Dramaturgia
Dramaturgia –totalitatea operelor dramatice ale unui popor,ale unei epoci.etc; arta de a scrie piese de teatru ,de a le pune in scena si de a le interpreta.
Celemai vechi elemente teatrale se intalnesc in jocurile de copii si de tineri , in jocurile cu masti si in teatru papusaresc , in obiceiurile legate de sarbatorile de iarna sau in datinile legate de principalele momente ale vietii , acesta fiind ceremonialul de nunta. Acestea se reantalnesc in poeziile lui Vasile Alecsandrii.Primele compuneridramatice scrise in limba romana dateaza de la sfarsitul veacului al XVIII-lea .La inceputul secolului al XIX-lea montarea spectacolelor teatrale in limba romana are de facut fata multor dificultati : lipsa unor spatii corespunzatoare , a unor trupe de actori profesionisti , a unui repertoriu adecvat ,concurenta altor limbi agreate de publicul cultivat si a trupelor straine . Dintre genurile teatrale este preferata la inceput comedia adesea presarata cu cantece amuzante , sub forma de vodevil cu subiecte din actaualitatea imediata.
Dramaturgia este impartita in 2 epoci mari acestea fiind:
Epoca lui Vasile Alecsandrii (1821-1890)
Epoca lui Ion Luca Caragiale (1852-1912)
Genul DRAMATIC
Specii - tragedia (Sofocle ,Antigona)
-
comedia (I.L.Caragiale , Oscrisoare pierduta)
-
drama (B Delavrancea ,Apus de Soare)
Alte specii ale genului dramatic
- melodrama
Caracteristici ale genului dramatic:
-prezenta autorului indirecta prin personaje
-dialogul
-textul literal este , de cele mai multe ori , gandit pentru a fi reprezentat pe scena.
Epoca lui Vasile Alecsandrii
Cel mai reprezentativ poet al unei framantate epoci din istoria poporului nostru , Vasile Alecsandri a ilustrat literatura noastra timp de aproape jumatate de veac.S-a nascut la Bacau primind de copil o educatie ingrijita , in spiritul ideilor iluministe .Dupa catva ani petrecuti in pensionul uniu profesor francez a fost trimis la Paris , unde a ramas intre 1834-1839.Din acesti ani dateaza primele lui incercari poetice in limba franceza .Intorcandu-se in tara , in 1840 dupa o calatorie in Italia , a fost izbit de nedreptatile crunte ale caror victime erau paturile largi ale poporului .De aici inainte pana la sfarsitul vietii a fost prezent la evenimentele culturale si poetice hotaratoare ale veacului .Prinscris si participare directa a slujit miscarea revolutionara din Moldova de la 1848 ,unirea , lupta pentru independenta Nationala .Infiintarea teatrului national, culegerea de literatura populara , editarea unor importante reviste de literartura (Propasia , Romania Literala) sunt adevarate evenimente culturale legate de numele lui Alecsandri. Volumul Poezii populare are romanilor (1866) a atras o atentie asupra tezaurului folcloric.
Talent de resurse multiple , Alecsandri si-a castigat merite de seama in poezia ca si in dramaturgia si proza romaniasca.Comediile “Iasii in Carnaval” , “Coana Chirita in provincie” , “Sanziana si Pepelea si altele , drama Despot Voda , povestirile Istoria Unui galben Balta –alba etc , sunt realizari de mare valoare .Creatia Poetica a lui Alecsandrii imbratiseaza o tematica Larga de la cantarea sentimentelor personale, pana la energicul manifest politic. Trainicia ei isi are radacinile in adeziunea poetului la aspiratiile poporului si in itimul si neantreruptul contact cu folclorul .Din dorinta scriitorului de a intra in regiunile literale grave.V Alecsandri va scrie drama Despot Voda care va fi jucata la treisprezece ani mai tarziu dupa prima reusita notabila in drama istorica a lui B P Hasdeu (1838-1907) Razvan si Vidra pusa in scena in 1867. Ultimele piese ale lui Alecsandri “Fantana-Blandanuziei” 1884 si Ovidiu 1885 cu subiecte inspirate din antichitate se pastreaza intradevar in registrul “inalt”.
Epoca lui Ion Luca Caragiale
Cel mai de seama reprezentant al realismului critic in literatura noastra s-a nascut in satul Haimanale (astazi I L Caragiale ) langa Ploesti .Murindu-I tatal I L Caragiale a fost nevoit sa-si intrerupa studiile , pentru ca muncind ca profesor la scoli particulare , corector de ziar, copist de roluri si sufler , sa-si poata intretina familia.
Caracterul Acuzator al comediilor pe care le-a scris , mai ales al capodoperei “O scrisoare pierduta (1884) si al Momentelor (1901) , I-au atras ostilitatea oficialitatii burghezo-mosieresti , ceea ce la constrans sa se expatrieze.
De la Berlin ,unde a ramas pana la sfarsitul vietii, a urmarit cu nedezmint interes evenimentele din patrie.Versuri , Caragiale care fireste ramane in primul rand marele dramaturg si prozator satiric a scris ocazional , dar numai ca sa-si verifice variantele posibilitati de expresie literala, ci pentru a servii si prin acest e mijloace obiective precise. Parodiile publicate in Moftul Roman au lovit in poezia decadenta simbolistica ce-si facea pe atunci drum in literatura noastra. Alte parodii si fabule s-au alaturat ,in preajma si in anul 1907 vehementul protest 1907 din primavara pana-n toamna impotriva autorilor sangeroasei represiuni de la monarh la politicienii conservatori si liberali.Um moment de varf in dramaturgia romaneasca ,opera teatrala a lui I L Caragiale a avutde luptat vreme indelungata cu prejudecata potrivit careia comedia e un gen “facil” care nu se poate ridica la nivelul capodoperelor.
Iata ce spunea I L Caragiale cel care avea sa devina cel mai de seama reprezentant al dramaturgiei romanesti:
“Caci in adevar ca nu sunt multe frumuseti pe lumea noastra mai mari decat un teatru bun”
O inovatie care a surprins critica si publicul vremii este drama taraneasca inaugurata de I L Caragiale prin Napasta. Piesele sale s-au impus cu greu intr-un climat care le-a fost adesea nefavorabil.Cea dintai comedi O noapte furtunoasa a avut la premiera doar 2 reprezentatii (1879) din cauza regimului politic si probleme dintre autor si directorul teatrului.
Eminescu a avut si el o inclinatie spre teatru insa nu definitivat in operele dramatice durabile.Incercarile poetului cuprind o multime de proiecte neancheiate sau abia schitate de poeme dramatice , operele aflandu-se la confluenta dintre teatru si poezie. Dramele istorice din istoria romaneasca sunt: Decebal ,Bogdan-Dragos , Mira. Intre cele doua razboaie mondiale viata de zi cu zi si viata scenica sunt mai aproape ca niciodata.Fiecare scriitor, poet , prozator, critic se inclina spre opera dramatica fiecare simtindu-se ispitit sa scrie opera , cronica dramatica , sa fie director de teatru ori presedinte al Societatii autorilor dramatici.
Dramaturgia interbelica nu prea are calitati scenice , ea fiind mai degraba destinata cititului decat interpretarii.
Cei mai cunoscuti dramaturgi in perioada interbelica au fost : Camil Petrescu autorul primelor piese : Jocul Ielelor , Suflete tari , Danton etc. Lucian Blaga care scrie drama de factura expresionista “Mituri pagane” , “Zamolxe , Tulburarea apelor , Mesterul Manole ,Cruciada copiilor etc. Mihail Gebostian introduce in piesele sale un lirism intens , de buna calitate in ciuda operatiei lejeritatii a subiectelor , cele mai cunoscute piese ale sale sunt:” Jocul de-a vacanta” , “Steaua fara nume “. Victor Ion Popa are piese pitoresti si sentimentale cele mai renumite fiind : Muscata din fereastra , G Ciprian , Tudor Musetescu sau Al Kinulescu au scris comedii insa in registre foarte diferite de la satiric la liric.
Drama de idei de inspiratie mitica autohtona sau universala are mari creatori : Noria Lavinescu “Moartea unui artist” , “Petru Rares” , Marin Sorescu “Ioana” , “Paradiserul” , “Matca”.
Dintre autorii de comedii amintim : Teodor Maziliu, “Prostrii sub clar de luna” , “Mobila de durere” iar dintre dramaturgii generatiei tinere : Matei Visniec si Vlad Zografi care sunt dintre cei mai originali.
Dupa 1944 dramaturgia romaneasca este marcata de intruziunea ideologicului , avand in centru “omul epocii noi”.Piesa lui Titus Popovici “Puterea si Adevarul” face un pas spre teatrul politic.
Directiile dramaturgiei contemporane teatru de idei , teatru de inspiratie istorica prelucrarea unor mituri populare sau biblice ”Moartea unui artist “ de Horea Lovinescu , comedii scriu : Teodor Maziliu “ Prostii sub clar de luna” , Aurel Baranga , Ion Baiesu .Printre dramaturgii generatiei tinere: Matei Visniec si Vlad Zografu.
Dupa cum se poate observa evolutia dramaturgiei este una foarte intensa ajungandu-se de la teatrul istoric din trecut la teatrul de idei si cel politic caracteristic politic care este intro ascendenta continua.
ENIGMA OTILIEI
De George Calinescu
Capitolul I
Primul capitol prezinta sosirea tanarului Felix Sima in casa tutorelui sau, Costache Giurgiuveanu, unchiul sau. Intr-o seara la inceputul lui iulie 1909, Felix ajunge in casa unchiului sau si este intampinat cel putin ciudat de acesta. Verisoara lui, Otilia, o tanara de aceeasi varsta cu el il primeste cu multa caldura si il conduce pe baiat intr-o camera unde restul familiei juca table. Astfel, Felix ii cunoaste pe Pascalopol, un mosier bogat, prieten de familie (cu care Otilia isi permite multe familiaritati, spre nemultumirea baiatului), pe Aglae Tulea, sora lui Costache, Simon Tulea, sotul acesteia si Aurica Tulea, fiica de 30 ani a Aglaei. In timp ce ceilalti jucau table si mai apoi carti, tanarul Felix, viitor medicinist isi aduce aminte de felul in care a ajuns orfan, cum murise mama sa si cum tatal lui fusese distant de copil, trimitandu-l mai mult prin internate. Dupa un timp, Otilia isi aduce aminte de Felix si ii aduce doua prajituri (considerand ca ii este foame) si il trimite sa doarma chiar in camera ei, unde Felix observa o dezordine generala.
Capitolul II
Cand se trezeste, Felix o aude pe Otilia cantand la pian si incepe sa studieze unele parti ale casei. Pe holuri o intalneste pe Marina, servitoarea casei si Costache ii cere cu imprumut niste bani, dar intervine Otilia care nu admite ca tatal ei sa ceara bani de la “varul ei”. Fata ii canta lui Felix si cuprinsa de ceea ce Marina numea “nebunie”, incepe sa alerge prin gradina. Otilia isi marturiseste dorinta ca Felix sa ajunga un mare doctor si incepe sa ii prezinte familia, ilustrand calitatile si defectele membrilor familiei Tulea. Totodata, incep sa rascoleasca amintirile, uitandu-se prin fotografiile vechi. Dupa amiaza, Pascalopol ii scoate pe Felix si pe Otilia la plimbare, spre invidia Aureliei si a Aglaei. Acestea insista pe langa Felix sa il mediteze pe Titi, baiatul matusei sale.
Capitolul III
Capitolul incepe printr-o scurta prezentare a lui Simion Tulea, Otilia avertizandu-l discret asupra manierelor celor din familia Tulea. Aurelia il invita pe Felix la ei acasa si in timpul vizitei, o ponegreste pe Otilia, cu invidie ascunsa. Il cunoaste pe Simion, care ii prezinta tablourile sale, Felix observand ca si Titi si tatal lui au un oarecare talent in ale picturii, desi afla ca toate tablourile facute de cei doi sunt simple copii dupa ilustrate sau carti. Titi nu se doveste a fi foarte interesat de meditatii, plictisindu-se foarte repede. Capitolul prezinta aspiratiile familiei Tulea si dorinta arzatoare a Aureliei de a se marita. Aurica incepe sa se familiarizeze din ce in ce mai mult cu Felix cu dorinta ascunsa de a-l face pe acesta sa o ia de nevasta; sperantele pe care si le face Aurica speriindu-l pe tanar, acesta care incepe sa o e evite.
Capitolul IV
Cu timpul, Felix se obisnui in casa lui Costache, acomodandu-se cu ciudateniile locului. Avand nevoie de bani, ii cere batranului sau tutore insa acesta isi dovedeste avaritia fara sa ii dea vreun ban, cea care ii da bani fiind Otilia. Capitolul prezinta vizita celor doi la casa lui Pascalopol, unde Felix observa un rafinat gust in decoratiuni interioare. Desi la inceput Felix nu il agreeaza pe Pascalopol, considerand ca Otilia nu ar trebui sa se poarte asa familiar cu un barbat mai in varsta ca ea, mosierul ii devine treptat simpatic.
Capitolul V
In august, este anuntata sosirea lui Stanica si a Olimpiei, cealalta fata a Aglaei. Otilia ii explica scandalul produs de relatia dintre cei doi, care nu erau casatoriti, fiindca Stanica nu dorea sa faca nunta daca Olimpia nu primea zestre, aceasta fiindu-i refuzata de Simion. Ajunsi la momentul cinei, cei doi incearca sa il induplece pe Simion sa le dea casa, acesta insa refuza motivand ca Olimpia nu e fata lui, desi Felix observa o asemanare izbitoare intre tata si fiica. Dupa plecare, Stanica ii cere Otiliei imprumut 20 franci. De asemenea, Pascalopol primeste un bilet de la Stanica Ratiu prin care acesta ii cere 100 franci. De dragul Otiliei, mosierul ii da avocatului banii ceruti. Capitolul prezinta modul in care Stanica incearca sa il convinga pe Simion si modalitatea de ai pacali pe ceilalti, simuland o boala de inima.
Capitolul VI
In acest capitol este prezentata vizita lui Felix si a Otiliei la mosia lui Pascalopol, mosie situata la jumatatea distantei intre Calarasi si Fetesti. La mosie, Felix observa acelasi rafinament, de aceeasta data mai rustic si Pascalopol ii devine din ce in ce mai familiar, ajungand sa il considere un prieten. In timpul vizitei, Otilia si Felix invata sa calareasca, se urca pe capitele de fan, petrecand doua saptamani de vis. Totodata, din ziar, cei trei afla de cununia dintre Olimpia si Stanica dar si de moartea copilului lor de 2 luni (moarte cauzata de neglijenta parintilor).
Capitolul VII
Acum Felix era student in anul I la Medicina, spre nemultumirea Aglaei care il indemna sa “isi gaseasca un rost” in acest fel incercind sa il jigneasca pe tanar. Stanica incearca sa creeze intrigi intre Otilia si Pascalopol, dovedind un caracter infect. Otilia ii propune tatalui ei sa se mute intr-o alta casa din Stirbey-Voda, insa Aglae se opune, aratand felul in care Costache era manipulat de sora sa. Totodata, Titi incepe sa se simta atras de Otilia, fata de care incepe sa aiba un comportament necuviincios, Otilia indepartandu-l de ea, facand-o pe Aglae sa se planga lui Costache, rostind cuvinte grele la adresa fetei. Otilia il pune pe Costache sa alega intre ea si Aglae, si astfel matusa sa nu mai calca in casa fratelui sau. Stanica aduce un fals doctor la Costache cu scopul ascuns de a-l face pe acesta sa creada ca este bolnav. Pascalopol, Otilia si Felix hotarasc sa fie mai atenti la comportamentul avocatului.
Capitolul VIII
Felix isi da seama ca o iubeste pe Otilia si incearca sa fie din ce in ce mai aproape de fata, considerand chiar si unele gesturi marunte (cum ar fi coaserea unui nasture) un adevarat deliciu. Ii scrie o scrisoare de dragoste, pe care i-o lasa pe pat, insa fata pare sa nu o fi citit. Dupa un timp ii marturiseste dragostea si Otilia ii spune ca si ea il iubeste, insa trebuie sa astepte. La rugamintea lui Felix, Otilia nu il mai primi un timp pe Pascalopol, acesta purtand o discutie cu studentul. In timpul acestei discutii, Felix isi da seama de caracterul minunat al mosierului, rugand-o pe Otilia sa il primeasca din nou pe Pascalopol. In acelasi timp, Titi face cunostinta cu Ana, sora unui coleg si se casatoreste cu aceasta, casnicia esuand in mod lamentabil.
Capitolul IX
In martie, Felix incepe sa –si faca planuri mari, dorind sa aiba cat mai multi bani, pentru a-i putea oferi Otiliei placeri ca plimbatul cu trasura. Avand nevoie de bani , completeaza batranului o polita cu scadenta in alb de 1000 franci. Pascalopol incearca sa il convinga pe Costache sa o adopte legal pe Otilia, oferindu-se sa plateasca el cheltuielile, batranul acceptand. Dar Stanica afla de acest lucru, si dupa cateva saptamani de discretie, lanseaza stirea si Aglae jura ca Otilia nu va fii adoptata cat timp ea traieste. Stanica ii face avansuri Otiliei care il da afara, manioasa. Otilia ii povesteste cum Aglae si Aurica au incercat mereu sa o umileasca, spunandu-i cuvinte grele la o varsta frageda. Afland de vorbele care s-au zis despre ea cand Aglae a aflat de intentia lui Costache de a o adopta, Otilia incuviinteaza.
Capitolul X
Dupa cateva zile de la acest incident, Costache primeste un bilet anonim, prin care este sfatuit sa nu o adopteze pe Otilia, folosind imaginea Aglaei (care avea o inraurire asupra batranului) , anonima reusind sa il sperie pe batran. Otilia, afland de bilet si citindu-l, il linisteste pe Costache si arata ca ea nu doreste neaparat sa fife adoptata, iubirea ei pentru batran fiind la fel de mare cu sau fara acte. Felix de intalneste pe strada cu Aurica, aceasta incepand sa-l elogieze pe Titi, spre disperarea medicinistului. Ajuns acasa, afla ca Otilia plecase cu Pascalopol la mosie. Stanica i-o prezinta pe Georgeta, o prostituata de lux, care ii atrage atentia tanarului, el primind invitatia de a o vizita pe fata oricand.
Capitolul XIStarea de sanatate a lui Simion se inrautateste, batranul acuzand tulburari psihice, insa doctorul adus de Stanica nu ii gaseste nimic, familia crezand ca are doar o criza de glicozurie. Stanica atrage atentia asupta pericolului pe care il reprezinta Otilia pentru mostenirea lui Costache si le impinge pe cele doua femei si mai mult impotriva tinerei. Felix incepe sa se remarce la Universitate, si datorita interesului sau, primeste permisiunea de a intra in orice sectie a spitalului, pentru a face observatii. Desi unii interni incearca sa il descurajeze, Felix realizeaza o lucrare pe care profesorul sau i-o publica intr-o revista de mare interes in Franta, reusind sa ii mareasca ambitia lui Felix. Stanica reuseste sa il manipuleze pe Costache, manevrand lucrurile in asa fel incat Costache sa nu faca testament. Felix se duce sa o viziteze pe Georgeta, care ii povesteste drama vietii sale. Felix simte pentru fata o afectiune de frate si intre cei doi incepe sa se infiripe o relatie,desi Felix o iubea foarte mult pe Otilia.
Capitolul XIIFelix primeste o carte postala de la Otilia, tocmai din Paris, dandu-i tanarului o stare de tristete. Georgeta ii roaga sa treaca pe la Iorgu, chiriasul lui Costache. Ii scrie inainte de aceasta vizita Otiliei, unde isi exprima dezamagirea. Felix afla de la Iorgu de manevrele lui Stanica, acesta planuind sa –i strice afacerile lui Costache pentru ca acesta sa nu vanda imobilele. Costache si Felix pornesc spre restaurantul lui Iorgu unde cei doi incheie afacerea, spre ciuda lui Stanica. Simion este din ce in ce mai bolnav, insa Aglae si Olimpia sunt cat se poate de nepasatoare, starnind chiar repulsia lui Stanica. Felix devine din ce in ce mai convins de tulburarile psihice ale lui Simion.
Capitolul XIIILa inceputul capitolului este prezentata o scena din viata maritala a cuplului Stanica-Olimpia, ilustrandu-se lipsa de suflet a celor din familia Tulea. Felix afla de la Georgeta ca Titi se indragostise de ea, dorind sa o ia de sotie., aceasta avand o obsesie maritala. Cand pleaca de la Georgeta, se intalnesc cu generalul, scena care i se pare lui Felix, foarte penibila. Costache vrea sa isi vanda proprietatile pentru a-i da Otiliei ce i se cuvine. Alarmati de asa o posibilitate, Stanica are ideea sa-i trimita Otiliei o carte postala si sa se prefaca a-i fi prieteni.
Capitolul XIVFelix, un pic suparat din cauza indiferentei colegilor de la Universitate, isi aduce aminte de discutiile pe care le avea cu colegii de la internat in Iasi. Se intalneste cu Weissmann, un prieten si coleg care ii tine o prelegere despre poezie si dragoste, atatandu-i curiozitatea pentru un roman de Weininger. Costache il roaga pe Felix sa nu iasa din camera sa, fiindca avea de facut niste presupuse reparatii, insa Felix isi da seama ca batranul avea de fapt ascuns in podeaua casei o adevarata comoara, desigur nu acorda multa atentie acestui amanunt. Costache, Felix,Weissmann, Stanica, Olimpia, Georgeta si generalul, Iorgu si sotia acestuia iau cina impreuna la restaurantul celor din urma, unde Stanica incearca sa manevreze pe batran, povestindu-i o intamplare cu un avar care isi ingropase toti banii in subsol si care la un incendiu, i-a pierdut pe toti. Felix este condus acasa de general si Georgeta, simtindu-se din nou foarte penibil.
Capitolul XVAglae decide sa il interneze pe Simion, desi considera ca acesta nu are nici o avere, cu toate ca batranul fusese privat de pensia sa si de orice alte placeri. Weissmann vine si il face pe simion sa vina cu el, spunandu-i ca oamenii asteapta invataturile sale (Simion se credea de un timp Iisus Hristos). Stanica incearca sa il faca pe Costache sa o primeasca din nou pe Aglae, insa acesta este impotriva ideii, Felix gasindu-l cotrobaind prin casa. Avocatul ii aduce acasa niste studenti pe care nu ii cunoaste, purtandu-se foarte familiar, starnind indignarea tanarului si a unchiului sau.
Capitolul XVICapitolul incepe cu prezentare lui Stanica si a familiei acestuia, ilustrandu-se unitatea si legaturile stranse care uneau pe membrii familiei, fie ei de conditii sociale diferite. Cu ocazia aniversarii matusii Agripina, Stanica ii face acesteia o vizita, gasind in modesta ei camera o multime de rude venite in vizita. Ii cumpara batranei alune si covrigi ,si “imprumuta” de la aceasta patru cesti chinezesti. Varul sau Toader il duce acasa si cu aceasta ocazie, Stanica observa frumusetea nepoatei sale Lili, caruia ii promite ca o va prezenta unui baiat “fain”, Felix. Acasa, ii spune Olimpiei ca ii cumparase patru cesti de la un anticar, aducandu-i si prajituri, spre deliciul femeii. Cu toate acestea, Stanica nu primeste dovezi de iubire din partea nevestei sale, fapt care ii intareste o decizie de mult luata, si aceea ca va divorta cat mai repede si cum se va ivi imprejurarea prielnica.
Capitolul XVIITrezindu-se, Felix aude pe cineva cantand la pian si isi da seama ca Otilia se intorsese. Fata ii da cadou cravate, insa pe data se afiseaza Stanica. Acesta o aduce cu sine pe Aurelia, careia Otilia ii face cadou o sticluta de parfum, un guler scrobit de broderie, uitand parca toate faptele urate ale verisoarei sale. Pascalopol vine sa ii viziteze, cu aceasta ocazie, intre el si Felix ivindu-se un usor conflict, rezolvat ulterior. Pascalopol il cheama pe Felix sa discute “despre o persoana importanta pentru amandoi” si il invita pe tanar la el acasa. Ii aduce la cunostinta ca Stanica creeaza zvonuri care mai care mai incredibile si mai defaimatoare, avocatul spunandu-i lui Felix ca motivul calatoriei la Paris fusese de fapt un avort. Costache incepe sa construiasca o casa pentru Otilia. Felix ii este prezentat lui Lili, care devine foarte interesat de student, spre invidia celor din familia Tulea.
Capitolul XVIIIIntr-o zi foarte calduroasa, Costache se impletici din mers si cazu moale jos. Afland de subitul atac al fratelui ei, Aglae, sperand intr-o apropiata moarte a acestuia se grabeste sa cheme doctorul si merge la Costache acasa. Desi batranul nu avea nimic, Aglae si Stanica fac tot ceea ce pot pentru a-l aduce intr-o stare grava, mancand de fata cu el toate bunatatile stranse cu greu de batran, spre durerea acestuia. Felix il roaga pe Pascalopol sa ii ajute, iar acesta aduce un doctor de renume, Stratulat si acesta observa ca batranul nu are nimic, insa un la un alt atac nu ar mai supravietui. Costache ii zice in secret lui Pascalopol ca ii va da trei sute de mii de lei pentru Otilia, sa ii puna intr-un cont, banii fiind ascunsi sub pat. Desi isi anunta aceasta dorinta, amana momentul in care ii va da banii mosierului si Pascalopol deschide un cont in care ii vireaza Otiliei o suta de mii de lei.
Capitolul XIXAglae vine si ii povesteste batranului de moarte ceea ce il dispera pe acesta, Costache incepand sa mearga la doctori, sa ia medicamente si sa aduca parintele in casa pentru a binecuvanta casa si pentru a alunga spiritele rele. In acest scop este chemat popa Tuica (interesat mai mult de tuica decat de treburile bisericesti). Weissmann vine sa ii faca un control lui Costache, cu aceasta ocazie cunoscand-o pe Aurica, fata incepand sa aiba o pasiune pentru tanar. Cum Weissmann era evreu, fata se duce la popa Tuica care ii da dezlegare. Aurica ii sugereaza tanarului o legatura, pe care acesta ghicind-o, o inlatura, spunand ca “nu profeseaza decat amorul liber”.
Capitolul XX
Cum Lili se arata foarte incantata de Felix, si cum acesta nu afisa nici un interes pentru fata, Stanica ii spune Otiliei despre o presupusa idila intre ei, rugand-o sa il convinga pe medicinist sa o ia pe lili de nevasta. Felix ii marturiseste ca Lili ii este indiferenta, declarandu-i din nou iubirea sa. Costache se simte din nou rau, Aglae si Stanica crezand ca est mortsi considerand ca nu mai trebuie chemat doctorul. Felix si Otilia insa il cheama pe Pascalopol si pe doctor. Cel din urma considera ca batranul va scapa si de data aceasta, iar Costache ii da o suta de mii de lei pentru contul Otiliei. Stanica incepe sa caute ascunzatoarea banilor, iar Aglae, Aurica si ceilalti membri incep sa mute lucrurile din casa, Aurica atentand chiar la pianul Otiliei. Cum Otilia nu pleca niciodata de acasa, Stanica recurge la un siretlic ce se va dovedi mortal. Ii spune fetei ca Pascalopol ii va face o vizita si aceasta fuge pentru jumatate de ora pentru a-si cumpara o pudriera, in acest timp, avocatul intra in camera batranului si ii ia banii de sub saltea, sub privirile acestuia, care disperat, isi da duhul. Batranul este inmormantat si toate proprietatile trec in posesia Aglaei. Banii gasiti sub saltea de Stanica nu sunt niciodata inapoiat de acesta, care divorteaza de Olimpia. Otilia merge in camera lui Felix si o roaga sa o lase sa doarma in patul lui, propunandu-i sa traiasca impreuna ca barbat si sotie, fara insa sa se casatoreasca. Felix insa nu profita de fata. La trezire, Otilia disparuse, si Felix afla ca tanara plecase la Paris impreuna cu Pascalopol, ulterior tanarul afland ca cei doi se casatorisera. Anii au trecut si Felix devenise un doctor de renume, avand multe carti publicate, multe tratate si toata lumea stiind cine este. Se intalneste cu Pascalopol intr-o zi pe strada si acesta ii arata o poza facuta cu Otilia, Felix nemaiputand sa o recunoasca pe fata nebunatica in spatele femeii mature ce devenise.
Dostları ilə paylaş: |