În regiunea 8 bucureşti ilfov bucureşti, Aprilie 2008 cuprins
Monitoringul pentru programul IH (ihtiofauna)
Yüklə 4,51 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- BAZIN HIDROGRAFIC IALOMIŢA
- Monitoringul pentru programul ZV (zone vulnerabile)
|
Monitoringul pentru programul IH (ihtiofauna) Se referă la zonele salmonicole şi ciprinicole identificate unde se monitorizează indicatorii fizico -chimici din HG nr. 563/2006 pentru modificarea şi completarea HG nr. 202/2002 -Directiva 78/659/EEC. În cazul SGA Ilfov - Bucureşti se efectuează analize la indicatorii fizico - chimici, specificaţi în Hotărârea de Guvern mai sus amintită, pentru 2 lacuri în B.H. Ialomiţa . Situaţia conformării cu prevederile HG nr. 563/2006, stabilită pe baza analizelor efectuate în anul 2007, este redată în tabelul urmator: Tabel nr. 4.4.2.4. Starea lacurilor din Bazinul Hidrografic Ialomiţa
Monitoringul pentru programul ZV (zone vulnerabile) Se referă la lacurile situate în perimetre ce au fost identificate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole (HG nr. 964/2001 - Directiva 91/691/EEC), în aceste lacuri monitorizandu-se formele de azot, în special, cu frecvenţa de 12/an, în secţiunea baraj. Tabel nr. 4.4.2.5. Starea lacurilor Snagov şi Mostiştea pentru programul ZV
4.5. Ape subterane Importanţa ce se acordă apelor subterane derivă din ponderea mare pe care o au folosinţele de apă din spaţiul hidrografic Bucureşti - Ilfov ce se alimentează din aceste surse (excepţie făcând doar alimentarea Capitalei, cel mai mare consumator de apă din România, din surse de apă de suprafaţă). În cadrul acestei regiuni hidrogeologice se disting trei zone cunoscute sub numele de "strate de Frăteşti", cea mai importantă formaţiune acviferă a ţării. Sunt constituite din pietrişuri şi nisipuri cu intercalaţii de argile din cuaternarul inferior, aşezate peste formaţiuni argiloase. În Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov cele trei strate de Frăteşti A, B şi C sunt situate la adâncimile de 60 -160 m în partea de sud a oraşului şi între 200 - 360 m în partea de nord. Au frecvent grosimi de 25 - 30 m şi sunt despărţite de două intercalaţii de argile şi argile nisipoase de cca 20 m. Nisipurile de Mostiştea (Cuaternar - Pleistocen superior), cu o grosime totală cuprinsă în general între 15 şi 20 metri. Granulometria este reprezentată prin nisipuri şi nisipuri cu elemente de pietriş. Uneori adâncimea acestor nisipuri coboară şi pînă la 15 -100 m. Pietrişurile de Colentina (Cuaternar - Pleistocen superior) se dezvoltă între adâncimile de 10 - 15 m în funcţie de grosimea löess-urilor care le acoperă şi sunt reprezentate prin nisipurile cu pietrişuri. Uneori aceste Pietrişuri de Colentina se situează şi la adâncimi mai mici, chiar şi la adâncimea de 5 -10 m, în funcţie de poziţia forajelor faţă de depresiunile care sunt foarte frecvente în zona respectivă. Pentru Câmpia Română (în care se încadrează şi B.H. Argeş, B.H. Mostiştea, B.H. Ialomiţa) resursele totale de exploatare se estimează la cca. 120 mc/s, iar pentru Lunca Dunării la 30 mc/s. Cele mai frecvente sunt debitele exploatabile cu valori mai mari cuprinse între 7-8 l/s/foraj. În anul 2007 au fost monitorizate foraje reprezentative din reţeaua naţională de observaţie şi exploatare constatându-se următoarele: În zona Băneasa au fost prelevate probe din 4 foraje (F1-F4) şi s-au constatat depaşiri ale indicatorilor de calitate la încărcare organică, amoniu şi Mn. RAAPPS - Sala Palatului (F3); depăşiri amoniu. Spicul SA (F); depăşiri pentru substanţe organice şi amoniu. Excelent SA (F1); depăşiri pentru substanţe organice şi amoniu.
S-au constatat depăşiri ale indicatorilor de calitate (raportat la limite specificate în Legea apei potabile nr. 458/ 2002 modificată şi completată prin Legea nr. 311/2004). 4.6. Apa potabilă Autoritatea de Sănătate Publică monitorizează continuu calitatea apei de băut. Supravegherea sanitară şi monitorizarea calităţii apei de băut se realizează în conformitate cu prevederile stabilite de Legea apei privind calitatea potabile nr. 311/2004 şi HG nr. 974/2004 pentru modoficarea şi completarea Legii nr. 458/2002. Un procent de 88% din totalul locuitorilor Capitalei sunt racordaţi la sistemul public de alimentare cu apă potabilă, administrat de SC APA NOVA BUCUREŞTI SA. Calitatea acesteia este monitorizată continuu, prin recoltări efectuate de la staţiile de tratare şi punctele fixe din reţeaua de distribuţie. De la staţiile de tratare Arcuda şi Roşu s-au prelevat 393 probe de apă, valorile încadrându-se în normele în vigoare.
Clorul rezidual liber (CRL) a depăşit valoarea admisă de 0,5 mg/l, stabilită de legislaţia în vigoare, pentru 170 de probe (43,26%), ceea ce constituie o măsură de siguranţă pentru asigurarea calităţii bacteriologice a apei în întreaga reţea de distribuţie. Tabel nr. 4.6.2. Ponderea probelor CRL în apa recoltată de la nivelul staţiilor de tratare
Calitatea apei din reţeaua de distribuţie a fost supravegheată prin recoltări zilnice efectuate în cele 50 de puncte fixe stabilite de comun acord cu reprezentanţii SC APA NOVA BUCURESTI SA, fiind prelevate 2950 probe de apă. La un număr de 5 probe (0,17%) s-au identificat depăşiri la indicatorii chimici: 3 probe cu valori necorespunzătoare ale cuprului (0,34 – 1,071 mg/l) şi 2 probe cu valori necorespunzătoare ale plumbului (0,116 – 0,124 mg/l). Tabel nr. 4.6.3. Ponderea probelor necorespunzătoare recoltate din punctele fixe
Referitor la CRL, trebuie evidenţiat faptul că în 30 de probe (1,02%) acesta a fost absent. La nicio probă nu s-au înregistrat valori de peste limita admisă de 0,50 mg/l. Tabel nr. 4.6.4. Ponderea probelor CRL în apa recoltată din punctele fixe
În cursul anului 2007 Compartimentul de Igiena Radiaţiilor a efectuat lunar de la staţiile de tratare şi din reţeaua de distribuţie recoltări de probe de apă, fiind prelevate 42 de probe, pentru care s-au efectuat 84 determinări de radiaţii alfa şi beta global pentru toate probele şi 48 separări radiochimice. Toate valorile măsurate s-au încadrat în limitele conţinutului radioactiv natural, conform legislaţiei în vigoare. Referitor la recoltările efectuate în urma sesizărilor primite de la consumatori trebuie evidenţiat că din cele 79 probe prelevate, 9 probe (11,11%) au prezentat caracteristici organoleptice, fizico-chimice şi/sau bacteriologice necorespunzătoare normelor admise, aspectele semnalate fiind aduse la cunostinţa SC APA NOVA BUCUREŞTI SA pentru verificări şi stabilirea de măsuri de remediere. În anul 2007 din reţeaua centrală a oraşului au mai fost recoltate probe de apă în cursul unor acţiuni specifice, cum au fost: blocuri vechi/noi, case vechi/noi, acţiunea canicula. În cadrul acţiunii blocuri vechi/noi, case vechi/noi, inclusă în PN1 - SP4 de verificare a calitaţii apei potabile distribuită consumatorilor casnici s-au efectuat prelevări de probe de apă imediat după deschiderea robinetului şi dupa 5 minute de funcţionare fiind cuprinse locaţii din toate sectoarele Capitalei. S-au recoltat 240 probe de apă de la 120 de adrese, fiind constatate urmatoarele aspecte:
Din datele prezentate se pot desprinde următoarele concluzii:
În cadrul acţiunii canicula din reţeaua SC Apa Nova Bucureşti SA, s-au recoltat suplimentar punctelor fixe de recoltă, 25 probe apă, din care: 4 probe (16%) au avut modificări ale caracteristicilor organoleptice şi 1 probă necorespunzătoare d.p.d.v. bacteriologic. În cadrul aceleiaşi acţiuni (canicula) s-au recoltat probe de apă din fântâni individuale, din zone neracordate la reţeaua centralizată de apă a oraşului, din toate sectoarele capitalei. În acest sens în lunile iunie – august s-au prelevat 124 probe de apă din care 113 (91,3%) au prezentat modificarea parametrilor microbiologici faţă de limitele impuse de Legea apei potabile nr. 458/2002 şi nr. 311/2004. La 91 de probe, din cele 124 recoltate, s-a determinat prezenţa parametrului “nitraţi”, toate probele (100%) având nitraţi cu mult peste limita admisă de 50 mg/l. Datorită acestui fapt, rezultatele obţinute au fost comunicate către Primăriile sectoarelor 1 – 6 spre luare la cunoştiinţa, instituirea de măsuri de dezinfecţie şi de înlocuire a apei respective cu apă plată, apă îmbuteliată sau alte modalităţi.
În anul 2007, din instalaţiile proprii de alimentare cu apă (microcentrale – în general având surse de profunzime şi care aparţin unor unităţi industriale/societăţi comerciale) s-au recoltat 341 de probe, fie în urma unor sesizări venite din partea populaţiei, fie pentru acordarea autorizaţiei sanitare de funcţionare. Din totalul acestora, un numar de 209 probe (61,28%) au fost necorespunzătoare organoleptic/fizico-chimic/microbiologic. În situaţiile depistate s-au facut recomandările de “normalizare” a indicatorilor necorespunzători prin măsuri de spălare şi dezinfecţie a instalaţiilor de apă şi/sau suplimentarea cu sisteme speciale de filtrare a apei. Fântani (surse individuale) De la nivelul fântânilor individuale aflate în zonele Capitalei neracordate la reţeaua centrală a oraşului s-au recoltat 84 probe de apă, fie în urma unor sesizări ale populaţiei (24 probe de apă), fie în cadrul PN1 - SP4. Referitor la probele recoltate în urma sesizărilor trebuie arătat că un procent important al acestora (54,1%) nu au corespuns d.p.d.v. organoleptic, fizico - chimic şi/sau bacteriologic normelor în vigoare, în timp ce, în cazul recoltărilor efectuate în cadrul PN1 - SP4 pentru determinarea nitraţilor din apă de fântână –din totalul de 60 probe de apă, 54 probe (90%) au fost necorespunzătoare bacteriologic, iar 49 probe (71%) din ele având un conţinut de nitraţi cu mult peste norma admisă de 50 mg/l. Pentru puţurile şi fântânile cu apă necorespunzătoare s-a recomandat dezinfecţia cu substanţe clorigene şi folosirea de filtre speciale sau filtre pe bază de schimbători de ioni, precum şi evitarea folosirii apei respective pentru prepararea laptelui praf la sugarii de 0-1 an. Referitor la probele de apă recoltate de la nivelul unor izvoare publice aflate în diverse parcuri ale Capitalei, trebuie arătat că şi în anul 2007 apa a fost necorespunzătoare d.p.d.v. organoleptic, fizico - chimic şi/sau bacteriologic, recomandându-se Administraţiei Domeniului Public afişarea de panouri cu inscripţia “Apă nepotabilă. Pericol de îmbolnăvire “ pentru avertizarea populaţiei asupra riscului determinat de consumul apei respective. Observaţii Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu punctează obiectivele privind gopodărirea apelor în România; dintre acestea putem aminti:
Pentru atingerea obiectivelor este necesară implicarea autorităţilor locale, judeţene şi a structurilor regionale care au o responsabilitate directă în legătură cu acestea şi pot folosi o gamă largă de instrumente specifice. Între instrumentele care se pot aplica se menţionează acordarea de asistenţă în identificarea de surse de finanţare şi promovarea de noi tehnologii, cu accent deosebit pe utilizarea de tehnologii curate. Autorităţile locale ar trebui să aibă în vedere situaţia existentă în prezent, putând promova stimulente sau facilităţi economice, atingerea unui nivel corespunzator de pregătire a personalului angajat şi promovarea bunelor practici. (Raportul privind starea mediului în România, 2006) În România apa potabilă este contaminată cu produşi de coroziune şi impurităţi rezultate din accidente frecvente. De asemenea, furnizarea intermitentă a apei potabile afectează calitatea acesteia. În plus, trebuie înlocuite şi conductele construite din plumb. (Programul Operaţional Sectorial de Mediu 2007-2013, pag. 18, „Calitatea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare”) În ceea ce priveşte aglomerările cu o populaţie care nu depăşeşte 2000 locuitori echivalenţi, România nu are obligaţii urgente în conformitate cu Capitolul 22 – Mediu însă, modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în aceste zone reprezintă o prioritate fiind considerată o condiţie esenţială pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei care trăieşte în zonele rurale, precum şi pentru dezvoltarea acestora. În zonele rurale un număr însemnat de locuitori nu au acces la sistemele de alimentare cu apă potabilă şi la sistemele de canalizare. Utilităţile publice rămân insuficiente având în vedere că nu toate gospodăriile dintr-o localitate sunt conectate la reţeaua de alimentare cu apă, chiar dacă localitatea respectivă beneficiază de asfel de facilităţi. În multe gospodării din zona rurală sunt utilizate puţurile pentru alimentarea cu apă potabilă. În ceea ce priveşte sistemele de canalizare, discrepanţa dintre zonele urbane şi cele rurale este în mod considerabil mai mare. (Programul Operaţional Sectorial de Mediu 2007-2013, pag. 19, „Utilităţi de apă şi apă uzată în zona rurală”) Yüklə 4,51 Mb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||