National Agency of Civil Servants

5.20Regatul Unit

Sectorul Privat

În sectorul privat din UK planul de beneficii fixe include toţi angajaţii şi uneori impune o condiţie de perioadă lucrată de la 3 la 12 luni. Eligibilitatea pentru contribuţiile definite prin scheme ocupaţionale şi planuri de pensii personale variază, dar, dacă angajatorul nu are un sistem propriu de pensie ocupaţională, legea cere ca angajatorul să-i ofere angajatului un plan de depozite. Vârsta normală de pensionare este de 65 ani atât la bărbaţi cât şi la femei. Formula de calcul a beneficiilor pentru un plan de beneficii fixe este de două treimi din salariul final de pensionare după 40 ani lucraţi; cu alte cuvinte, o rată de 1/60 din salariul final de pensionare pe an lucrat. În ceea ce priveşte contribuţia fixă , formula de calcul a beneficiilor este dată simplu de acumularea contribuţiilor cu amortizări de investiţii. Primele de deces sunt include în planurile de beneficii fixe, iar pensiile de boală sunt oferite în majoritatea cazurilor. Procedura diferă dacă se foloseşte planul sau dacă angajatorul, posibil acoperit de asigurare, asigură un salariu continuu. Beneficiile de deces sunt incluse, de regulă, în planurile de contribuţii fixe şi pot proveni dintr-un plan legal separat; totodată, pensia de boală face parte dintr-un plan separat dacă nu a fost prevăzut deloc. Cerinţele de acordare din cadrul unui plan de beneficii fixe (DB) sunt de 3 luni, dar s-au schimbat din 2006. Condiţiile de acordare a unui plan de contribuţii fixe (DC) sunt urgente şi în creştere în cadrul planurilor personale / de depozite, iar din aprilie 2006, 3 luni este perioada maximă. Contribuţia angajatului la un plan DB este de regulă cuprinsă între 5 şi 7% din salariul de bază pentru schema de 1/60 (multe planuri tind să crească, dat fiind că acum doi ani contribuţiile au fost cuprinse între 3 şi 5%). Majoritatea planurilor impun o contribuţie, cu toate că nu există o prevedere legală pentru contribuţia angajatului. De asemenea, nu există planuri lipsite de contribuţii. Contribuţia angajatorului se situează între 15 şi 20% din salariul de bază (1/60 din beneficiul salariului final). Ratele curente sunt mai mari datorită ultimelor deficite ale fondurilor de muncă. Contribuţia angajatului se ridică pentru planurile DC la 2 – 5% din salariul de bază. Majoritatea planurilor impun o contribuţie. Nu există o prevedere legală care să reglementeze o anumită contribuţie dar nu există planuri fără contribuţii. Contribuţia angajatorului este cuprinsă între 4 şi 10% din salariul de bază. Formula variabilă de calcul în funcţie de nivelul contribuţiilor angajatului este frecvent utilizată. Unii angajatori folosesc şi o scară de vârstă. Metoda de finanţare a planurilor DB depinde de mărimea activelor planului. Cele mai multe dintre planurile dimensionabile dispun de manageri de investiţii care administrează activele. Metoda de finanţare a planurilor DC este printr-un fond de încredere sau prin contract de pensie personală / de depozit. Cea mai frecvent adoptată metodă este cea a contractului. Forma de plată DB ajunge de regulă la 25% din beneficiul de pensionare ce trebuie prelevat ca o sumă cumulată şi neimpozabilă iar restul de beneficiu este prelevat ca anuitate. Forma de plată la planul DC este de 25% sumă cumulată iar restul de beneficiu este dat ca anuitate. Se constată dezvoltarea unor forme flexibile de anuităţi. Alternativele hibride pe partea de DB sunt schemele de normă medie adoptate de o minoritate considerabilă a schemelor şi a beneficiilor cuvenite şi legate de preţuri. Alternativ hibridă pe partea de DC este ca un număr mic de scheme să aibă diferite forme de garanţii, dar acest lucru nu este întâlnit frecvent. De asemenea, angajatului a început să i se ofere posibilitatea deciziei investiţionale astfel încât opţiunile de stil de viaţă sunt acum comune (investiţii bazate pe echitate cu transfer automat al obligaţiunilor şi al numerarului în ultimii 5 – 10 ani).
Schemele din sectorul public

Funcţionarii publici din Regatul Unit au dreptul la Pensia de Stat (BSP). Aceasta este o pensie forfetară de bază ce impune contribuţii. Vârsta de pensionare pentru BSP este 60 ani pentru femei şi 65 ani pentru bărbaţi. Suma contribuţiilor pentru această primă coloană (BSP) depinde dacă angajatul a optat sau nu pentru contractul SERPS din a doua coloană (Schema de Pensii de Stat în funcţie de venit, cunoscută şi sub denumirea de A doua Pensie de Stat sau S2P). BSP este finanţată de la Fondurile de Asigurări Naţionale pe bază paygo iar suma primită are la bază anii de contribuţie. O prevedere de pensie suplimentară se poate face prin schema de pensie suplimentară ocupaţională, Schema de Pensie principale în Serviciul Public (PCSPS). În termeni generali, PSCPS se aplică funcţionarilor Coroanei angajaţi în departamentele centrale de stat. Angajaţii din celelalte părţi ale serviciului public, de exemplu profesorii, personalul din forţele de apărare, personalul din serviciul de pompieri, poliţie şi sănătate, şi personalul din autorităţile locale sunt acoperite de scheme separate de pensii ocupaţionale. Nu este obligatorie calitatea de membru a PCSPS. Angajaţii pot opta pentru calitatea de membru al SERPS sau pentru o Pensie Personală, administrată de oficiile de asigurări de viaţă. Funcţionarii publici sunt eligibili pentru SERPS dacă veniturile lor anuale sunt, din 2005, cuprinse între 5,823.19 Euro şi 44,963.89 Euro. Rata cuvenită depinde de intervalul din cele 3 care se aplică veniturilor anuale, în care se încadrează angajatul. Nu există o durată minimă lucrată la PCSPS dacă funcţionarul public se pensionează la sau după vârsta de pensionare PCSPS de 60 ani. Contribuţia angajatorului la PCSPS este de 19.4% din salariu, în medie. Ambele opţiuni sunt, în principiu, scheme legate de venituri, Pensia Personală având la bază contribuţiile făcute şi recuperările de investiţii obţinute din fondurile acumulate. PCSPS oferă beneficii care sunt cu mult mai puţin valoroase decât SERPS sau o Pensie Personală. De aceea, a opta pentru aceasta nu are nici o valoare pentru Funcţionarii Publici. Promisiunea de pensie de stat funcţionărilor publici este dată de beneficii. Baza de calcul este salariul final, ex. cea mai bună perioadă de 12 luni din salariul de bază, inclusiv alte sporuri, din ultimii trei ani. Pensia este corelată la pensia de bază conform modelului net. Pensia este câştigată la rata de 1.25% pe an sau an parţial până la limita maximă de 40 ani care ar putea permite o pensie totală de 50% din salariul final. Dacă angajatul se pensionează la vârsta de 65 ani, numărul maxim de ani de contribuţie este 45 iar nivelul pensiei ar fi de 56.25% din salariul final. Nu există o sumă minimă a pensiei, dar aceasta nu poate fi mai mică decât care s-ar datora prin SERPS. În plus, la pensionare se plăteşte şi o sumă cumulată neimpozabilă. Suma cumulată se calculează la de trei ori pensia anuală pentru vârstă înaintată. Beneficiile cuvenite din PCSPS pot fi transferate într-o schemă de pensii din sectorul privat. Perioada lucrată poate fi mărită de angajat prin achiziţionarea unor ani suplimentari de muncă sau prin transferul beneficiilor de pensionare câştigate la un alt job. ⁹ Autorităţile locale de stat au propriul sistem numit Sistemul de Pensii de Stat (LGPS) finanţat prin schema de beneficii fixe.