Îndrumar de afaceri republica Federală germania


Partidul Stângii - PDS (Die Linke) – 64 de mandate in Bundestag - co-preşedinţi: Katja Kipping



Yüklə 426,09 Kb.
səhifə2/4
tarix28.10.2017
ölçüsü426,09 Kb.
#18046
1   2   3   4

Partidul Stângii - PDS (Die Linke) – 64 de mandate in Bundestag - co-preşedinţi: Katja Kipping

si Bernd Riexinger;


Verzii (Bündnis 90/ Die Grünen) – 63 de deputaţi in Bundestag – co-preşedinţi Claudia ROTH şi Cem ÖZDEMIR.

In prezent la guvernare, sub conducerea cancelarului federal Angela MERKEL, se află o coaliţie formată din CDU/CSU si SPD.

Apartenenţa Germaniei la instituţii şi organizaţii internaţionale: ONU, UE, OMC, NATO, BIRD, FMI, BERD, OCDE, OSCE şi altele.

 

1.2. Suprafaţa şi populaţia

 

Suprafaţa: 357.167 km.p. (locul III în Europa)



Populaţia: 80,7 milioane locuitori (locul I în Europa, fără Federaţia Rusă)

Densitatea populaţiei: 226 locuitori/km.p.

Pentru anul 2020 se estimeaza o populatie de 80,8 milioane, iar pentru anul 2050, prognozele indică scăderea populaţiei la 69,7 milioane locuitori.

Populaţia ocupată (2013):    41,8 milioane persoane.

Populaţie străină, în 2011: 6,3 milioane persoane (conforma calculelor din 2013).
Landul Renania de Nord-Westfalia este cel mai populat din Germania (17, 8 milioane locuitori). Exceptând oraşele-land Berlin, Hamburg şi Bremen, acest land are cea mai mare densitate a populaţiei: circa 530 locuitori/km.p. Landul Saarland, cu 1,1 milioane locuitori are cea mai mică populaţie. Cea mai mică densitate a populaţiei, de circa 74 locuitori/km.p., o are landul Mecklenburg-Vorpommern, land cu un caracter predominant agricol.

Berlin este cel mai mare oraş din Germania (3,5 milioane locuitori), urmat de Hamburg (1,7), München (1,3), Köln (1,0), Frankfurt/Main (680), Düsseldorf(620 mii), Stuttgart (600 mii), Dortmund (590 mii), Essen (585 mii), Bremen (547 mii), Hanovra (516mii), Leipzig (503 mii), Duisburg (500 mii) şi altele.

 

O reţea densă şi eficientă de autostrăzi, căi ferate, linii aeriene şi căi fluviale fac posibil accesul rapid spre centrele economiei germane, precum şi spre ţările vecine.


1.3 Infrastructura

Aeroporturi internationale: 23

Porturi la mare: 22
Porturi la fluvii interne: 250
Lungimea fluviilor interne: 7.500 km
Lungimea retelei de drumuri: 231.000 km (din care: cca.13.000 km autostrazi)
Lungimea retelei de cale ferata: 37.900 km

 

1.4. Resurse de materii prime

 

-        agricole: Germania dispune de o agricultură dezvoltată şi performantă, care asigură toate materiile prime specifice zonei climatice.



-         minerale: cărbune cca. 200 milioane tone, sare cca. 7,0 milioane tone, minereu de fier.

 

2. ECONOMIA R.F. GERMANIA

 

2.1. Sistemul economic

 

Sistemul economic al R.F. Germania se bazează pe economia socială de piaţă, politica economică fiind promovată prin instituţiile statului. Statul stabileşte condiţiile cadru care determină desfăşurarea activităţii economice, fără să intervină direct în mărimea producţiei, în domeniul preţurilor sau în sistemul de salarizare. Constituţia garantează manifestarea liberă a personalităţii şi promovarea iniţiativei private; de asemenea, ea prevede protejarea şi garantarea proprietăţii private. În cadrul general stabilit de stat, piaţa, prin milioanele de consumatori şi de întreprinderi, este cea care hotărăşte liber şi independent ce şi cât se produce, ce şi cât se consumă.



 

Cele trei principii de bază ale economiei sociale de piaţă sunt:

 a) Cererea şi oferta reglează preţurile. Condiţia funcţionării economiei sociale de piaţă este competiţia ofertanţilor pe o piaţă concurenţială.

 

b) Statul protejează concurenţa. Înţelegerile sau acordurile dintre firme, prin care este îngrădită sau restrânsă libera concurenţă, sunt interzise prin legi clare şi precise: Legea contra restricţiilor în calea concurenţei (legea anti-monopol sau anti-cartel) şi Legea contra concurenţei neloiale. Statul urmăreşte ca mecanismele concurenţei să funcţioneze. Principiile regulatoare de acţiune a statului în acest sens sunt următoarele:



      - Crearea unei poziţii de monopol pe piaţă este preîntâmpinată /împiedicată din timp, prin măsuri de politică concurenţială. În cazul în care, din motive tehnice, crearea unui monopol este inevitabilă (de exemplu în cazul căilor ferate), atunci monopolul respectiv trebuie supravegheat şi controlat.

      - Dacă în repartizarea produsului social (bunuri şi servicii) se constată nereguli şi inechităţi, atunci statul le corijează şi le înlătură prin măsuri de politică fiscală, de impozitare progresivă a veniturilor.                           - În calculaţiile unei întreprinderi nu trebuie sa fie cuprinse numai costurile interne ale acesteia. O atenţie şi mai mare trebuie să fie acordată costurilor pe care întreprinderea, prin activitatea sa, le provoacă comunităţii (de exemplu, impactul asupra mediului înconjurător).

      - Dacă ofertanţii pe piaţă acţionează anormal (de exemplu, plata muncii este în neconcordanţă cu activitatea prestată, practici de dumping etc.), atunci statul ia măsuri pentru limitarea unui astfel de comportament.

Există, însă, anumite excepţii de la regulile economiei libere de piaţă; astfel, de exemplu, în Uniunea Europeană, agricultura nu se supune în totalitate legilor şi principiilor concurenţei, din motive sociale, care ţin de necesitatea existenţei întreprinderilor mici si mijlocii.


c) Statul reprezintă un factor al echilibrului social. Economia socială de piaţă reprezintă o ordine economică împletind principiul acţiunii libere pe piaţă cu necesitatea asigurării echilibrului social. Conţinutul social al economiei sociale de piaţă rezidă în:

            -  preocuparea pentru creşterea continuă a standardului de viaţă;

            - preocuparea de a asigura un grad cât mai ridicat de ocupare a forţei de muncă;

          - o politică socială care corijează repartiţia veniturilor, prin prestaţii de asistenţă socială – plăţi  compensatorii pentru pensii şi anumite cheltuieli, ajutoare pentru construcţia de locuinţe, subvenţii şi altele.

 Pe planul relaţiilor economice internaţionale, Germania susţine comerţul internaţional liber şi se opune cu tărie diferitelor forme de protecţionism.
2.2. Locul Germaniei în economia mondială

 

Din punct de vedere economic, Germania se numără printre cele mai dezvoltate ţări din lume, cu un nivel înalt al producţiei şi productivităţii, precum şi al veniturilor, dar şi cu un sistem perfecţionat de prestaţii sociale şi un standard ridicat de bunăstare.



In anul 2012 a ocupat locul 3 dupa volumul exportului (1460 miliarde Euro) dupa China (2057 miliarde Euro) si SUA (1564 miliarde Euro) si se afla in randul primelor 4 tari din lume ca tara de destinatie a investitiilor straine , dupa China, SUA si Japonia.

 

2.2.1. Indicatori economici de bază


Produsul Intern Brut (PIB2013): 3593 miliarde dolari (locul 4 in lume dupa SUA, China si Japonia) -conform statisticii ONU, sau 2735,8 miliarde euro (conform Statistisches Bundesamt, Wiesbaden, 15.01.2014) 2707 miliarde euro, conform Anuarului Statistic German 2013
PIB / locuitor (2013): 33.355 euro
Contributia sectoarelor economice la formarea PIB (2013): Servicii 69%, Industrie 25,5%, Constructii 4,7% Agricultura 0,8%.

Rata cresterii economice (2013): 0,4%, dupa ce in anul 2012 aceasta a fost de 0,7 %, iar în 2011 de 3,3% ;

Deficit bugetar (2013) : -0,1 %;

Rata inflatiei (2013): 1,5%

Rata somajului (2013): 6,9 % (cel mai scazut nivel in ultimii 20 de ani)
Volumul exportului (2013): 1452,5 miliarde Euro (faţă de 1408,3 miliarde Euro în 2012)
Volumul importului (2013): 896,1 miliarde Euro, (faţă de 905,9 miliarde Euro în 2012)

Volumul exportului in Romania (2013): 10,3 miliarde Euro, in raport cu 9,5 miliarde Euro în anul 2012

Volumul importului din Romania (2013): 9,2 miliarde Euro, in raport cu 8,4 miliarde Euro în anul 2012.

 

Produsul Intern Brut (PIB) pe landuri: în miliarde euro




Nr.

crt.


Denumire land



2010


2007


2008


2009


2013

Pondere in

total PIB%

si loc

1.

Baden - Württemberg

361,75

337,6

352,9

341,23

407,2

14,56 3.

2.

Bavaria

442,39

414,7

434,0

423,84

487,9

17,45 2.

3.

Berlin

94,72

80,5

83,5

91,84

109,1

3,90 8.

4.

Brandenburg

55,82

50,2

52,5

54,22

59,1

2,11 11.

5.

Bremen

27,73

25,3

26,5

26,73

28,5

1,01 16.

6.

Hamburg

88,31

85,0

88,9

84,53

97,7

3,49 9.

7.

Hessa

224,98

209,2

216,7

215,29

235,7

8,54 5.

8.

Mecklenburg-Vorpommern

35,78

32,6

34,3

35,38

37,0

1,32 14.

9.

Saxonia Inferioara

213,97

198,9

206,5

205,72

238,9

8,56 4.

10.

Renania de Nord-Westfalia

543,03

505,8

529,4

522,92

599,8

21,45 1.

11.

Renania - Palatinat

107,63

99.9

104,4

102,08

121,6

4,34 6.

12.

Saarland

30,06

28,6

29,9

28,47

32,1

1,14 15.

13.

Saxonia

94,99

88,4

92,4

92,81

99,8

3,56 7.

14.

Saxonia-Anhalt

52,16

48,7

50,9

50,44

53,0

1,89 12.

15.

Schleswig - Holstein

75,63

69,9

72,2

73,49

78,7

2,81 10.

16.

Thuringia

49,87

46,1

48,1

48,11

51,0

1,82 13.




Total Germania

2.498,80

2322,2

2423,8

2.397,10

2.795,80





Datoria publică a statului în 2012: 2068,3 miliarde euro, 2013: 2043,7 miliarde euro circa 80-82% din PIB
Datoria externă: Germania nu are datorii externe, fiind, dimpotrivă, unul dintre cei mai mari creditori pe plan mondial.

2.2.2. Comerţul exterior al Germaniei   

Un factor esenţial al creşterii şi stabilităţii economice a Germaniei îl reprezintă orientarea economiei germane spre piaţa mondială, către export. Capacitatea concurenţială deosebită a întreprinderilor germane este reflectată, în mod expres, de excelenta poziţie a acestora pe piaţa mondială. Germania a fost in anul 2013, cu un volum de 1094 miliarde Euro (desi cu 2% mai redus decat in 2012), al doilea exportator mondial, dupa China, devansand SUA. In acelasi an, importurile au fost de 895 miliarde euro.(cu 1,2% mai mici decat in 2012).

Fiecare al doilea loc de muncă în Germania depinde, în mod direct sau indirect, de export.
Comerţul cu principalii parteneri in 2013
In anul 2013 cca 60 % din volumul exportului si importului Germaniei a fost realizat in comertul cu primele 10 tari partenere in cadrul relatiilor comerciale. Comertul bilateral cu principalii 8 parteneri comerciali ai Germaniei in anul 2013 se prezinta astfel:

- milioane Euro -






Franţa

Olanda

China

Austria

SUA

UK

Italia

Elveţia


TOTAL

164.393

160.011

140.581

93.010

136.871

131.802

100.861

85.533

Export

100 320

70 946

67.025

56 177

88375

75 641

53 321

47 323

Import

64 073

89 065

73.556

36 833

48496

56 161

47 540

38 210

Sold

36.247

-18.119

-6.531

19.344

39.879

19.480

5.781

9.113

2.2.3. Schimburile comerciale cu România
Evolutia schimburilor comerciale bilaterale in perioada 2006-2013, conform statisticii germane este prezentata in tabel, dupa cum urmeaza:

- milioane Euro -




2006

2007

2008

2009

2010

2011


2012

2013


TOTAL

11.598

12.516

13.861

12.065

13.756

17.191

17.880

19.506

Export

4.370

4.742

4.883

5.665

6.464

8.394

8.369

9.200

Import

7.228

7.774

8.978

6.400

7.292

8.797

9.511

10.306

Sold

-2.858

-3.032

-4.095

-735

-828

-403

-1.142

-1.106



Germania si-a consolidat si in 2013 prima poziţie intre principalii parteneri comerciali ai României. Conform datelor statistice romaneşti, ponderea Germaniei in exportul general al României se situa la export 18,79%, iar la import 18,52%, in timp ce la total schimburi aceasta era de 18,60% .

Faţă de peritada corespunzătoare a anului trecut exportul a crescut cu 9,36%, iar importul cu 8,13%.


Raporturile romano-germane au evoluat intr-o maniera dinamica, facilitat de cadrul general favorabil al raporturilor bilaterale la toate nivelurile. In acest context, merita subliniate investiţiile relevante ale firmelor germane in economia româneasca, purtătoare de înalta tehnicitate si orientate către export.

Exporturile romaneşti spre piaţa germana au crescut in mod deosebit, chiar in perioada de criza 2008/2009 când celelalte state membre UE au înregistrat scăderi. Conform datelor statistice româneşti, fata de anul 2006 exporturile din 2013 sunt de peste doua ori mai mari.

Situaţia este reflectata pozitiv şi de statistica germană în Statistisches Bundesamt - Foreign trade - Ranking of Germany's trading partners in foreign trade - 2013”: export german: Romania loc 21 (9.162,5 mil euro), import german: Romania loc 23 (9.595,9 mil euro), total export plus import: Romania loc 23 (18 758,4 mil euro).

Structura exporturilor

Din punctul de vedere al structurii, peste trei sferturi din exporturile româneşti adresate pieţei germane îl reprezinta produsele cu valoare adaugată superioară (maşini şi echipamente electrice 42,66%, vehicule şi echipamente de transport 19,41%, textile şi confectii 7,78%, mase plastice şi articole din cauciuc 6,2%, produse chimice 3,22% etc).



Structura importurilor

Importurile României din Germania au o structura similară. (maşini si echipamente electrice 37,33%, vehicule şi echipamente de transport 11,42%, mase plastice şi articole din cauciuc 9,76%, produse chimice 8,91% etc).

Structura exporturilor şi cea a importurilor se menţine, în linii generale, similară şi de pondere apropiată cu cea de la sfâşitul anului 2012.

Situatia comertului bilateral pe landuri in ultimii 3 ani



mii euro





2011

2012

2013

Denumirea landului

Exp

Imp

TOTAL

Exp

Imp

TOTAL

Exp

Imp

TOTAL

Baden-Württemberg

1782716

1149800

2932516

1918324

1222118

3140442

1985074

1349517

3334591

Bayern

2086572

1458268

3544840

1973628

1499932

3473560

2071687

1558813

3630500

Berlin

79738

99401

179139

79393

103364

182757

88325

129211

217536

Brandenburg

76283

65152

141435

97406

64990

162396

85068

68852

153920

Bremen

69083

48088

117171

71998

49338

121336

95454

36337

131791

Hamburg

374100

280600

654700

292555

334107

626662

118890

295099

413989

Hessen

554547

421410

975957

639620

441424

1081044

662153

452024

1114177

Mecklenburg-Vorpommern

15764

35763

51527

16378

28496

44874

16479

57981

74460

Niedersachsen

823451

835690

1659141

870115

858200

1728315

943185

781982

1725167

Nordrhein-Westphalen

1672120

1415626

3087746

1738362

1508062

3246424

2062355

1641769

3704124

Rheinland-Pfalz

212046

364152

576198

214243

364725

578968

240945

400870

641815

Saarland

104491

128051

232542

142665

108255

250920

216812

110204

327016

Sachsen

204997

206948

411945

184713

181823

366536

197359

213058

410417

Sachsen-Anhalt

46359

144559

190918

57033

134890

191923

73082

143693

216775

Schleswig-Holstein

76422

100748

177170

88393

97115

185508

89039

102716

191755

Thüringen

97339

122437

219776

133649

125474

259123

163062

129260

292322



Sursa: Oficiul Federal de Statistică din Wiesbaden, 25 martie 2014
Volumul exportului romanesc a crescut in anul 2013 in relatiile comerciale cu aproape toate landurile germane (cu excepţia Brandenburg: - 12,6% şi Hamburg: -59,3%). Principalele piete in Germania pentru exportul romanesc in anul 2013 sunt aceleasi landuri ca si in anul 2012: Bavaria, Renania de Nord -Westfalia si Baden-Württemberg volumul total al exportului in aceste landuri, la 31.12.2013, in valoare de 6,12 miliarde Euro, reprezentand 66,78 % din volumul total al exportului romanesc in Germania si 32,6 % din totalul volumului schimburilor comerciale bilaterale cu Germania (18,758 miliarde Euro).

Fluctuatia volumului exportului si importului in raport cu landul Hamburg se explica prin faptul ca, in ultimul an a avut loc o modificare de reglementare in metodica raportarilor statistice germane, in sensul ca s-a renuntat la raportarea realizarilor in contul landului in care a intrat sau a iesit marfa, raportat la teritoriul vamal german, pentru a se evidential in contul landului in care este inregistrata firma germana importatoare sau exportatoare.



2.2.4. Germania, investiţii germane directe în străinătate

Germania acordă o mare atenţie investiţiilor, atât ca sursă pentru dezvoltarea economică, cât şi pentru creşterea şi diversificarea cooperării internaţionale. Întreprinderile germane şi economia germană sunt actori majori, tradiţionali, în fluxurile internaţionale de capital. Se apreciază ca introducerea monedei Euro a impulsionat şi mai mult investiţiile transnaţionale ale întreprinderilor germane.



In perioada 2004-2010 volumul investitiilor straine a crescut in Germania cu cca. 50 % atingand 685 miliarde Euro. In prezent isi au sediul in Germania cca. 46.000 intreprinderi cu capital strain care au un numar de peste trei milioane de angajati.

Principalele ţări care au investit în Germania: Olanda, Franta, SUA, Belgia/Luxemburg, Marea Britanne, Elveţia, Japonia ,China etc.

Principalele destinaţii ale investiţiilor germane în străinatate sunt: SUA, Marea Britanne, Belgia/Luxemburg, Olanda, Franţa, Italia , Austria etc.
La sfarsitul lunii aprilie 2013 erau inregistrate in Romania 19.768 societati cu capital german avand o pondere de 10,35% in numarul total de societati cu capital strain si o valoare a capitalului social subscris de 5.875,87 milioane Euro, conform datelor furnizate de Oficiul National al Registrului Comertului.

Conform Bancii Nationale a Romaniei, totalul investitiilor directe germane in Romania in perioada 1990-2011 este de 6272 milioane Euro, Germania fiind al treilea mare investitor strain in tara noastra (după Olanda si Austria).

Cele mai importante proiecte de investiţii se regăsesc in activitatile de comert cu ridicata si amanuntul (30,52 %), industria constructiilor de masini (16,74%), de componente auto, aeronautica, componente electrice si electronice, aparatura electrocasnica, transporturi si telecomunicatii ( 11,03 %), constructii (7,5 %), tranzactii imobiliare (9%), agricultura (4%) etc.
2.2.5. Modalităţi de realizare a achiziţiilor guvernamentale/comenzilor publice

 

Achiziţiile publice/guvernamentale se realizează prin licitaţii, care se fac publice pe plan naţional, prin cotidienele regionale şi supra-regionale, prin Buletinul oficial federal pentru licitaţii sau prin buletinele locale, la nivel de land. Firmele germane pot participa şi la licitaţiile organizate de UE, care sunt mediatizate prin publicaţiile europene.



Toate ministerele si instituţiile federale pot să lanseze cereri de ofertă pentru achiziţii publice şi să organizeze licitaţii. Organisme importante sunt Ministerul Federal al Apărării şi Ministerul Federal de Interne, care dispun de structuri interne, special create pentru achiziţii publice prin licitaţii.

Ministerele şi autorităţile din landuri, precum şi instituţiile publice locale, orăşeneşti/comunale organizează, de asemenea, licitaţii pentru achiziţii. Principalul website pentru achizitii publice este: www.bund.de/Ausschreibungen

 

2.2.6. Târguri şi expoziţii internaţionale

 

Germania este unul din cei mai mari organizatori de târguri şi expoziţii internaţionale din lume. Practic, în fiecare oraş mare există asigurată logistica necesară pentru organizarea unor asemenea manifestări promoţionale, la nivel naţional sau regional. Anual, se organizează peste 300 de acţiuni expoziţionale internaţionale, principalele centre fiind: Berlin, Frankfurt am Main, Düsseldorf, München, Köln, Stuttgart, Hanovra, Hamburg, Nürnberg, Offenbach, Leipzig şi altele.



În întreaga lume, sunt cunoscute târgurile şi expoziţiile internaţionale organizate de Germania, specializate în diverse domenii, în cadrul cărora se prezintă tendinţe şi direcţii de dezvoltare, în perspectivă, a unor sectoare specifice, cum sunt: agricultură şi produse alimentareGrüne Woche, Biofach, Anuga, Süßeware, ProWein; industria uşoarăCPD, Heimtextil şi GDS; construcţii de maşiniHannover Messe, Automechanika; chimieAchema; metalurgieMetav, Tube& Wire; comunicaţii şi tehnologia informaţiilorCeBIT, SYSTEMS , mobila si semifabricate din lemnIMM, ZOW, produse de sticlarie-Ambiente şi altele.

România participă, anual, prin pavilioane proprii, la peste 20 de târguri şi expoziţii internaţionale din Germania. Organizarea participării este asigurată, cu finanţare de la bugetul de stat, de către Ministerul Economiei şi asociaţiile de ramură. În acelaşi timp, firmele româneşti iau parte la alte numeroase târguri şi expoziţii specializate, prin participări individuale.



  

PARTICIPAREA ROMANIEI LA TARGURI INTERNATIONALE DIN GERMANIA IN ANUL 2014


Nr. crt.

TARG

CARACTER TARG

PERIOADA



Heimtextil, Frankfurt

textile prelucrate

8 - 11 ianuarie



Berlin Fashion Week

activitati de design

14 – 16 ianuarie



Internationale Grüne Woche

produse agro-alimentare

17-26 ianuarie



IMM Köln

fabricarea mobilierului din lemn

13 - 19 ianuarie



Fruit Logistica

fructe şi legume

5-8 februarie



Zow Bad Salzuflen

prelucrarea lemnului

10-13 februarie



Ambiente Frankfurt

produse din sticla, portelan

7- 11 februarie



BIOFACH - Nürnberg

produse alimentare ecologice

12-15 februarie



Inhorgenta Munchen

bijuterii

14-17 februarie



ProWein Düsseldorf

vinuri si bauturi alcoolice

22 - 25 martie



GDS Düsseldorf

incaltaminte si marochinarie

12 – 14 martie



Hannover Messe

autovehicule, acesorii auto si constructii de masini

7 - 11 aprilie



Wire & Tubes Düsseldorf

industria metalurgica

7-11 aprilie



Renewable Word Energy – Europe, Köln

energie regenerabila

3 – 5 iunie



Power Gen Köln

autovehicule, acesorii auto si constructii de masini

3 - 5 iunie



Berlin Fashion Week

activitati de design

iulie



Automechanika Frankfurt

autovehicule, acesorii auto si constructii de masini

16 – 20 septembrie



GDS Düsseldorf

incaltaminte si marochinarie

septembrie



Import Shop Berlin

cooperatie si artizanat

12 - 16 noiembrie



Electronica München

echipamente electronice si optice, calculatoare

11 - 14 noiembrie



B. REGIMUL DE COMERT EXTERIOR ŞI DE INVESTIŢII

 

1. REGIMUL DE COMERŢ EXTERIOR

 

1.1. Cadrul general de desfăşurare a comerţului exterior german; avantaje

       conjuncturale pentru exportatorii români

 

Politica de comerţ exterior a Germaniei se bazează pe recunoaşterea principiului necesităţii unei continue dezvoltări a diviziunii internaţionale a muncii şi a circulaţiei bunurilor, serviciilor şi a capitalurilor, pe cât posibil fără obstacole sau limitări.



Schimburile economice cu străinătatea sunt, în principiu, complet liberalizate, în măsura în care legislaţia privind comerţul exterior nu prevede, în mod explicit, anumite restricţii.

Guvernul Federal german militează, la nivel internaţional (în cadrul OMC şi în alte organizaţii economice internaţionale) pentru liberalizarea pieţelor, avertizează asupra pericolelor protecţionismului şi, în limita competenţelor sale, se pronunţă împotriva restricţiilor în calea schimburilor comerciale. Fiind membră a Uniunii Europene, Germania adoptă politicile, reglementările de piaţă şi procedurile de autorizare care sunt fixate de UE pentru anumite sectoare şi pentru anumite grupe de mărfuri.



Exportatorul român care doreşte să vândă produsele sale în Germania trebuie să pornească de la ideea că pe această piaţă se poate comercializa orice produs, dacă acesta este competitiv din punct de vedere al calităţii, prezentării şi al preţului şi să ţină seama de faptul că aproape toate produsele imaginabile sunt oferite pe piaţa germană de către foarte mulţi producători autohtoni sau din străinătate. Gama largă de mărfuri şi concurenţa acerbă impun necesitatea unei pregătiri minuţioase înainte de încheierea unei tranzacţii comerciale, mai ales dacă se doreşte, aşa cum este normal, o colaborare durabilă cu partenerul german.

Având în vedere volumul comerţului exterior german, precum şi faptul că schimburile  româno-germane deţin, în cadrul acestuia, o pondere de cca. 1%, există posibilităţi reale de creştere şi diversificare a livrărilor reciproce. Analizând evoluţia şi structura actuală a schimburilor comerciale româno-germane, rezultă că există, în continuare, oportunităţi de majorare a exporturilor româneşti, în special la produsele cu tradiţie pe această piaţă, cum sunt: confecţiile textile şi tricotajele (realizate inclusiv pe baza de lohn), mobilă şi produse din lemn, încălţăminte şi articole din piele, produse metalurgice, articole prelucrate din metal (inclusiv produse ale micii industrii), piese, componente şi subansamble de maşini şi utilaje, aparatură electrică şi electrotehnică, produse chimice, produse agroalimentare.

În conjunctura ultimilor ani oportunitati deosebite au fost reprezentate de exporturile de autoturisme si componente auto , de produse ale industriei constructiilor de masini, de echipamente de comunicatii si produse ale industriei electronice si software, care au inregistrat cresteri anuale consistente.

Operatorii economici români trebuie să manifeste o mai mare receptivitate şi o insistenţă sporită pentru atragerea partenerilor germani interesaţi în transferarea producţiei (sau a unei părţi a acesteia) şi a comenzilor în România.


Situaţia şi studiul pieţei   

 

Pentru producătorii străini, Germania este o piaţă de desfacere cu o foarte mare putere de absorbţie, având un volum de importuri care, în anul 2013 a fost de circa 900 miliarde euro. Potenţialul intern de cumpărare ridicat şi cererea mare sunt factori care fac ca piaţa germană să fie atractivă pentru ofertanţii străini. Pe de alta parte, Germania este o piaţă foarte exigentă. Politica economică, specifică unei economii sociale de piaţă şi orientată spre liberalizarea schimburilor comerciale externe, asigură celor cca. 81 de milioane de consumatori o ofertă bogată de mărfuri, la preţuri avantajoase.



De aceea, numai o oferta competitivă, corelată cu un concept de marketing pe termen lung, poate avea şanse pe piaţa germană.

Piaţa germană se  caracterizează prin dinamism şi multilateralitate. La aceasta contribuie dezvoltarea tehnologică rapidă, standardul de viaţă ridicat şi varietatea reţelelor de distribuţie. Într-o mare măsură, piaţa germană este influenţată şi de vârsta medie a populaţiei. Ca urmare a unei rate scăzute a natalităţii, multe familii alocă o cotă relativ scăzută din venituri pentru satisfacerea nevoilor de bază. Astfel, aceste familii dispun de un potenţial de cumpărare considerabil, care este folosit pentru soluţionarea unor nevoi individuale exigente (cultură, călătorii, sport, sănătate, informaţie, modă, distracţii şi altele).

În aceste condiţii, marketingul trebuie să-şi deplaseze sfera de activitate spre studiul orientării pieţei (crearea de noi necesităţi de consum). Dezvoltarea unor noi tipuri de oferte – produse alimentare bio, mobilier adaptat cerintelor pietei germane, confectii de „brand” , software , dar si noi componente pentru industria auto – impune producătorilor, inclusiv celor străini, să aibă capacitate creativă şi o colaborare strânsă cu partenerii de afaceri germani.

 

Specific pieţei germane rămâne, în continuare, un înalt simţ al calităţii. Calitatea, designul şi ambalajul sunt, de multe ori, componente mult mai importante decât preţul. Pe lângă aceasta, la mărfurile mai pretenţioase din punct de vedere tehnic, garanţia, un service adecvat şi respectarea normelor tehnice germane sunt condiţii esenţiale pentru succesul afacerilor.



 

1.2. Reglementări în domeniul comerţului exterior al Germaniei

 

Ca membră a Uniunii Europene, Germania aplică, în relaţiile comerciale cu ţările terţe, politicile şi reglementările acesteia. În relaţiile cu ţările asociate, candidate sau în curs de aderare, se aplică prevederile acordurilor de asociere, cunoscute în general de operatorii economici români.



 

Comerţul exterior se mai supune şi reglementarilor ONU (în materie de embargo, interdicţii de export, reglementări speciale pentru anumite mărfuri şi ţări) şi ale Uniunii Europene, care au precădere faţă de legile şi reglementările naţionale. Astfel, în domeniul comerţului cu mărfuri având dublă posibilitate de utilizare, atât civilă, cât şi militară (Dual-use), sunt aplicate unitar, în toate statele membre, reglementările UE.

 

AWV (Außenwirtschaftsverordnung) este actul normativ de aplicare/realizare a prevederilor AWG (Außenwirtschaftsgesetz). Acesta conţine majoritatea reglementărilor referitoare la aspectele practice ale comerţului exterior şi este în concordanţă cu prevederile şi reglementările Uniunii Europene.   



 

AWV are ca anexă "lista de export", care conţine restricţiile la export. Exportul german este, în principiu, liberalizat în întregime, nefiind necesare licenţe de export. Există însă şi câteva excepţii, privind mărfuri militare şi strategice, unele materii prime şi  produse din oţel, precum şi unele produse agricole.

 

AWG are ca anexă "lista de import", în cadrul căreia este permis importul. Aceasta se împarte în liste de ţări şi liste de mărfuri. Importul german de produse industriale este practic liberalizat în întregime, fără să fie necesară licenţă sau declaraţie de import. Puţinele limitări şi restricţii servesc, în general, la protecţia ordinii publice, a mediului înconjurător, a sănătăţii populaţiei, faunei şi florei. Obligativitatea licenţei se limitează, de asemenea, la poziţii definite/denumite strict, cu precădere la cele pentru care sunt prevăzute restricţii/limitări la import (contingente),  cum sunt produsele metalurgice.



 

La importul german se mai au în vedere prevederile privind monopolul pentru băuturi alcoolice, reglementări privind mărfurile inflamabile, restricţii la importul de tutun, bere, cereale, furaje, animale, carne.

 

Pe baza reglementărilor în vigoare, unele mărfuri sunt interzise la import: alimente, băuturi, medicamente şi alte produse care conţin alcool metilic, pulbere de coji de cacao şi mărfuri care au în compoziţie acest produs, explozibili cu fosfor alb sau galben, DDT şi produse care conţin DDT, animale cu boli contagioase şi produse rezultate din acestea.



 

Importul de carne, peşte şi produse din acestea se bazează pe respectarea normelor de igienă. Produsele respective pot fi importate cu condiţia ca întreprinderile producătoare furnizoare să fie omologate/agreate de Comisia Europeană/Oficiul Alimentar şi Veterinar. Aprobări de ordin veterinar sunt necesare pentru importul de animale vii, carne, lână şi păr, piei, coarne, produse sau materii prime de origine animală

 

Exista anumite restricţii la importuri în scopul protecţiei florei şi faunei, luând în considerare prevederile Acordului de la Washington privind protecţia unor specii de animale şi plante. Conform legii pentru protecţia plantelor, unele plante, posibile purtătoare de dăunători, sunt interzise la import. Restricţii există şi la importul de sămânţă.



 

La importul de vin, must, suc de struguri, lichior din vin, vin distilat, alcool brut din vin este necesară prezentarea unei aprobări vamale eliberate de Organizaţia europeană a pieţei vinului, cu respectarea Legii vinului şi a Ordonanţei privind supravegherea calităţii vinului.

 

De asemenea, în Germania este admis importul unor articole tehnice (scule, unelte de muncă, maşini, utilaje, instalaţii etc.) numai cu respectarea prescripţiilor privind protecţia muncii. Acelaşi lucru este valabil şi pentru unele materiale otrăvitoare sau inflamabile.



 

Reglementările tehnice sunt elaborate de institute specializate, dintre care cel mai important este Institutul German pentru Normare – DIN (Deutsches Institut für Normung – DIN), având în structura sa şi Centrul German de Informaţii privind Reglementările Tehnice (Deutsches Informationszentrum für Technische Regeln – DITR).

 

Adresa DIN: Deutsches Institut für Normung – DIN e.V., Burggrafenstr. 6, D-10772  Berlin,  tel. 004930/260-0,  fax 004930/260-1231,  Internet: www.din.de, E-Mail: postmaster@din.de.



 

Norme şi reglementări tehnice pentru produse industriale elaborează şi Asociaţia Germană a Inginerilor (VDI – Verein Deutscher Ingenieure e.V.), Graf-Recke-Str. 84, D-40239 Düsseldorf, tel. 0049211/6214 0, fax 0049211/6214 575, Internet: www.vdi.de, E-Mail: vdi@vdi.de, precum şi

Uniunea Germană pentru Electrotehnică, Electronică şi Tehnică Informatică (VDE – Verband der Elektrotechnik, Elektronik und Informationstechnik e.V.), Stresemannallee 15, D-60596 Frankfurt/Main, tel. 004969/63 080, fax 004969/63 11925, Internet: www.vde.com, E-Mail: service@vde.com.

      


Un rol şi o importanţă deosebită în supravegherea şi controlul/verificarea tehnică a produselor industriale îi revin Uniunii Germane pentru Verificare Tehnică (Technischer Überwachungsverein – TÜV), Kurfürstenstr. 56, D-45138 Essen,    tel. 0049201/8987-0, fax 0049201/8987-120, Internet: www.vdtuev.de, E-Mail: vdtuev.essen@t-online.de.

 

Îndeplinirea formalităţilor vamale nu înseamnă automat că mărfurile importate sunt apte pentru comercializare pe piaţa germană. În principiu, produsele importate se supun aceloraşi prescripţii şi reglementări ca şi mărfurile produse în Germania, referitoare la  îndeplinirea condiţiilor de calitate şi a normelor tehnice de securitate. În cazul mărfurilor alimentare, acestea trebuie să corespundă legii germane privind produsele alimentare (Lebensmittelrecht); medicamentele se supun, de asemenea, unor prescripţii speciale referitoare la înregistrare; produsele tehnice (cum sunt maşini, aparate şi altele) pot fi puse în circulaţie numai dacă acestea corespund normelor şi reglementărilor privind protecţia muncii şi prevenirea accidentelor. Se recomandă ca exportatorii să solicite importatorilor germani informaţii în legătură cu condiţiile tehnice şi de calitate (inclusiv de declarare/etichetare) pe care trebuie sa le îndeplinească produsele exportate în Germania, dacă acestea nu au fost prevăzute în mod explicit în contract.



 

Pentru mărfuri agricole şi produse din materii agricole, inclusiv pentru cele prevăzute de ordonanţe de piaţă

ale Uniunii Europene trebuie contactat:

Oficiul Federal pentru Agricultură şi Alimentaţie (Bundesanstalt für Landwirtschaft und Ernährung – BLE), Adickesallee 40, D-60322 Frankfurt/Main, tel. 004969/156-40, fax 004969/156-4445, Internet: www.ble.de, E-Mail: poststelle@ffm.ble.bund400.de.   

 

1.3. Alte aspecte legate de regimul de comerţ exterior

 

1.3.1. Regimul vamal

 

Regimul vamal aplicat în Germania este cel armonizat la nivelul Uniunii Europene, valabil pentru toate ţările membre.



 

1.3.2. Taxa pe valoarea adăugată este de 19% pentru produsele industriale şi de 7% pentru produsele agroalimentare.

 

1.3.3. Accize (impozitul pe consum) sunt percepute pentru produsele petroliere, alcool şi băuturi alcoolice, produse din tutun şi cafea prăjită (inclusiv extracte din aceasta). Nu există diferenţe între accizele percepute pentru mărfurile importate şi cele produse în Germania.

 

1.3.4. Condiţii de livrare: conform regulilor INCOTERMS.

 

1.3.5. Modalităţi de plată şi credit folosite pe piaţa germană

 

Pe piaţa germană sunt uzitate toate modalităţile de plata cunoscute. Vânzătorul şi cumpărătorul au libertatea de a conveni asupra modalităţii şi condiţiei de plată, de regulă astfel încât riscurile să fie minime pentru ambele părţi. În relaţiile cu ţările în tranziţie şi cu ţările în curs de dezvoltare, exportatorii germani practică/pretind modalităţi de plată asiguratorii: acreditiv documentar irevocabil, plată anticipată, garanţii bancare. La import se preferă modalităţi de plată simple, necostisitoare, avantajoase pentru importator, dar se practică/se acceptă şi acreditiv sau garanţii. Dacă relaţiile comerciale sunt bune şi partenerii se cunosc şi au încredere unul în altul, atunci se preferă şi se practică plata după recepţia mărfii.  Spre bună regulă, se recomandă ca în contractele comerciale să fie prevăzute clauze de plată clare şi precise, făcându-se referire la reglementările uzuale internaţionale, respectiv la normele şi directivele Camerei Internaţionale de Comerţ privind creditele şi incasso-urile documentare.



Recomandare pentru exportatorii români: practicarea de modalităţi asiguratorii (acreditiv irevocabil, garanţii bancare certe, plata anticipată), îndeosebi în relaţii cu parteneri noi, necunoscuţi sau mai puţin verificaţi.

 

1.3.6. Probleme privind forma şi dreptul aplicabil la încheierea contractelor; competenţa judecătorească/arbitrajul

 

Contacte de afaceri şi reţele de desfacere      

 

Exportul de mărfuri pe piaţa germană se poate efectua pe următoarele canale:



- importator specializat,

- comerţ en-gros,

- comerţul cu amănuntul (importator direct),

- consumator/utilizator final, ca importator direct,

- intermediar de vânzări (reprezentanţi comerciali, comisionari),

- filiale proprii de comercializare ale exportatorului.

 

Exportatorul străin trebuie să examineze, de la caz la caz, ce canale de distribuţie corespund produselor şi scopurilor sale. Din acest punct de vedere, se face deosebire între căile indirecte de desfacere a mărfurilor (import în scopul revânzării la comercianţi cu amănuntul) şi cele directe (import pentru uzul/consumul propriu).



 

Datorită complexităţii şi diversităţii pieţei, precum şi a cerinţelor din domeniul marketingului, este oportun ca ofertantul străin să realizeze relaţii comerciale de durată cu un importator german calificat şi competent. Firmele specializate în import, precum şi firmele de comerţ cu amănuntul sau en-gros care realizează direct importuri, cunosc legislaţia germană de import şi indică furnizorilor străini normele şi reglementările care trebuie respectate. De asemenea, astfel de parteneri germani preiau adesea sarcina de depozitare a mărfurilor importate şi dispun de reţele proprii de vânzare şi reprezentare.

 

O societate care doreşte să exporte în Germania trebuie să acorde o mare atenţie cercetării pieţei şi alegerii corecte a partenerilor. Printre obiectivele cercetării de piaţă se numără:



 

- analizarea potenţialului de piaţă pentru mărfurile care urmează să fi exportate (evaluarea statisticilor, vânzări de testare, sondaje etc.);

- stabilirea condiţiilor specifice care trebuie îndeplinite de produs (prescripţii de import, norme tehnice, design, ambalare etc.);

- planificarea strategiilor de marketing (distribuţie, structura preţului, ambalare, transport etc.).

 

Există o mare diversitate de mijloace ajutătoare şi de posibilităţi pentru realizarea practică a cercetării pieţei, printre care:



 

- iniţierea de contacte cu reprezentanţele economiei germane în străinătate (în cazul Romaniei: cu Camera de Industrie şi Comerţ Româno – Germană);

- evaluarea statisticilor de import şi de producţie ale Germaniei;

- analizarea studiilor de piaţă elaborate de diverse institute/instituţii germane şi internaţionale;

- participarea la târguri şi expoziţii specializate, organizate în Germania.

Rezultatul unor astfel de cercetări de piaţă va influenţa în final modul de întocmire a ofertei de mărfuri şi alegerea canalelor de distribuţie.

Pe lângă acestea, la alegerea unui partener de afaceri trebuie avute în vedere, în mod deosebit, următoarele aspecte:

- bonitatea financiară şi seriozitatea în afaceri;

- poziţia/stabilitatea partenerului pe piaţă;

- reţeaua de distribuţie de care acesta dispune.

În cazul existenţei unor îndoieli, se pot obţine informaţii corespunzătoare de la camerele de industrie şi comerţ, de la asociaţiile de profil sau de la firme specializate în obţinerea şi furnizarea de astfel informaţii, precum Bürgel, Creditreform etc. (direct sau prin intermediul reprezentanţelor diplomatice ale României în Germania), contra cost.

În ceea ce priveşte ofertantul, este necesar ca acesta să prezinte date amănunţite privind societatea sa şi produsele pe care doreşte să le exporte.

 

După stabilirea contactelor, ele trebuie întreţinute cu grijă. O colaborare durabilă necesită încredere reciprocă între parteneri.



Contractele de livrare se pot întocmi atât în conformitate cu dreptul german, cât şi cu cel al ţării partenerului sau al unei terţe ţări. În general, sunt valabile juridic şi comenzile de livrare  (transmise telefonic, prin fax, scrisoare) dar se recomandă vânzătorului ca în aceste cazuri să confirme cumpărătorului, în scris, acceptarea comenzii şi condiţiile negociate.   

 

Arbitraj: Importatorul/exportatorul german este înclinat, în general, să solicite partenerului extern acceptarea unei instanţe de judecată germane, în cazul apariţiei unui litigiu/diferend legat de derularea contractului. Totuşi, în practica internaţională, acceptată şi de societăţile germane, este uzuală convenirea unui arbitraj ad-hoc în locul unui tribunal. Comisia germană pentru arbitraj de pe lângă Asociaţia camerelor de industrie şi comerţ recomandă societăţilor germane convenirea arbitrajului Camerei Internaţionale de Comerţ de la Paris.

 

Dreptul UNCITRAL: În cazul livrărilor de marfă poate fi oportună convenirea aplicării dreptului comercial UNCITRAL, al Organizaţiei Naţiunilor Unite, drept care este valabil şi în Germania, începând cu 1 ianuarie 1991, pentru toate contractele cu parteneri din ţările partenere semnatare ale acordului.

 

1.3.7. Riscuri

 

Guvernul Federal pune la dispoziţia exportatorilor germani instrumentul de garantare a exportului (aşa numitele "Garanţii Hermes / Hermes-Deckungen”). Astfel, exportatorul se poate asigura pentru o paleta largă de riscuri economice şi politice care pot apare pe parcursul derulării unei afaceri de export. În centrul acestui instrumentar se situează garanţiile pentru creditele acordate de exportator (banca exportatorului) importatorului (băncii acestuia) pentru finanţarea operaţiunii de export convenite. Prin aceste garanţii, Euler-Hermes preia riscurile economice (de exemplu, incapacitatea de plată a debitorului extern) şi riscurile politice, precum întârzierea plăţii din cauza lipsei de devize a statului importatorului, interdicţii de plăţi externe dictate politic, imposibilitatea plăţii în situaţii de război, revoluţie, răscoală. Garanţiile Euler-Hermes se acordă atât pentru credite pe termen scurt, de până la 1 an, cât şi pentru credite pe termen lung, de până la 5-10 ani, în cadrul unor plafoane stabilite pentru fiecare ţară. Pentru România nu mai există plafon de ţară pentru garanţiile Euler-Hermes.



 

1.3.8. Bonitatea firmelor

 

Informaţii generale şi mai sumare despre firmele partenere germane pot fi obţinute de la cele 82 de camere de comerţ şi industrie regionale şi de la cele peste 120 de filiale ale acestora din teritoriu, în funcţie de zona geografică în care se află firma despre care se solicită informaţii (apartenenţa la o cameră de industrie şi comerţ). În Germania, calitatea de membru al unei Camere de industrie şi comerţ este obligatorie pentru toate firmele, astfel încât în evidenţele unei camere se găsesc informaţii despre toate firmele din zona arondată.



De asemenea, pot fi obţinute informaţii de la Registrul Comerţului unde este înregistrată firma care interesează. În Germania, Registrul Comerţului funcţionează în cadrul judecătoriilor şi nu în cel al camerelor de industrie şi comerţ. Numele Judecătoriei (Amtsgericht) la care firma este înregistrată în Registrul Comerţului trebuie să figureze pe imprimatele cu antet ale acesteia (scrisori, facturi şi altele).

Informaţii mai complete, calificate şi de bună calitate referitoare la bonitatea unei firme germane pot fi obţinute, contra cost, fie prin firme specializate, fie prin case de avocaţi. Tarifele sunt foarte variate de la o firmă la alta, precum şi în funcţie de urgenţa/rapiditatea furnizării informaţiei.

Cele mai cunoscute firme germane furnizoare de informaţii economice privind situaţia economico-financiară şi bonitatea societăţilor germane sunt:

 

- Bürgel Wirtschaftsinformationen GmbH & Co. KG, Gasstrasse 18, D-22761 Hamburg, tel. 004940/89803-570 sau -572, fax 004940/89803-579, E-Mail: geraldine.boisier@buergel.de , persoană de contact: dna. Geraldine Boisier;    



 

- Creditreform e.V., Hellersbergstr. 12, D-41460 Neuss, tel. 00492131/109-0, fax 02131/109-8000,  Internet: www.creditreform.de şi/sau http://www.creditreform.ro/,  E-Mail: creditreform@creditreform.de , persoană de contact: Dr. Helmut Rödl.

 

C. Alte informatii utile pentru oamenii de afaceri romani.
1. GHID DE MEDIATIZARE A UNEI OPORTUNITATI DE AFACERI (OFERTA EXPORT/CERERE IMPORT SI/SAU IDENTIFICARE PARTENER) PE PIATA GERMANA


  1. Mediatizare prin Camerele de Comert si Industrie Regionale

Camerele de industrie si comert (CIC)- desfasoara in sprijinul membrilor lor (in Germania, calitatea de membru al CIC este obligatorie), activitati de promovare a relatiilor economice externe. Prin bazele lor de date si informatii si prin publicatii (fiecare Camera editeaza cate o revista periodica, de regula lunara, precum si numeroase alte materiale si buletine informative de interes), CIC furnizeaza membrilor lor informatii importante privind pietele externe, inclusiv oportunitati de afaceri in strainatate.

Precizam ca doua dintre CIC reprezinta centre de greutate in ceea ce privesc relatiile economice cu Romania si anume:


Camera de Comert si Industrie a Rinului Inferior, Duisburg

(Niederheinische Industrie- und Handelskammer Duisburg-Wesel-Kleve zu Duisburg)

Mercator Str. 22-24

D-47051 Duisburg

Tel: 0049-203 / 2821-284;Fax 0049-203 / 2821-390

Website: www.ihk-niederrhein.de ; E-mail:  hanicke@niederrhein.ihk.de

Contact: Herr Dr. Thomas Hanicke, Director / Geschäftsführer

si

Camera de Comert si Industrie Palatinat, Ludwigshafen

(Industrie- und Handelskammer für die Pfalz)

Ludwigsplatz 2-4

D-67059 Ludwigshafen

Tel: 0049-621 / 5904-1910;Fax:0049-621 / 5904-1904

Website: www.pfalz.ihk24.de ; E-mail: volker.scherer@pfalz.ihk24.de ;

Contact: Herr Volker Scherer, Direktor, Leiter International


In vederea mediatizarii ofertei de export prin intermediul acestor Camere de Comert , se va transmite o scrisoare de intentie, in atentia persoanelor mentionate, elaborata in limba germana sau engleza si redactata pe o foaie cu antetul companiei. Sunt necesare si cateva date despre companie si posibilitatile de colaborare ale acesteia pe plan extern.

O astfel de scrisoare poate fi adresata si la:



Uniunea Germană a Camerelor de Industrie şi Comerţ

(DIHK - Deutscher Industrie- und Handelskammertag)

Breite Strasse 29, D-10178 Berlin



Yüklə 426,09 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin