Figura 4. Ariile parteneriatului între APL şi ONG-uri
|
Sursa : UE TACIS Baza de date a ONG-urilor sociale 2007
| Calitatea serviciilor oferite diferă de la un prestator la altul. Cu toate că în perioada anului 2004-2006 au fost elaborate şi aprobate două standarde minime de calitate, iar pe parcursul anului 2007 cu suport extern au fost dezvoltate încă 8 seturi de standarde, monitorizarea serviciilor sociale este efectuată de către autorităţile publice doar din perspectivă numerică (număr de servicii şi beneficiari), fără a evalua costurile şi efectele sociale asupra grupurilor aflate în situaţii de risc. Această stare de lucruri nu permite dezvoltarea unui mecanism de acreditare axat pe satisfacerea condiţiilor de calitate şi eficienţă198.
Circa 67% dintre activităţile de parteneriat între APL şi ONG-urile prestatoare de servicii se axează în oferirea serviciilor sociale (67%) sau posibilităţii de utilizare gratuită a activelor fixe (73%) şi mai puţin pe strategiile de dezvoltare economico-socială a comunităţii (23%) (Vezi Figura 4.22).
Necesită a fi menţionat acel fapt că cu toate că principiile descentralizării administrative199 a determinat gradul de competenţe ale APL în vederea reprezentării intereselor comunităţilor locale, fără a le fi delegate pe deplin posibilităţile de planificare financiară şi gestiune fiscală. Această stare de lucruri în esenţă conduce la subminarea iniţiativelor locale şi posibilităţilor de a iniţia sau menţine servicii sociale.
Analizele în domeniu au reflectat că cel mai important obstacol în calea dezvoltării parteneriatului eficient în asigurarea durabilităţii serviciilor sociale din partea APL este „deficitul de resurse” – 46% (doar fiecare al 4-lea APL din cele 35 dispune de fonduri în bugetul local pentru dezvoltare de servicii sociale) şi cadrul legislativ inadecvat –30%. Deci, participarea APL la desfăşurarea unor activităţi de dezvoltare comunitară este mai mult morală decît de natură financiară, după cum susţin o parte din ONG-urile locale200.
Dostları ilə paylaş: |
