Original Message



Yüklə 199 Kb.
səhifə1/3
tarix28.07.2018
ölçüsü199 Kb.
#60831
  1   2   3


INDRUMAR DE AFACERI
PENTRU IRAK
- 2013 -




C U P R I N S
I. Date generale

II. Stadiul de dezvoltare al sectoarelor economiei irakiene

III. Informatii utile
I. Descriere generala
a) Scurt istoric al perioadei moderne

Ca parte a Imperiului Otoman, Irakul a fost ocupat, in timpul Primului Razboi Mondial (1914 -1918) de Marea Britanie. In 1920, i-a fost impusa administratia britanica, sub mandatul Ligii Natiunilor.

Si-a dobandit independenta in anul 1932, ca regat. In 1958, a fost proclamata Republica dar, ulterior, tara a cunoscut regimuri totalitare succesive, pana in 2003 cand a fost inlaturat ultimul dictator, Saddam Hussein.

Disputele teritoriale cu Iranul au degenerat, in perioada 1980 - 1988 intr-un razboi costisitor, in care au murit peste un milion de persoane, de ambele parti.

In august 1990, Irakul a invadat Kuweitul, determinand izbucnirea Primului Razboi din Golf (ianuarie–februarie 1991), cand alaturi de fortele coalitiei internationale, sub comanda militara a SUA, au fostt si state arabe si islamice.

Dupa eliberarea Kuweitului, Consiliul de Securitate ONU a impus Irakului programul de renuntare la armele de distrugere in masa, inclusiv vectorii de transport. Timp de 12 ani, au avut loc numeroase incidente legate de accesul inspectorilor ONU in obiective strategice irakiene.

In martie 2003, Coalitia internationala condusa de SUA a invadat Irakul, dar nu au mai reusit sa atraga in coalitie statele arabe. Operatiunile militare, de scurta durata, au condus la rasturnarea regimului Saddam Hussein.

Autoritatea Provizorie a Coalitiei a administrat temporar tara, dupa invazie, si a transferat prerogativele puterii administrative, la 28 iunie 2004, Guvernului Interimar Irakian, care a functionat in baza Legii Administrative de Tranzitie. La 30 ianuarie 2005, urmare alegerilor organizate, a fost constituita Adunarea Nationala de Tranzitie, a carei principala atributie a fost adoptarea noii Constitutii irakiene. Aceasta a fost supusa referendumului national, la 15 octombrie 2005. La 15 decembrie 2005, au fost alesi cei 275 membri ai Consiliului Reprezentantilor. La 20 mai 2006, noul guvern, primul executiv constitutional in ultima jumatate de secol, a preluat prerogativele puterii.

La 31 ianuarie 2009, in Irak s-au desfasurat alegeri locale (pentru consiliile provinciale, mai putin in cele 3 provincii din Kurdistan), iar la 7 martie 2010 s-au desfasurat alegeril generale.

La 7 martie 2010 s-au desfasurat alegeril generale. Principalele coalitii parlamentare au fost Al-Iraqiya, Statul de Drept, Alianta Kurdistanului. Negocierile pentru formarea guvernului au durat mai mult de 7 luni, premierul Nuri al-Maliki anuntand cabinetul la 18.12.2010.



La aprox. 9 ani de la demararea razboiului, trupele americane au parasit Irakul la mijlocul lunii decembrie 2011.
b) Coordonate geografice

  • Repere: 33o latitudine nordica, 44o longitudine estica.

  • Suprafata: 438.317 kmp; pamant arabil – 13,12%; irigatii – 35.250 kmp.

  • Granite: 352 km cu Turcia (NV, V), 605 km cu Siria (NV) 1.458 km cu Iran (NE, E), 181 km cu Iordania (V), 814 km cu Arabia Saudita (V, SV), 240 km cu Kuweit (S), 58 km de coasta la Golful Persic (S).

  • Relief: lanturi muntoase inalte (varfuri de peste 3.500 m) de-alungul granitelor cu Turcia si Iran, campii (si cu zone inundabile) in centru si sud, desert in vest.

  • Ape: fluviul Eufrat – 2.815 km, fluviul Tigru – 1.899 km, raul Al Trei-lea – 565 km.

  • Clima: ierni aspre, cu masive caderi de zapada, in zonele muntoase, dar blande in rest; veri excesive, uscate.

  • Resurse naturale: petrol, gaze naturale, fosfati, sulf


c) Locuitori

  • Populatie: 31.129.225 (estimare in iulie 2012); structura pe varsta: 0–14: 37%, 15–64: 58,9%, peste 65: 3,1%; rata cresterii demografice: 2,34%; speranta de viata: barbati – 69 ani, femei – 72 ani

  • Populatia marilor orase: BAGHDAD (capitala) 5,751 loc; Mosul 1,447 mil.loc; Erbil 1,2 mil.loc; Basra 923.000 loc; Sulaymaniyah 900.000 loc.

  • Grupuri etnice: arabi: 75-80%, kurzi: 15-20%, turkmeni, asirieni, altii: 5%

  • Religii: Islam 97% (Shiiti: 60-65%, Sunniti: 32-37%), Crestini, altii: 3%

  • Limba oficiala: araba. Alte limbi vorbite: kurda, turcomana, asiriana, armeana

  • Alfabetizare: barbati – 84%, femei – 64%

  • Prefix telefonic +964


d) Guvernare

  • Numele tarii: local – Al Jumhuriyah al Iraqiyah, engleza – Republic of Iraq

  • Forma de guvernamant: democratie parlamentara

  • Capitala: Bagdad

  • Fus orar (ora oficiala): GMT + 3

  • Unitati administrative: 18 guvernorate (muhafazat, singular - muhafazah) intre care 3 formeaza o regiune – Al Anbar, Al Basrah, Al Muthanna, Al Qadisiyah (Ad Diwaniyah), An Najaf, Babil, Baghdad, Dhi Qar, Diyala, Karbala, Kirkuk, Maysan, Ninawa, Salah ad Din, Wasit, Regiunea Autonoma Kurdistan (Kurdistan Regional Government) – compusa din Arbil (Erbil), Duhok, As Sulaymaniyah.

  • Ziua Independentei: 3 Octombrie 1932

  • Ziua Nationala: 14 Iulie 1958 – rasturnarea monarhiei si proclamarea republicii (actualul guvern urmeaza sa declare o noua Zi nationala)

  • Constitutia: ratificata la 15 octombrie 2005

  • Sistemul legislativ: bazat pe legi europene civile si Islam

  • Sufragiul: universal, varsta minima – 18 ani

  • Presedintele: Jalal TALABANI (din 6 aprilie 2005, reales in decembrie 2010);

  • Primul Ministru: Nuri al-MALIKI (din 20 mai 2006, re-confirmat in functie la 21.12.2010); vice-premieri ROSCH NURI SHAWAYS, HUSAIN AL-SHAHRISTANI si SALEH AL-MUTLAQ;

  • Cabinetul: format din premier si ministri propusi de acesta; aprobati prin majoritate absoluta de Consiliul Reprezentantilor (Parlament);

  • Legislativul: Consiliul Reprezentantilor, unicameral, perioada de 4 ani; 325 membri (317 alesi pe liste si 8 rezervate pentru minoritati), in sistem de reprezentare proportionala. Rezultatele alegerilor generale din 07.03.2010 pentru Consiliul Reprezentantilor (engleza): Iraqi National Movement – 25,9%, State of Law Coalition – 25,8%, Iraqi National Alliance – 19,4%, Kurdistan Alliance – 15,3%, Change List – 4.4%, Tawafuq Front – 2,7%, Iraqi Unity Alliance – 2,9%, Kurdiatan Islamic Union – 2,3%, Kurdistan Islamic Group – 1,4%;

  • Autoritatea Judiciara: Inaltul Consiliu Judiciar, Curtea Suprema Federala de Justitie, Curtea Federala de Casatie, Departamentul Procurorului Public, Comisia Judiciara de Supraveghere, alte curti judiciare federale

  • Partidele politice si lideri: (engleza): Badr Organization [Hadi al-AMIRI]; Da'wa Party [Prime Minister Nuri al-MALIKI]; Da'wa Tanzim [Hashim al-MUSAWI branch]; Da-wa Tanzim [Abd al-Karim al-ANZI branch]; Fadilah Party [Hasan al-SHAMMARI and Ammar TUAMA]; Goran (Change) List [Nushirwan MUSTAFA]; Hadba Gathering [Athil al-NUJAYFI]; Iraqi Covenant Gathering [Ahmad Abd al-Ghafur al-SAMARRAI]; Iraqi Constitutional Party [Jawad al-BULANI]; Iraqi Front for National Dialogue [Deputy Prime Minister Salih al-MUTLAQ]; Iraqi Islamic Party or IIP [Usama al-TIKRITI]; Iraqi Justice and Reform Movement [Shaykh Abdallah al-YAWR]; Iraqi National Congress or INC [Ahmad CHALABI]; Iraqi National Accord or INA [Ayad ALLAWI]; Islamic Supreme Council of Iraq or ISCI [Ammar al-HAKIM]; Kurdistan Democratic Party or KDP [Presedintele Kurdistan Regional Government Masud BARZANI]; Future National Gathering [Finance Minister Rafi al-ISSAWI]; National Iraqiyun Gathering [Usama al-NUJAYFI]; National Movement for Reform and Development [Jamal al-KARBULI]; National Reform Trend [former Prime Minister Ibrahim al-JAFARI]; Patriotic Union of Kurdistan or PUK [President Jalal TALABANI]; Renewal List [Vice President Tariq al-HASHIMI]; Sadrist Trend [Muqtada al-SADR]; Sahawa al-Iraq [Ahmad al-RISHAWI].

  • Participarea la organizatii internationale: (acronime in engleza) ABEDA, AFESD, AMF, CAEU, CICA, FAO, G-77, IAEA, IBRD, ICAO, ICRM, IDA, IDB, IFAD, IFC, IFRCS, ILO, IMF, IMO, IMSO, Interpol, IOC, IPU, ISO, ITSO, ITU, LAS, MIGA, NAM, OAPEC, OIC, OPCW, OPEC, PCA, UN, UNCTAD, UNESCO, UNIDO, UNWTO, UPU, WCO, WFTU, WHO, WIPO, WMO, WTO (observator).




  1. Economie

  • Scăderea numarului atacurilor insurgente şi un mediu de securitate îmbunătăţit a contrbuit la impulsionarea activitatii economice, în special în sectorul energiei, constructiilor, comerţului cu amănuntul. Potenţialii investitori straini au inceput sa priveasca Irakul cu mult mai mult interes, dar se plang de dificultăţi în dobândirea de terenuri pentru proiecte şi de alte obstacole “reglementate”.

Economia Irakului este dominata de sectorul petrolier, care furnizeaza peste 90% din veniturile guvernamentale şi 80% din devizele straine. Abia la mijlocul lui 2009, productia de petrol a atins nivelul de dinaintea invaziei. Contractele semnate cu companiile internationale petroliere au potentialul de crestere a productiei, dar Irakul are nevoie de modernizarea instalatiilor petroliere, conductelor si infrastructurii de export.

Irakul face progrese modeste în construirea instituţiilor necesare punerii în aplicare a politicii economice. In 2010, Bagdadul a semnat acorduri cu FMI şi cu Banca Mondială pentru demararea de noi programe care sa contribuie la consolidarea instituţiilor economice ale Irakului. Se urmareste in continuare crearea unui pachet de legi, un cadru juridic modern pentru sectorul petrolier şi un mecanism pentru împartirea echitabila a veniturilor din petrol în cadrul naţiunii. Contractele recente incheiate de autoritatile irakiene cu marile companii petroliere au ca scop cresterea veniturilor din petrol. Irakul va trebui să modernizeze capacitatile de rafinare şi infrastructura de export pentru a maximiza rezultatele exploatarii petrolului.

Guvernul doreste implementarea unei strategii pentru atragerea investiţiilor străine în economia Irakului. Consiliile provinciale isi utilizeaza propriile bugete pentru a promova şi facilita investiţii la nivel local.

Banca Centrală mentine cu succes un curs de schimb stabil la aproximativ 1190 dinari irakieni/USD.



Progresele macroeconomice nu se regasesc inca in nivelul de trai al irakienilor. Implementarea reformelor cum sunt restructurarea bancilor si dezvoltarea sectorului privat constituie pasi importanti pentru dezvoltarea viitoare a tarii.

  • Moneda: dinarul irakian IQD; 1 USD = 1190 IQD

  • PIB (Produsul Intern Brut): 112,6 mld.dolari SUA (estimare pentru 2011, la rata oficiala de schimb); PIB – rata de crestere: 8,9%; PIB – compozitie: industrie – 60,5%, servicii – 29,8%, agricultura – 9,7%

  • Forta de munca: cca. 8,9 mil. persoane (est. 2011); rata somajului: 15% (estimare oficiala in 2010).

  • Rata inflatiei: 5,6% estimare pentru 2011.

  • Rata oficiala de schimb valutar: 1.170 dinari/dolar

  • Produse agricole: grâu, orz, orez, legume, curmale, bumbac, bovine, ovine, păsări de curte;

  • Produse industriale: petrol, chimicale, textile, piele, materiale de constructii, alimente, fertilizatori, confectii metalice;

  • Productie electricitate: 48,96 mld.KWh; consum: 55,66 mld.KWh;

  • Productie petrol: 2,95 mil.barili/zi; Export: 2,6 mil.barili/zi

  • Rezerve certe gaze naturale: 3,17 trilioane mc;

  • Exporturi totale: 79,68 mld.USD (est. 2011)

  • Produse exportate: petrol – 84%, materii prime, alimente, animale;

  • Parteneri export: India 22.5%, SUA 22.3%, China 13.4%, Korea 11.7%, Japonia 4.8%, Olanda 4.3% (2011)

  • Importuri totale: 47,8 mld.USD (est. 2011)

  • Produse importate: produse alimentare, medicamente, produse manufacturate;

  • Parteneri import: Turcia 25.3%, Siria 18.3%, China 11.7%, SUA 7.4%, Korea 4.7% (2011)

  • Telecomunicatii: telefonie: fixa – 1,8 mil. linii (2011); mobila – 25,5 mil.utilizatori (3 retele GSM) ; cod tara Internet – ".iq";

  • Aeroporturi: 104 (75 cu pista betonata: peste 3047 m – 20; 2,438 la 3,047 m – 36; 1,524 la 2,437 m – 5; 914 la 1,523 m – 6; sub 914 m – 8); Heliporturi: 20

  • Conducte: petrol – 5104 km; gaze naturale – 2447 km; GPL – 918 km; produse rafinate – 1.637 km; exista doua magistrale de transport: una spre nord (Ceyhan, Turcia) si una spre sud (Basrah).

  • Cai ferate: 2.272 km, in mare parte dezafectate si neutilizate

  • Cai rutiere: total – 44.900 km, din care pavate – 37.851 km

  • Porturi si terminale: Al Basrah, Khawr az Zubayr, Umm Qasr

II. STADIUL DE DEZVOLTARE AL SECTOARELOR ECONOMIEI IRAKIENE
Hidrocarburile, sectorul energetic, agricultura si infrastructura reprezinta principalele sectoare generatoare de oportunitati investitionale si de afaceri. Irakul dispune de resurse umane educate si calificate; beneficiaza de resurse hidrologice si de 11% din rezervele confirmate de titei ale planetei.

Razboaiele purtate de fostul regim, sanctiunile economice si embargoul impus au ruinat economia nationala. In prezent, sectorul industrial din Irak intampina numeroase dificultati generate de distrugerile suferite in timpul razboiului la majoritatea facilitatilor de productie, precum si de uzura morala a instalatiilor, echipamentelor si utilajelor ramase in stare de functionare. Potentialul este foarte mare, iar interesul autoritatilor este foarte ridicat in special pentru anumite domenii cum sunt: industria materialelor de constructii, industria chimica si petrochimica.


II.1 Hidrocarburile

Titeiul a dominat si domina economia irakiana, avand in vedere ca veniturile rezultate din vanzarile acestei materii prime au constituit 75% din PIB si peste 90% din incasarile valutare. Rezervele confirmate, de 145 mld. barili, situeaza tara pe locul 4 in lume. Specialistii in domeniu considera ca rezervele reale de titei ale tarii le-ar putea depasi pe cele saudite.

Rezervele de gaze sunt evaluate, conform unor aprecieri primare, la 3,2 trilioane metri cubi.

Sectorul a fost afectat de utilizarea, in ultimii 20 ani, a unor tehnici rudimentare de intretinere a instalatiilor si folosirea unor echipamente intregi pe post de piese de schimb pentru cele care functionau (in special in industria petrochimica).

Sectoarele upstream si downstream ale infrastructurii titeiului si gazelor sunt uzate fizic si moral, necesitand investitii considerabile pentru reparatii, reabilitari si modernizari. Investitii impresionante sunt, de asemenea, necesare si pentru dezvoltarea campurilor petroliere.

In acest proces de elaborare a legislatiei ce va reglementa sectorul petrolier irakian, un aspect important, este cel legat de statutul campurilor de extractie a titeiului. Astfel, conform actiunilor intreprinse pana in prezent, autoritatile irakiene preconizeaza elaborarea unui pachet de legi care sa creeze un cadru modern de dezvoltare al sectorului petrolier.

Irakul are 80 campuri petroliere cunoscute. Doar 17 campuri sunt exploatate in prezent (au rezerve estimate la 40 miliarde barili de titei). Exista zacaminte de titei neprospectate, care ar putea creste rezerva de titei irakiana cu 100 - 200 miliarde barili.

II.2 Energia

Este unul din sectoarele cele mai afectate de razboaie, lipsa de intretinere, lipsa de piese de schimb si vandalizarea liniilor de transport. Intreruperile curentului ating 16-18 de ore/zi in centrul Irakului, 12 ore/zi in sudul Irakului si 2 ore/zi in Regiunea Autonoma Kurdistan.

In contextul imbunatatirii situatiei de securitate, sectorul va prezenta cele mai importante oportunitati de afaceri dupa cel al hidrocarburilor.

Ministerul irakian al Electricitatii a formulat strategii privind constructia unor centrale cu ciclu combinat, extinderi ale liniilor de transport, finalizarea centralelor termice demarate in perioada derularii programului “titei contra hrana” si organizarea unor programe de pregatire a personalului irakian. Impedimentele majore in concretizarea solicitarilor formulate sunt riscurile de securitate si vandalizarea permanenta a instalatiilor.

Informatiile referitoare la sectorul electric irakian pot fi gasite pe site-ul Ministerului Electricitatii din Irak prezentat la sectiunea de Informatii Utile.


Yüklə 199 Kb.

Dostları ilə paylaş:
  1   2   3




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin