| Chiar dacă remitenţele contribuie la reducerea ratei sărăciei, fenomenul migraţiei are efecte adverse atât economice cât şi sociale, influienţănd negativ capitalul uman al societăţii.
Sub incidenţa unui risc social deosebit cad copii din familiile migranţilor la muncă peste hotarele ţării, în special a celor la care ambii părinţi sînt plecaţi. În aceste cazuri, copii sînt lăsaţi sub tutela rudelor, vecinilor, iar uneori chiar fără supraveghere. Adolescenţii rămaşi fără supraveghere, dar dispunînd de surse băneşti esenţiale, provenite din banii primiţi de la părinţi, sînt deosebit de expuşi riscurilor sociale, nu-şi mai continuă studiile.
De menţionat că în aceste gospodării ponderea tinerilor în vîrstă de 15-24 ani, care au declarat că nu au participat la educaţie în luna de cercetare, evaluată după nivelul de studii al părinţilor, depăşeşte ponderea celor din gospodăriile fără migranţi. Mai pronunţată este nefrecventarea de către tineri a sistemului educaţional în gopodăriile cu migranţi, unde părinţii sînt cu studii medii generale şi de specialitate, depăşind pe parcursul a 3 ani cu peste 15 p.p. ponderea celor din gospodăriile fără migranţi. Situaţia este puţin mai bună în cazul cînd mama dispune de studii superioare, diferenţa fiind de mai puţin de 10 p.p. faţă de tinerii din familiile fără migranţi (Figura 3.9.)
Figura 3.9. Excluziunea intergeneraţională de la educaţie a tinerilor după nivelul de studii
|
|
Dostları ilə paylaş: |
