN
|
10
|
Comuna
1 Decembrie
|
activităţi agricole
|
nitraţi
|
sol şi apă subterană
|
|
|
|
|
localitatea este listata, ca deţinând suprafeţe de teren poluate cu nitraţi în Ord. MMGA/MADR nr. 241/2005
|
11
|
oraş
Chitila
|
activităţi agricole
|
nitraţi
|
sol şi apă subterană
|
|
|
|
|
localitatea este listată, ca deţinând suprafeţe de teren poluate cu nitraţi în Ord. MMGA/MADR nr. 241/2005
|
12
|
comuna Dărăşti Ilfov
|
activităţi agricole
|
nitraţi
|
sol şi apă subterană
|
|
|
|
|
localitatea este listată, ca deţinând suprafeţe de teren poluate cu nitraţi în Ord. MMGA/MADR nr. 241/2005 C.L a informat că sunt pe teritoriul comunei 465 ha poluate
|
13
|
comuna Dobroieşti
|
activităţi agricole
|
nitraţi
|
sol şi apă subterană
|
|
|
|
|
localitatea este listată in Ord. MMGA/MADR nr. 241/2005 ca având suprafeţe de teren poluate
|
14
|
comuna
Jilava
|
activităţi agricole
|
nitraţi
|
sol şi apă subterană
|
|
|
|
|
localitatea este listată în Ord. MMGA/MADR nr. 241/2005 ca având suprafeţe de teren poluate
|
15
|
oraş
Măgurele
|
activităţi agricole
|
nitraţi
|
sol şi apă subterană
|
|
|
|
|
localitatea este listată în Ord. MMGA/MADR nr. 241/2005 ca având suprafeţe de teren poluate
|
5.7.2. Reconstrucţia ecologică a solurilor
Reconstrucţia ecologică a solurilor urmăreşte două aspecte:
-
decontaminarea solurilor;
-
luarea măsurilor de siguranţă în vederea limitării răspândirii poluanţilor.
Activităţile de reconstrucţie a solurilor se clasifica în:
-
activităţi de îmbunătăţiri funciare;
-
activităţi de prevenire şi combatere a poluării solului.
Problema prevenirii poluării solului este o activitate care se raportează la normele tehnice de protecţie a calităţii solului şi în al doilea rând la respectarea acestora în activitatea curentă.
Normele tehnice de protecţie a calităţii solului se referă la prevenirea poluării datorită:
-
degradării stării fizice;
-
acidifierii ca urmare a aplicării unor îngrăşăminte chimice cu potenţial de acidifiere;
-
dereglării sistemului de nutriţie din sol;
-
eroziunii;
-
poluării chimice, biologice şi radioactive.
Lucrările de reconstrucţie vizează aplicarea unor măsuri de remediere a acestor tipuri de poluări ale solurilor. Finanţarea lucrărilor de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului se realizează de operatorul economic sau de deţinătorul terenului, în cazul poluărilor actuale şi a celor istorice.
Pentru solurile contaminate fără proprietar sau abandonate aparţinând domeniului public al statului, lucrările de investigare şi de evaluare a poluării mediului geologic sunt finanţate de la bugetul de stat, prin bugetele autorităţilor care le administrează sau din fonduri structurale şi de coeziune, prin proiecte aprobate spre finanţare în conformitate cu regulile de implementare a acestor fonduri. În anul 2007 au existat 3 sesiuni de finanţare la Administraţia Fondului pentru Mediu, sesiuni în care se puteau depune proiecte în domeniul reabilitării siturilor contaminate.
6. BIODIVERSITATEA, BIOSECURITATEA, STAREA PĂDURILOR
6.1. Biodiversitatea
6.1.1. Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbatică din România
Datorită utilizării diferite a terenurilor, flora şi fauna sălbatică prezintă aspecte diverse în cele două unităţi administrative care alcătuiesc Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov. În municipiul Bucureşti, datorită lipsei unui studiu ştiinţific privind flora şi fauna nu se cunoaşte cu precizie numărul speciilor, dar plante sălbatice întâlnim în special la periferie, pe terenurile cu destinaţie agricolă. Speciile întâlnite sunt tipice ecosistemelor urbane, există şi specii care au reuşit să se aclimatizeze şi pot fi admirate în curţile oamenilor.
Printre plantele cultivate în jurul blocurilor se numără: frasinul, catalpa, teiul, nucul, salcia, plopul, piersicul, cireşul, corcoduşul, viţa de vie, caprifoiul, iasomia, forstiţia, lemnul câinesc, spirea, Hibiscus, dracila, trandafirul etc. o parte dintre acestea constituindu-se în adevărate garduri vii.
Judeţul Ilfov se distinge printr-o diversitate biologică ridicată, pe tot teritoriul existând specii de floră şi faună protejate. Judeţul Ilfov se remarcă prin existenţa următoarelor specii de păsări: raţa cârâitoare (Anas querquedula), raţa mare (Anas platyrhyncos), raţa mică (Anas crecca), gârliţa (Anser albifrons), găinuşa de baltă (Gallinula chloropus), lişiţa (Fulica atra), nagaţul (Vanellus vanellus), stârcul roşu (Ardea purpurea), cuc (Cucullus canorus), ciuf de pădure (Asio otus), striga (Tyto alba), cucuvea (Athene noctua), ciuf de câmp (Asio flammeus), prigorie (Merops apiaster), lăstunul mare (Apus apus), pupăza (Upupa epops), pescăruşul albastru (Alcedo atthis), gheonoaie sură (Picus canus), ciocănitoare de grădină (Dendrocopos syriacus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), rândunica (Hirundo rustica), lăstunul de casă (Delichon urbica), lăstunul de mal (Riparia riparia), codobatura albă (Motacilla alba), sfrâncioc roşiatic (Lanius collurio), cormoranul (Phalacrocorax carbo), Egretta garzetta.
Fig. 6.1.1.1. Dendrocopos medius Fig. 6.1.1.2. Vanellus vanellus
Fig. 6.1.1.3. Merops apiaster Fig. 6.1.1.4. Ciconia nigra
Pădurea Râioasa, este importantă datorită existenţei speciilor de brânduşe galbene (Crocus banaticus).
Fauna salbatică este reprezentată de următoarele specii de mamifere şi reptile.
Mustelidae:
-
dihor (Putorius putorius), – Legea nr. 462/2001- anexa 5, Convenţia Berna;
-
vidra (Lutra lutra), – Legea nr. 462/2001 – anexa 3, Convenţia Berna;
-
jder de pădure (Martes martes), – Legea nr. 462/2001 – anexa 5 Convenţia Berna;
-
nevăstuica mică (Mustela nivalis), – Legea nr. 462/2001 anexa 5, Convenţia Berna;
-
bursuc (Meles meles), – Legea nr. 462/2001 anexa 5, Convenţia Berna.
Muridae:
-
bizam (Ondrata zibethica) – Legea nr. 462/2001 – anexa 5 Convenţia Berna.
Cervidae:
-
căprior (Capreolus capreolus) – Legea nr. 462/2001- anexa 5, Convenţia Berna
Suidae :
-
mistreţ (Sus scrofa) – Legea nr. 462/2001- anexa 5, Convenţia Berna.
Canidae:
-
vulpe (Vulpes vulpes)- Legea nr. 462/2001- anexa 5, Convenţia Berna.
Lepuridae:
-
iepure (Lepus europaeus)- Legea nr. 462/2001- anexa 5, Convenţia Berna.
Fig. 6.1.1.5. Capreolus capreolus Fig. 6.1.1.6. Lepus europaeus
Fig. 6.1.1.7. Vulpes vulpes Fig. 6.1.1.8. Sus scrofa
Reptile:
-
Emydidae – ţestoasa de apă (Emys orbicularis) – Legea nr. 462/2001- anexa 3, Convenţia Berna.
Lacertidae :
-
guşter (Lacerta viridis) – Legea nr. 462/2001 - anexa 4, Convenţia Berna;
-
şopârla cenuşie (Lacerta agilis) – Legea nr. 462/2001 - anexa 4, Convenţia Berna.
Colubridae :
-
şarpele de casă (Natrix natrix) – Legea nr. 462/2001 - anexa 3,Convenţia Berna ;
-
şarpele de apă (Natrix tesselata) – Legea nr. 462/2001 - anexa 3, Conv Berna.
Fig. 6.1.1.9. Lacerta viridis
Fig. 6.1.1.10. Lacerta agilis
Fig. 6.1.1.11. Natrix tesselata
Fig. 6.1.1.12. Emys orbicularis
Fauna piscicolă: caracuda (Carassius carassius), linul (Tinca tinca), roşioara (Scardinius erythrorhtalmus), bibanul (Perca fluviatilis), crapul (Cyprinus carpio), plătica (Abramis brama), şalăul (Stizostedion lucioperca), somnul (Silurus glanis) şi două specii de guvizi (Gobius sp. şi Broteshoryns sp. – endemice).
Dostları ilə paylaş: |