Noile manuale ajung pe băncile copiilor cel mai probabil după alegeri, spun editorii. Asta pentru că în acest moment tipografiile sunt blocate de campania electorală

http://adevarul.ro/educatie/universitar/ministerul-educatiei-finanteaza-29-instalatii-obiective--interes-national-1_5437dfa00d133766a8d37557/index.html

Ministerul Educaţiei finanţează 29 de instalaţii şi obiective de interes national

Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu, a lansat vineri Programul de Finanţare al Noilor Instalaţii de Cercetare de Interes Naţional, prin care vor fi susţinute financiar aproape 30 de obiective de interes naţional.

Lista prevăzută de acest program conţine 29 de instalaţii şi obiective speciale de interes naţional ale căror cheltuieli pentru întreţinerea, exploatarea, funcţionarea şi securitatea instalaţiilor sunt finanţate din fondurile alocate MEN, de la bugetul de stat, se arată într-un comunicat de la minister.

„Este încă o iniţiativă care se înscrie în perspectiva strategică mai amplă a Ministerului Educaţiei Naţionale, prin care se urmăreşte o deschidere către resursele internaţionale dedicate cercetării în domeniile de interes. Am atras până în acest moment fonduri în valoare de 1 miliard de euro pentru cercetare-dezvoltare, există deja o continuitate de acţiune care confirmă şi certifică angajamentul Guvernului de a transforma cercetarea într-un vector de dezvoltare a României”, a declarat ministrul Mihnea Costoiu.

Acesta a reamintit că, la sfârşitul lunii septembrie, au fost lansate 17 noi proiecte în cadrul operaţiunii „Dezvoltarea infrastructurii Cercetare-Dezvoltare existente şi crearea de noi infrastructuri CD (laboratoare, centre de cercetare)” - Axa prioritară 2 POS CCE - „Cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare pentru competitivitate”, în valoare de 60 de milioane de euro.

Ministrul Cercetării a mai afirmat că un alt obiectiv strategic îl reprezintă transformarea cercetării într-un pol de competitivitate pentru sectorul privat.

„Numai anul trecut, spre exemplu, am semnat împreună cu reprezentanţii a 125 de firme, IMM-uri, întreprinderi mari, companii, contracte de cercetare în valoare de 110 milioane de euro, creând noi oportunităţi de dezvoltare pentru mediul de afaceri din România. Ca efect direct, vă pot spune că am obţinut, astfel, o creştere a cheltuielii în domeniul cercetării private cu 120 milioane Euro, prin cofinanţarea proprie din partea acestor firme”, a punctat Mihnea Costoiu.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/exclusiv-ministerul-educatiei-schimbat-acordul-cadru-editurile-noile-manuale-vor-reevaluari-anuale-licitatii-1_5437bbb20d133766a8d2a5e7/index.html

EXCLUSIV Ministerul Educaţiei a schimbat acordul-cadru cu editurile pentru noile manuale: vor reevaluări anuale şi noi licitaţii

Ministerul Educaţiei a semnat joi seară, după aproape 8 ore, acordul-cadru cu editurile câştigătoare pentru noile manuale, mai puţin Abecedarul. Reprezentanţii editurilor susţin că acest acord-cadru a fost modificat faţă de varianta din caietul de licitaţii: ministerul vrea să mai poată organiza alte licitaţii în cei patru ani, cât e valabil documentul, şi să poată reevalua anual conţinutul cărţilor. Manualele vor ajunge pe bănci în noiembrie.

Acordul cadru pentru noile manuale şcolare de la clasele I şi a II-a desemnate câştigătoare în urma licitaţiei (română, clasa a II-a, matematică, clasele I şi a II-a, limba maghiară, clasa I şi limba engleză, clasa I) a fost semnat ieri de majoritatea editurilor, după discuţii care au durat aproape opt ore.

Editorii susţin că au ajuns la un numitor comun cu Ministerul Educaţiei, deşi oficialii au schimbat documentul faţă de varianta din caietul de licitaţii, iar în noiembrie, după alegeri, noile manuale ar urma să ajungă pe băncile elevilor.

„Nu a fost prevăzut un termen limită de livrare a manualelor în acest acord-cadru, e un document general, cum vom lucra în următorii patru ani, cât vom tipări manualele selectate şi aşa mai departe. Săptămâna viitoare ministerul va trimite în toate şcolile manualele pentru ca fiecare să decidă ce alege, abia apoi, în funcţie de comenzi, vor semna cu fiecare editură contracte de furnizare”, a explicat pentru adevarul.ro Cosmin Mălureanu, managerul de la Ascendia Design, unul dintre câştigătorii licitaţiei.

Acesta a mai spus că şcolile au termen până pe 20 octombrie să stabilească lista manualelor dorite, urmează două zile de centralizare a răspunsurilor din ţară (de la şcoli la inspectorate şi apoi la minister), iar pe 23 septembrie va fi dată comanda oficială.

Tipărire întârziată de campania electorală

”În două-trei săptămâni vom tipări manualele şi le vom livra inspectoratelor şcolare, adică după alegeri cel mai sigur, având în vedere că e campanie electorală şi sunt blocate tipografiile”, a declarat Mălureanu.

În ceea ce priveşte acordul-cadru, editorii spun însă că ministerul a venit joi cu alt document la semnat şi de aici discuţiile foarte lungi. Mai exact, ministerul ar fi introdus o clauză care îi permite să organizeze licitaţii pentru a completa până la şase lista de câştigători, în cazul în care se retrage cineva.

Manuale evaluate anual

De asemenea, oficialii vor să evalueze manualele în fiecare an şi să poată face schimbări, în condiţiile în care actualele manuale selectate sunt valabile patru ani, tocmai pentru a nu mai ajunge în şcoli cărţi editate şi cu peste 10 ani în urmă.

Mălureanu susţine însă că prevederea, aplicată într-un termen scurt, i-ar pune în dificultate, pentru că ar trebui refăcut tirajul, aşa că au agreat cu ministrul Educaţiei să facă pentru fiecare evaluare un protocol (dacă, ce şi când trebuie să facă schimbări), iar modificările să se aplice pentru anul următor.

Documentul semnat joi seară mai prevede şi obligaţii ale părţilor: editurile trebuie să livreze manualele exact la calitatea selectată, iar ministerul este obligat să le cumpere de la ei cu preţurile stabilite, nici mai mici, nici mai mari, a adăugat reprezentantul Ascendia.

Editorii au mai obţinut şi posibilitatea de a vedea exact cine le-a comandat cărţile, ce şcoli, în aşa fel încât să poată verifica dacă nu cumva comanda a fost schimbată pe traseu, la inspectoratele şcolare.

În ceea ce priveşte Abecedarul, zilele acestea Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC) ar putea da un verdict în cazul reclamaţiei depuse de asociarea Humanitas şi Read Forward. „Este posibil să îl primim oricând, nu ştim încă nimic”, a spus Paul Balogh de la Read Forward, care a confirmat la rândul său negocierile acerbe de joi, din cauza schimbării acordului-cadru.

Viitoarele manuale, o nouă piatră de încercare

Editorii au mai spus că urmează să fie puse în dezbatere şi noile programe şcolare pentru clasele a III-a şi a IV-a şi speră să fie cât mai repede, în aşa fel încât să aibă timp să facă proiectele de manuale, să fie pregătiţi pentru o nouă licitaţie.

Uniunea Editorilor din România (UER) spune că speră ca Ministerul Educaţiei să fi învăţat din experienţa primei licitaţii pe manuale şcolare organizată după mai bine de 10 ani.

”Ministerul Educaţiei Naţionale ar trebui să tragă învăţăminte şi în privinţa calendarului de elaborare, evaluare şi achiziţie a manualelor, în sensul asigurării unui timp rezonabil (9-12 luni) pentru producţia proiectelor. Astfel, până la această dată nu există programe şcolare noi pentru clasele a III-a, a V-a, a IX-a şi, dacă ele nu vor fi dezbătute şi aprobate în regim de urgenţă, este posibil ca şi anul şcolar următor să fie marcat de lipsa manualelor”, a declarat Mihail Penescu, preşedintele UER.

Acesta atrage atenţia că i-au cerut de anul trecut ministrului Educaţiei ”o despărţire a achiziţiei manualelor tipărite de cele în variantă digitală, acestea din urmă prefigurându-se ca un lux financiar, logistic şi didactic pentru multe din unităţile şcolare”. ”În mod sigur, dacă ministerul educaţiei ar fi ascultat vocea specialiştilor în domeniu, n-ar fi ajuns în situaţia dezastruoasă de acum, ca nici până la această dată să nu aibă manuale pe băncile elevilor de clasa I”, se mai arată în comunicatul UER.

Manuale digitale publicate online

Cele mai multe din editurile care au fost declarate câştigătoare la licitaţia pentru noile manuale şcolare de la clasa I şi a II-a au publicat deja pe site-urile proprii variantele digitale ale cărţilor, în aşa fel încât învăţătorii să le vadă şi să ştie din ce au de ales.

Dascălii şi experţii susţin că aceste manuale digitale sunt interactive, au şi jocuri, dar le şi dezvoltă copiilor competenţe-cheie, cum ar fi gândirea critică.


http://adevarul.ro/educatie/scoala/lectiade-oratorie-necesitate-1_5437b02c0d133766a8d264e6/index.html

Lecţia de oratorie, o necessitate

Cu ceva timp în urmă afirmam pe blogul Adevărul că vorbitul în public necesită exerciţiu care din păcate nu există în programa şcolară şi că primii care au de suferit din acest motiv sunt elevii de liceu, care au de susţinut proba orală de bacalaureat.

Aceiaşi elevi care vor avea emoţii la acest examen, se vor lovi mai târziu de diverse alte limite ale zonei lor de confort, atunci când vor avea de susţinut prezentări în faţa întregii firme sau în faţa unui angajator.

Aşadar, de ce să nu încurajăm existenţa unor astfel de cursuri?

Oratoria este o lecţie de viaţă mult prea necesară, neluată în serios de profesori sau elevi în România, dar atât de prezentă în programa educaţională occidentală. Pornind de la acest gând, mi-a atras atenţia şi m-a bucurat, în acelaşi timp, un articol publicat pe site-ul OUP (Oxford University Press) un nume de referinţă atunci când vine vorba de materiale educaţionale folosite în predarea limbii engleze. Echipa editorială a publicaţiei mai sus menţionate este formată din specialişti care au zeci de ani de experienţă în metodologie, oameni care setează trenduri în materie de educaţie, la nivel internaţional.

Există numeroase motive pentru care elevii ar avea nevoie să poată să opteze, măcar, pentru un curs dedicat vorbitului în public în paralel cu studiul limbii engleze. Vorbitul în public este în acelaşi timp o artă şi o ştiinţă pe care le poţi învăţa, dacă nu eşti atât de norocos încât să te naşti cu ele. Pentru a susţine un discurs sau o prezentare sau un examen oral în faţa unui public este nevoie de pasiune, tehnici şi multă muncă. Nu ai nevoie doar de informaţiile pe care vrei sa le transmiţi mai departe. E nevoie de mult mai mult – de încredere în forţele proprii, de o gândire selectivă pentru a structura discursul cât mai bine şi de prezentare eficientă în public este ceva ce cu siguranţă le va folosi în viitor, aşadar trebuie să exerseze pentru a se perfecţiona.

Mulţi elevi vor aprecia faptul că au şansa să facă acest lucru în liceu, astfel încât să fie mai puţin emotivi pe viitor. Să nu uităm principalul avantaj, faptul că elevii au ocazia să exerseze vorbitul în limba engleză, să îşi structureze ideile, să afle mai multe despre ceilalţi colegi. Învaţă să îşi memoreze ideile, să exerseze ce au de spus, să se limiteze la ce e important şi astfel să asimileze mai uşor conţinutul discursului fără să li se pară ceva plicticos sau obositor. Ba mai mult decât atât, faptul că îi ascultă pe colegi, le îmbunătăţeşte şi auzul limbii engleze.

Dacă în alte ţări există cursuri de dramaturgie sau de oratorie, la noi abia mijesc primele intenţii, în general la insistenţele tinerilor care preiau modele occidentale din filme, documentare etc. Noi nu putem decât să îi lăudăm şi să îi susţinem, căci ce suntem noi fără generaţiile inspirate şi pozitive care vor duce lumea mai departe.

În centrul de învăţare a limbii engleze Shakespeare School, cursurile includ competiţii de tot felul, atât în timpul orelor de curs, cât şi de mai lungă durată. Este, astfel, încurajată creativitatea (Essay Competition) sau acurateţea (Spelling Competition) dar şi vorbitul în public, pe limba lui Shakespeare (Bright Speakers). Pe toată durata vacanţei de vară se organizează cursuri de vară prin care cei mici învaţă engleza prin momente de Stand Up Comedy, piesele lui William Shakespeare transpuse pe scenă sau cluburi de conversaţie cu profesor nativ.

http://adevarul.ro/news/societate/aristita-scoala-cap-doua-brate-neputincioase-1_5437ae890d133766a8d25b94/index.html

Aristiţa la şcoală: un cap cu două braţe neputincioase

Părinţii cred că Aristiţa e „oligofrenă”, deşi nu mi-e clar cum au ajuns la o asemenea concluzie. Tatăl, de 28 de ani, lucrează pe un şantier, iar mama, de 27, e casnică. Se gândesc să plece la muncă în străinătate şi ar vrea să o lase pe Aristiţa cu bunicii sau, dacă se poate, „internă, la vreo şcoală”. Dacă vor reuşi să vândă un teren, vor face rost de bani ca să emigreze.

„Am avut probleme cu ea de la doi ani”, ne spune mama, în primele momente ale şedinţei. La doi ani a avut meningită, la trei ani s-a intoxicat cu medicamente şi a prezentat o serie de simptome (deduc: hipotonie, somnolenţă, vomă, mers împleticit, strabism divergent...), care au dispărut însă după internare.

Încă din perioada sarcinii, familia a trecut prin mari tensiuni şi dificultăţi financiare, dar naşterea a fost normală. Mama spune însă că nu şi-a dorit copilul (nu aveau încă o situaţie) şi că venirea Aristiţei pe lume i-a împiedicat „să plece”.

Când o privim pe Aristiţa ne dăm seama că nu a crescut suficient. Aristiţa tace tot timpul. În general, un pacient oligotimic ocupă de la început „locul tăcerii”, asumându-se ca neştiutor.

„Nu face altceva decât să se joace şi să mănânce. În casă, nu se poate ascunde nimic, găseşte mâncarea şi o mănâncă”. O bună descriere pentru noi a transformării simptomatice a semnificaţiilor învăţării care condiţionează apariţia unei probleme de învăţare. Astfel, semnificaţia oligotimiei se stabileşte în structura familială a secretului, acolo unde se ascunde ceva şi unde copilul, resemnându-se în faţa posibilităţii de a cunoaşte, asumă acest secret. În timp ce denunţă existenţa secretului, el renunţă la posibilitatea unei căutări. E o denunţare care implică renunţarea. Renunţarea la posibilitatea prin care denunţarea poate fi instrumentată ca element transformator pozitiv în interiorul grupului familial.

„În casă, nu se poate ascunde nimic, găseşte mâncarea şi o mănâncă”. Şi vomită des, adăugăm noi. Caută şi găseşte, dar nu poate cunoaşte, nu poate reţine ceea ce găseşte.

“Plecarea părinţilor în străinătate e un subiect teribil nu numai pentru că e „ascuns”, ci pentru că va provoca o separare fatală”.

Tatăl înclină spre o „şcoală internă”, ceea ce echivalează, pentru Aristiţa, cu un orfelinat. Aparent, nici vomitările repetate, nici faptul că nu creşte nu au o cauză clară. O doare deseori burta şi acest fapt e pus pe seama lăcomiei. Părinţii au fost de mai multe ori cu ea la doctor, dar nu s-a găsit vreo cauză organică sau neurologică. De multe ori, mesajul ferecat în simptom se exprimă prin neînvăţare şi prin reacţii corporale (vomitări, dureri de burtă, nu creşte). Mai descoperim că de ziua ei sau de Crăciun devine foarte nervoasă, nu lasă pe nimeni să doarmă şi vrea multe cadouri. Imaturitatea, slaba dezvoltare a corpului şi a învăţării şcolare revelă în ce măsură un nou an poate perturba grupul familial.

Aristiţa se joacă cu păpuşi, dar are mania, spune mama, de a le dezarticula. Înţelegem oligotimia ca un proces care se leagă de dificultatea de a structura un eu corporal unic, ca şi cum copilul ar fi fost marcat de momentul pe care Lacan îl numeşte „corp dezmembrat”. Pentru a structura eul corporal e nevoie ca mama să-i restituie copilului imaginea unicităţii existenţei sale, în ciuda transformărilor, permiţându-i integrarea dezarticulării prealabile. Oligotimia trimite la o perturbare iniţială a legăturii mamă-copil, care modifică construcţia imaginii corporale, dezintegrând-o. Nu s-a putut stabili, aşadar, cu mama, o legătură mulţumitoare care să-i restituie copilului imaginea unităţii sale.

Aristiţa spune: „Vreau să mă joc cu păpuşi dezarticulabile”. Mai mult, fantaziază că are o prietenă în Germania care îi trimite păpuşi dezarticulabile. Şi părinţii ei îi vor trimite din Germania multe păpuşi dezarticulabile. Ceea ce Aristiţa vrea să transmită părinţilor e că se simte dezmembrată, că nu se poate aduna, că are nevoie de cineva care să-i restituie unitatea. Acesta e mesajul.

Istoria pe care Aristiţa a povestit-o la un moment dat ne apare ca o fractură. Au fost la piaţă, iar tatăl i-a cumpărat un porumbel. Porumbelul ar fi vrut să zboare, dar părinţii nu l-au lăsat. Ni se pare o metaforă notabilă a oligotimiei. Porumbelul vrea să zboare, dar nu e lăsat. Prin povestea porumbelului, Aristiţa ne spune propria-i poveste. La fel a făcut-o şi cu păpuşile dezarticulabile.

În terapie, Aristiţa se arată curioasă, atentă sau neatentă în funcţie de temele abordate. Tipul de atitudine în faţa cunoaşterii, de exemplu curiozitatea, întrebarea, dorinţa de a şti, de a fi atent, de a participa la discursul general nu e tipic oligofreniei, dar nici unei probleme de învăţare-simptom. O problemă de învăţare-simptom blochează, în general, învăţarea. O oligotimie însă nu se structurează pe o nevroză-problemă de învăţare, ci pe o structură psihotică, o structură confuză care permite să se întrevadă o atitudine de mai mare curiozitate, chiar fără a aştepta răspunsul. Este evident că nu ne aflăm în faţa unei oligofrenii, cum se temeau părinţii, ci în faţa unor procese de construcţie a oligotimiei.

Într-una din şedinţe, Aristiţa desenează o fetiţă legată cu un lanţ şi care nu se poate elibera. E legată de podea pentru că s-a purtat rău la şcoală. Dar, ne spune Aristiţa, fetiţa va scăpa. Va ieşi printr-o ferestruică, apoi va face o gaură în tavan şi va scăpa.

Iniţiind tratamentul, Aristiţa a găsit ferestruica pe unde va scăpa. Se simte ascultată şi stimulată. Părinţii au început şi ei să mă caute mai des, preocupaţi de drama copilului şi cerând sfaturi pentru „a fi bine”.

N.B. Acest Jurnal psihopedagigic reţine poveşti exemplare, adaptate, numele personajelor fiind fictive.

http://adevarul.ro/news/eveniment/dosarul-microsoft-capul-retelei-audiat-procurori-dna-1_543aa7900d133766a8e19bdd/index.html

Dosarul Microsoft: capul reţelei, audiat de procurori la DNA

Claudiu Florică, omul care ar fi gestionat întreaga afacere cu licenţe „Microsoft“, a fost stat câteva ore în birourile procurorilor, cu care a stat de vorbă despre contractele statului cu firme cliente pe sume imense.

S-a dat startul audierilor în ceea ce pare a fi cel mai mare dosar de corupţie la nivel înalt din ultimii ani. Primul pe lista procurorilor anticorupţie a fost Claudiu Florică nimeni altul decât cel care este suspectat că a pus bazele afacerii „Licenţe Microsoft contra şpagă”, prin care de-a lungul anilor ar fi fost mituiţi mai mulţi miniştri. Fostul şef al Fujitsu Siemens în România a refuzat să vorbească cu presa vineri când a ajuns la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Florică a stat mai multe ore în birourile procurorilor, acolo unde a răspuns întrebărilor puse de anchetatori. La finalul audierilor, Florică a evitat jurnaliştii aflaţi la sediul DNA, fiind ajutat să iasă pe o altă uşă a clădirii.

Claudiu Florică pare a fi cel mai important personaj din dosarul „Microsoft“. Conform datelor strânse de procurorii anticorupţie până în acest moment, el este cel care ar fi dirijat reţeaua de politicieni şi oameni de afaceri, care şi-au dat mâna pentru contracte pe bani publici, cu preţuri umflate din care mulţi din cei implicaţi s-au ales cu comisioane generoase.

Martorul cheie, declaraţii complete

Dosarul aflat pe masa procurorilor conţine, pe lângă alte probe, şi declaraţia unui martor care vorbeşte despre întreaga afacere Microsoft pe bani publici. Martorul, al cărui nume nu a fost dezvăluit, descrie întregul mecanism al afacerii, şi dă în vileag nume grele implicate în schemă. Astfel, acesta susţine că, în 2004, Claudiu Florică a încercat să-l determine pe Victor Ponta să demareze o anchetă a Corpului de Control la Ministerul Educaţiei, pentru a obliga firma Siveco să reintroducă societăţile protejate în cele două extensii de contract, ambele semnate în timpul guvernării PSD. Potrivit declaraţiei martorului, „în schimbul acestei susţineri din partea lui Victor Ponta, Fujitsu Siemens Computers a dotat sediul Tineretului Social Democrat cu calculatoare Fujitsu Siemens în baza unei donaţii făcute prin partenerii Fujitsu Siemens Computers, de la acea dată”.

De asemenea, în referatul prin care procurorii cer aviz pentru începerea urmăririi penale a nouă foşti miniştri pe care îi acuză de acte de corupţie, se mai arată că printre persoanele implicate în afacere s-ar mai număra şi Adrian Năstase, Alexandru Bittner, (care ar fi intermediat plata mitelor către premier în acea perioadă), Remus Truică (şeful Cancelariei primului ministru în acea perioadă), Victor Ponta (şeful Corpului de Control al Guvernului), Ecaterina Andronescu (ministru al Educaţiei), Cristina Ghiţulică (şef de cabinet al Ecaterinei Andronescu), Mihnea Costoiu (secretar general al ministerului), Mihai Tănăsescu (ministrul Finanţelor), Enache Jiru (secretar de stat în Ministerul Finanţelor), Dan Nica (ministru MCTI), precum şi miniştrii numiţi după Ecaterina Andronescu - Alexandru Athanasiu, Mircea Miclăuş şi ulterior, Andrei Marga.

Oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Dinu Pescariu ar fi jucat rolul de intermediari în mituirea demnitarilor, având grijă să oprească şi pentru ei sume consistente, mai susţin procurorii. Megacontractul a fost în valoare de aproximativ 200 milioane de dolari.

Aviz de la Băsescu pentru cinci foşti miniştri

În acest caz, preşedintele Traian Băsescu a semnat încă din 3 octombrie avizul privind începerea urmăririi penale în cazul foştilor miniştri Adriana Ţăcău, Gabriel Sandu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu şi Daniel Funeriu, suspectaţi în dosarul „Microsoft” fie de abuz în serviciu, fie de luare de mită. În cazul europarlamentarului PSD, Dan Nica, ridicarea imunităţii trebuie decisă de Parlamentul European, iar în cazul lui Valerian Vreme, Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu de senatorii şi deputaţii români.

Vreme află astăzi dacă va fi dat pe mâna justiţiei

Dosarul „Microsoft” îi va reuni astăzi în plen pe deputaţi. La ora 15.00 aceştia urmează să voteze dacă vor da sau nu aviz pozitiv pentru urmărirea penală a parlamentarului Valerian Vreme suspectat de acte de corupţie. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a dat asigurări că va trimite SMS-uri deputaţilor pentru a fi prezenţi la şedinţă, existenţa cvorumului fiind indispensabilă pentru luarea unei decizii. Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a avizat pozitiv, marţi, solicitarea procurorilor DNA de începere a urmării penale împotriva deputatului PMP.

Tot astăzi, de la ora13.00, se reuneşte şi Comisia juridică a Senatului, care trebuie să decidă cu privire la încuviinţarea urmăririi penale împotriva senatorilor Ecaterina Andronescu (PSD) şi Şerban Mihăilescu (UNPR), vizaţi, de asemenea, de ancheta procurorilor în dosarul „Microsoft”.

Termenul de 15 zile pe care senatorii jurişti l-au avut la dispoziţie pentru întocmirea unui raport expiră miercuri. Senatorul PSD, Ioan Chelaru, membru în Comisia juridică, a declarat pentru „Adevărul“ că va merge la şedinţa de astăzi, dar că nu a citit încă nicio filă din referatul DNA sau din materialul probator în cazul „Microsoft”. „Termenul de 15 zile care s-a dat Comisiei Juridice pentru întocmirea unui raport a fost unul de control. Vreau să spun că referatul DNA are 76 de pagini, iar bibliorafturile în jur de 7.000. Eu am fost plecat în teritoriu şi nu am avut timp să mă uit pe ele. Nu cred că ceilalţi colegi s-au uitat pe atâtea mii de pagini, care ar trebui analizate pe-ndelete. Nu te poţi juca cu libertatea oamenilor“, a explicat senatorul Chelaru.

Întrucât Valerian Vreme, Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu sunt parlamentari, avizul privind începerea urmăririi penale trebuie să-l dea Parlamentul, potrivit legii răspunderii ministeriale.


http://www.curentul.info/social/6248-membrii-cartel-alfa-picheteaza-ministerul-muncii