Normal – Times New Roman 11 pt

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 1 Mb.
səhifə9/34
tarix28.10.2017
ölçüsü1 Mb.
1   ...   5   6   7   8   9   10   11   12   ...   34

Structura Raportului


  1. După acest capitol introductiv, Capitolul 2 prezintă o privire de ansamblu pe scurt a sectorul transporturilor din România şi a emisiilor asociate de gaze cu efect de seră şi discută potenţialele impacturi ale schimbărilor climatice în România, precum şi vulnerabilitatea sectorului transporturilor. Capitolul 3 revizuieşte opţiunile disponibile pentru controlul emisiilor din sectorul transporturilor pe baza experienţei internaţionale, în timp ce Capitolul 4 prezintă o vedere de ansamblu asupra opţiunilor disponibile pentru a face acest sector mai rezistent la schimbările climatice. Capitolul 5 prezintă pe scurt câteva elemente cheie pentru viitoarele intervenţii în sectorul transporturilor în contextul Programelor operaţionale din România. Capitolul 6 prezintă o evaluare rapidă şi o prioritizare a măsurilor de diminuare şi adaptare, în timp ce Capitolul 7 completează Raportului cu recomandări şi concluzii.


  1. Sectorul transporturilor în România

    1. Introducere


  1. Sectorul transporturilor este un factor cheie care facilitează înflorirea societăţilor moderne. Acesta ţine economia în mişcare şi oferă oamenilor posibilitatea de a participa într-o gamă largă de activităţi sociale. Acest capitol prezintă o vedere de ansamblu asupra emisiilor generate de sectorul transporturilor, de transportul de călători, de mărfuri şi de transportul urban, înainte de a aborda problema impacturilor probabile ale schimbărilor climatice asupra infrastructurii şi serviciilor din sectorul transporturilor.


    1. Emisii de gaze cu efect de seră asociate sectorului transporturilor


  1. Figura prezintă emisiile anuale de GES provenite din sectorul transportului intern în România şi creşterea acestora începând cu 1990.27 Această tendință ascendentă constantă de la începutul acestui secol este în special demnă de remarcat.Figura prezintă modul în care emisiile de gaze cu efect de seră provenite din sectorul transporturilor au crescut în România începând cu 2000, în comparaţie cu ţările din UE-27) şi cum au crescut acestea mult mai rapid decât media din UE. În România, ca procent din emisiile totale de gaze cu efect de seră din toate sectoarele, sectorul transporturilor reprezintă 11,8 procente (cifre din 2011). Deși acest procent este mai mic decât media UE de 20,2 procente, el crește mai repede decât media UE, aşa cum se arată în



















  2. Figura : Emisiile de GES din sectorul transporturilor exprimate ca procent din emisiile totale de GES30, rezultat ca urmare a scăderii ponderii modale a transportului feroviar (Figura ) şi a creşterii gradului de motorizare. În cadrul diferitelor moduri de transport, transportul rutier este sursa marii majorități a emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul transporturilor, fiind răspunzător de 93 de procente din emisiile generate de transportul intern.28 Aceasta este o proporție similară cu media UE-27 de 94 de procente.

Figura : Emisiile de GES generate de transportul intern din România (1.000 tone de CO2)29


Figura : Tendințele privind emisiile comparate cu UE-27 (2000=100)







Sursa: AEM.

Sursa: AEM.

Figura : Emisiile de GES din sectorul transporturilor exprimate ca procent din emisiile totale de GES30


Figura : Traficul feroviar în România (2000-2012)








Sursa: AEM.

Sursa: UIC.
    1. Transportul de călători


  1. Transportul terestru de călătoriFigura prezintă împărţirea mijloacelor de transport pentru călători (ca procent din totalul numărului de unităţi persoană-km) între principalele trei moduri de transport terestru - cu autoturismul proprietate personală, cu trenul şi cu autobuzul/autocarul începând cu anul 2000. Graficul indică o creștere marcată a ponderii modale a autoturismelor proprietate personală și un declin semnificativ al ponderii modale a transportului feroviar (ponderea modală a transportului feroviar din 2011 fiind aproximativ o treime din cifra anului 2000). Ponderea modală a transportului cu autobuzul și autocarul a crescut semnificativ în perioada 2000-2011.Figura prezintă o comparaţie între cifrele care arată distribuţia modală pentru România în comparaţie cu media din UE. Ponderea modală a transportului cu autoturismele proprietate privată se apropie acum de media UE, după ce, la începutul mileniului, fusese considerabil mai mică. Ponderea modală a transportului feroviar este mai mică decât media UE, după ce fusese peste medie în 2000.

    Figura : Ponderea modală a transportului de persoane (moduri de transport terestru)


    Figura : Prezentarea distribuţiei modale în comparaţie cu media UE (2011)







    Sursa: Eurostat.

    Sursa: Eurostat.

  2. Deși ponderea modală a autoturismelor din România este la un nivel similar cu media UE, gradul de motorizare (sau numărul proprietarilor de autoturisme) din România este cel mai mic din UE, de 201 autoturisme la 1000 de locuitori în 2010,31 dar a crescut semnificativ în ultimii ani, de la 150 de autoturisme la 1000 de locuitori în 2004.32 Experiența la nivel internațional sugerează că, deoarece economia din România crește, va continua să crească în viitor. Fără intervenția de a oferi alternative de transport mai bune și de a încuraja folosirea acestora, pe măsură ce numărul de proprietari de autoturisme crește, utilizarea autoturismelor este de asemenea probabil să crească. Motivele declinului numărului de călători din transportul feroviar este legat de degradarea sistemului feroviar din România. În Documentul său de poziţie privind România, elaborat în vederea pregătirii pentru runda de finanţare 2014-2020, Comisia Europeană remarcă faptul că sistemul feroviar are de suferit din cauza investiţiilor precare şi a proastei întreţineri, ceea ce a dus la furnizarea de servicii de transport feroviar lent şi incert. Discuţiile purtate în etapele preliminare ale activităţii noastre cu compania CFR, care se ocupă de infrastructura feroviară au sugerat că aceste probleme sunt recunoscute în mod clar - în iulie 2013, s-a raportat că pe aproximativ 580 de km de reţea de cale ferată existau restricţii de viteză pe termen lung, implementate din motive de siguranţă ca urmare a problemelor de infrastructură care nu au putut fi soluţionate cu bugetul existent pentru serviciile de întreţinere.

Figura : Gradul de motorizare în ţările UE selectate (autoturisme private/1.000 locuitori, 2010)
Sursa: Eurostat.


  1. Transportul aerian intern. Transportul aerian este bine cunoscut ca fiind o sursă puternică de gaze cu efect de seră33 - deşi există o serie de iniţiative de reducere a emisiilor în această industrie. Activitatea de transport aerian intern de persoane (în interiorul României) reprezintă o mică parte (7 procente) din deplasările totale ale pasagerilor prin aeroporturile din România. Acesta este un nivel relativ redus în comparație cu alte țări UE (media UE-27 este de 18 procente), deși a crescut în ultimii ani, aşa cum se arată în Figura . Călătorii care zboară către şi din ţări UE reprezintă marea majoritate a călătorilor care folosesc aeroporturile din România (81 la sută), în timp ce restul (12 la sută) zboară către şi dinspre destinaţii din afara UE. Discuţiile purtate cu Şeful Serviciului de Transport Aerian al Ministerului Transporturilor au indicat faptul că au existat presiuni în sensul dezvoltării în continuare a aeroporturilor regionale şi locale din România în vederea asigurării conectivităţii regiunilor ţării cu alte zone. Acest aspect a fost considerat ca reprezentând o problemă specifică, în timp ce conexiunile feroviare şi rutiere sunt considerate ca adecvate.

Figura : Călătorii care folosesc aeroporturile din România (cu excepţia călătorilor aflaţi în tranzit)
Sursa: Biroul de Statistică.


    1. Dostları ilə paylaş:
1   ...   5   6   7   8   9   10   11   12   ...   34
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə