Lacuri:
-
14 lacuri (27 secţiuni) de caracterizare a corpurilor de apă, din care :
-
4 lacuri (12 secţiuni) - program de supraveghere;
-
lacuri (15 secţiuni) - program de operational;
-
10 lacuri - program IH care se referă la zonele salmonicole şi ciprinicole identificate unde se monitorizează indicatorii fizico - chimici din HG nr. 563/2006 pentru modificarea şi completarea HG nr. 202/2002 - Directiva 78/659/EEC ;
-
9 lacuri (22 secţiuni) - program ZV - zone vulnerabile - se referă la lacurile din perimetre ce au fost identificate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole (HG nr. 964/2001 - Directiva 91/691/EEC), în aceste secţiuni se vor monitoriza formele de azot, în special cu frecvenţa de 12/an;
Ape subterane:
-
foraje de observaţie reprezentative pentru caracterizarea corpurilor de apă subterană.
Ape uzate:
-
21 surse de poluare reprezentative.
Starea de calitate înregistrată pe baza evaluării rezultatelor analizelor efectuate în cursul anului 2007 este urmatoarea:
4.4.1. Starea râurilor interioare
Spaţiul hidrografic ce revine S.G.A. ILFOV - BUCUREŞTI, este străbătut de râurile: Sabar, Ciorogârla, Dâmboviţa, Colentina, Pasărea, afluenţi ai râului Argeş.
Elemente caracteristice ale principalelor cursuri de apă care străbat teritoriul administrat de către S.G.A. ILFOV - BUCUREŞTI sunt următoarele:
Râul Dâmboviţa: Lungimea totală a râului……….286 km (din care 72 km în spaţiul S.G.A. Ilfov - Bucureşti);
Râul Colentina: Lungimea totală a râului………....350 km (din care 80 km în spaţiul S.G.A. Ilfov - Bucureşti).
Sectoarele de curs puternic solicitate de folosinţele de apă sunt:
Sectorul Ogrezeni - Budeşti cu marea captare de la Crivina pentru alimentarea capitalei şi derivaţia spre Sabar pentru sistemul de irigaţii Jilava – Vidra – Frumuşani;
Râul Dâmboviţa cu captarea pentru Bucureşti (Brezoaiele - Crivina);
Sistemul de derivaţii este realizat pentru suplimentarea debitelor la Staţia de Tratare Arcuda, pe râul Colentina pentru industrie şi la irigaţii în judeţul Ilfov şi tranzitează debite din râul Argeş şi Ialomiţa prin derivaţiile Dragomireşti – Chitila, Bilciureşti – Ghimpaţi, Valea Voievozi şi Cocani – Dârza.
Canal Argeş - amonte evacuare în Lacul Morii: stare ecologică slabă (clasa IV de calitate). Secţiunea este monitorizată în cadrul programului de supraveghere.
Din punct de vedere chimic aparţine clasei a a-II-a de calitate datorită încărcării organice, poluanţilor specifici de origine naturală (Fe, Mn, Zn) şi fenolilor. Restul indicatorilor se încadrează în clasa a-I-a de calitate.
Starea chimică este necorespunzătoare pentru valoarea înregistrată în cazul Cu dizolvat.
Analiza biologică a evidenţiat la nivelul fitoplanctonului o diversitate scăzută şi un număr redus de specii. În campania lunii iunie densitatea maximă a fost dezvoltată de specia Cyclotella menenghiniana. Indexul saprob cu o valoare de 2.3 incadrează secţiunea în clasa a-II-a de calitate, cu predominarea speciilor de zonă beta mezosaproba. Calitatea apei scade în august prin apariţia euglenofitelor şi algelor albastre verzi. Indexul saprob (2.44) încadrează secţiunea în clasa III-a de calitate.
Microfitobentosul este reprezentat prin 5 specii, dominând cyanophytele: Oscillatoria tenuis şi Lyngbya martensiana. Indexul saprob cu o valoare de 2.83 încadrează secţiunea din punct de vedere biologic în clasa a-IV-a de calitate şi stabileşte şi starea ecologică a secţiunii.
Dâmboviţa - Nod Hidrotehnic Popeşti (aval Lacul Morii): stare ecologică moderată (clasa a-III-a de calitate). Încărcarea organică şi fenoli este moderată (aparţine domeniului clasei a-III-a de calitate) cu valori mai ridicate în cursul verii. Ceilalţi indicatori de calitate s-au incadrat în clasa a-I-a.
Starea chimică este proastă datorită valorilor necorespunzătoare ale cuprului dizolvat.
Analiza biologică a fost efectuată la nivelul fitoplanctonului în cadrul a două campanii. În cursul lunii iunie predomină speciile de zona beta mezosaproba, indexul saprob (2) încadrează secţiunea în clasa a-II-a de calitate. În luna august creşte numărul de specii (24), cu dominarea algelor verzi, ducând la o scădere a calitaţii apei. Indexul saprob cu o valoare de 2.43 încadrează secţiunea în clasa a-III-a de calitate.
Au fost identificate macrofite din genurile Chladophora şi Myriophyllum.
În anul 2007, exploatarea principalelor lacuri de acumulare din administrarea S.G.A. ILFOV – BUCUREŞTI s-a desfăşurat pe baza programului de exploatare lunară, a dispoziţiilor tehnice şi a prognozelor hidro - meteorologice pentru perioade scurte de timp, fără a se înregistra probleme deosebite în exploatare.
Starea chimică
Starea chimică a apelor se stabileste, asa cum prevede Ord. nr. 161/2006, pe baza concentraţiilor substanţelor prioritare/prioritar periculoase care se determină cu frecvenţa de 12/an cele prioritare şi 6/an cele neprioritare (substanţe periculoase din lista a-I-a şi a-II-a a HG nr. 351/2005, cu excepţia celor prioritare).
În anul 2007 s-au monitorizat metale grele: crom, cupru, zinc, plumb, cadmiu, nichel şi micropoluanţi organici:
a. Grupa compuşilor organici semivolatili cloruraţi:
-
clorbenzeni: 1,2,4 - triclorbenzen, 1,2,3 - triclorbenzen, pentaclorbenzen şi hexaclorbenzen;
-
pesticide organoclorurate: lindan (gama - HCH), Alaclor, p,p’ - DDT, Aldrin, Dieldrin, Isodrin şi Endrin;
-
policlorbifenili: PCB 28, PCB 52, PCB 101, PCB 138, PCB 153 şi PCB 180.
b. Grupa Compuşilor organici semivolatili aromatici (hidrocarburi policiclice aromatice) -14 componenţi:
-
naftalină, antracen, fenantren, fluoranten, benz - (a) - antracen , benz - (b) - fluoranten, benz - (k) - fluoranten, benz - (a) - piren, benz - (ghi) - perilen şi indeno - (1,2,3 cd) -piren, crisen (HAP normate în H.G. Nr. 351/2005 şi Ord.161/2006)
c. Grupa erbicidelor şi fungicidelor:
-
atrazin, simazin şi trifluralin.
Tabel nr. 4.4.1.1. Starea chimică în Bazinul Hidrografic Argeş, 2007
Nr.
Crt.
|
Cursul de apă
|
Secţiunea
|
Stare chimică
|
Substanţe prioritare/prioritar periculoase ce au depaşit standardele
|
BAZIN HIDROGRAFIC ARGEŞ
|
1.
|
ARGEŞ
|
amonte priza Crivina
|
Proastă
|
Cu
|
2.
|
Canal ARGEŞ
|
amonte evacuare Lacul Morii
|
Proastă
|
Cu
|
3.
|
ARGEŞ
|
Budeşti
|
Proastă
|
Cu
|
4.
|
DÂMBOVIŢA
|
Brezoaiele
|
Proastă
|
Cu
|
5.
|
DÂMBOVIŢA
|
Arcuda (pod Joiţa)
|
Proastă
|
Cu
|
6.
|
DÂMBOVIŢA
|
Nod hidotehnic Popesti
|
Proastă
|
Cu
|
7.
|
DÂMBOVIŢA
|
Balaceanca
|
Proastă
|
Cu, antracen, benz – a - antracen
|
8.
|
DÂMBOVIŢA
|
Budeşti
|
Proastă
|
Cu, benz – b - fuorantren, benz – k - fruorantren, fenantren, antracen, benz – a - antracen
|
9.
|
COLENTINA
|
Colacu
|
Buna
|
|
10.
|
ILFOV
|
amonte confluenţa Dâmboviţa
|
Proastă
|
Cu
|
11.
|
VALEA SAULEI
|
amonte confluenţa Colentina
|
Proastă
|
Cu
|
12.
|
CÂLNĂU
|
amonte confluenţa Dâmboviţa
|
Proastă
|
Cu
|
Monitoringul pentru programul IH (ihtiofauna) care se referă la zonele salmonicole şi ciprinicole identificate unde se monitorizează indicatorii fizico - chimici din HG nr. 563/2006 pentru modificarea şi completarea HG nr. 202/2002 - Directiva 78/659/EEC. În cazul SGA Ilfov - Bucureşti se efectuează analize la indicatorii fizico - chimici, specificaţi în Hotărârea de guvern mai sus amintită, pentru 8 secţiuni.
Tabel nr. 4.4.1.2. Situaţia conformării cu prevederile HG nr. 563/2006, 2007
Nr.
crt.
|
Cursul de apă
|
Secţiunea
|
Indicatori fizico - chimici ce au depăşit limitele impuse prin
HG nr. 563/2006 pt. modificarea şi completarea HG nr. 202/2002
|
BAZIN HIDROGRAFIC ARGEŞ
|
1.
|
ARGEŞ
|
amonte priza Crivina
|
MTS, NO2
|
2.
|
ARGEŞ
|
Budesti
|
MTS, NO2
|
3.
|
DÂMBOVIŢA
|
Arcuda (pod Joiţa)
|
MTS, NO2
|
4.
|
DÂMBOVIŢA
|
Balaceanca
|
O diz, CBO5, NH4, MTS
|
5.
|
DÂMBOVIŢA
|
Budesti
|
O diz, CBO5, NH4, MTS
|
6.
|
ILFOV
|
amonte confluenţa Dambovita
|
MTS
|
7.
|
VALEA SAULEI
|
amonte confluenţa Colentina
|
MTS, CBO5, NO2
|
8.
|
CÂLNĂU
|
amonte confluenţa Dâmboviţa
|
MTS, CBO5, NO2, NH4
|
Monitoringul pentru programul P (potabilizare) se aplică la secţiunile de captare a apelor de suprafaţa în scopul potabilizării, unde se monitorizează indicatorii fizico - chimici şi bacteriologici din HG nr. 100/2002 (Directiva 75/440/EEC).
Tabel nr. 4.4.1.3 Secţiuni de captare a apelor de suprafaţă în scopul potabilizării
Nr. Crt.
|
Nume secţiune de prelevare
|
Sursa de apă
|
Categoria de calitate necesară conform tehnologiei de tratare
|
Categoria de calitate înregistrată în trimestrul III 2007 (conform HG nr. 100/2002)
|
Indicatori depaşiţi
|
BAZIN HIDROGRAFIC ARGEŞ
|
1
|
CRIVINA
|
Râul Argeş
|
A2
|
A3
|
BCfT
|
2
|
ARCUDA
|
Râul Dâmboviţa
|
A2
|
>A3
|
BCfT
|
Sursa datelor: SGA Ilfov - Bucureşti, 2007
Monitoringul pentru programul ZV (zone vulnerabile) se referă la secţiunile de monitorizare din perimetre ce au fost identificate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole (HG nr. 964/2001 - Directiva 91/691/EEC), în aceste secţiuni monitorizându-se formele de azot, în special, cu frecvenţa de 12/an.
Tabel nr. 4.4.1.4. Rezultatele monitorizării în 6 secţiuni
Nr.
Crt.
|
Cursul de apa
|
Secţiunea
|
NO3
(mg /l)
|
1.
|
ARGEŞ
|
amonte priza Crivina
|
3.7733
|
2.
|
ARGEŞ
|
Budeşti
|
5.7352
|
3.
|
DÂMBOVIŢA
|
Nod hidotehnic Popeşti
|
3.1178
|
4.
|
DÂMBOVIŢA
|
Budeşti
|
6.2888
|
5.
|
VALEA SAULEI
|
Amonte confluenţa Colentina
|
5.7042
|
6.
|
CÂLNĂU
|
amonte confluenţa Dâmboviţa
|
8.3215
|
Dostları ilə paylaş: |