Outline of research on social inclusion in moldova

Analiza politicilor culturale şi a proceselor în contextul:
Dezvoltării proceselor culturale locale şi naţionale, sincronizării lor în context internaţional

În ultimele decenii din cauza carenţelor cadrului legislativ, în lipsa unei politici consecvente în ce priveşte protecţia patrimoniului cultural şi ca urmare a subaprecierii valorilor culturale în armonizarea relaţiilor sociale republica a pierdut un număr impunător de bunuri cultural (covoare, icoane, bijuterii etc.) parte din patrimoniul naţional, care au fost scoase peste hotare. În anul 2009, cu susţinerea UNESCO au fost elaborate 4 proiecte de legi privind salvgardarea patrimoniului cultural: Legea Republicii Moldova privind protejarea şi valorificarea monumentelor istorice, Legea Republicii Moldova privind protecţia patrimoniului arheologic, Legea privind protejarea patrimoniul cultural naţional mobil. Recent Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a elaborat proiectul de Lege privind protecţia patrimoniului cultural imaterial. Aprobarea şi funcţionarea acestor legi va oferi cadrul necesar, mecanismele sociale privind protecţia patrimoniului cultural, va stimula în societate responsabilitatea pentru bunurile culturale moştenite în comun, pentru diversitatea culturală, pentru sporirea proceselor interculturale, pe baza respectului reciproc. Este foarte important să se construiască noi relaţii sociale în jurul salvgardării şi conservării patrimoniului cultural, să fie conştientizată unicitatea tuturor monumentelor şi elementelor de patrimoniu cultural prin care comunităţile mici şi mari se identifică, asumându-le ca pe bunuri valoroase. Necesitatea elaborării şi completării „Registrului naţional al patrimoniului cultural imaterial al Republicii Moldova”, pot sensibiliza comunităţile, servindu-le drept imbold în conştientizarea şi reactualizarea identităţii culturale.

Schimbarea politicilor culturale promovate de stat a fost abordată la primul Congres al oamenilor de cultură (12.12.2009). În rezoluţia Congresului a fost relevată situaţia la zi în toate domeniile culturii, au fost evidenţiate problemele cu care se confruntă instituţiile culturale şi explicate condiţiile ce au condus la afectarea sistemului. „Statul a impus control absolut asupra finanţării produselor culturale. Chiar şi sponsorizarea de către agenţii economici se efectua sub stricta supraveghere şi la comanda organelor de stat”. Apreciind că domeniul culturii trebuie să devină o prioritate naţională, Congresul a discutat proiectul de Lege cu privire la Fondul Culturii, creat din necesitatea de-a susţine financiar, echitabil şi transparent sub formă de granturi dezvoltarea tuturor domeniilor culturii.
Asigurării coeziunii şi solidarităţii sociale

Obiceiurile, sărbătorile, ceremoniile ca forme culturale de mare vechime, verificate de practica socială pe parcursul mai multor secole, continuă să solidarizeze colectivităţile umane, antrenându-le în schimburi şi dialoguri culturale, afirmând valori comunitare. O sărbătoare veche, cu mare impact la nivelul fiecărei localităţi din republică, este „hramul satului” sau „hramul oraşului”, organizat de ziua patronului bisericii din localitate. Hramul bisericii a devenit hramul localităţii. Unde funcţionează două sau mai multe biserici, se sărbătoreşte fie numai un singur hram, fie două, în cazul când localitatea este mai mare. La sărbătoarea, însoţită de mese festive, vin oaspeţi din afara localităţii. Încât hramul este echivalentul „darului total” în accepţia lui Marcel Mauss. Hramurile au contribuit de-a lungul secolelor la afirmarea ospitalităţii ca valoare esenţială a societăţii moldoveneşti, a perpetuat idealuri şi modele sociale. În partea de sud-vest a republicii tradiţia hramurilor a fost afectată atât de mult în ultimele două secole, încât aproape că era uitată, încât pe parcursul celei de-a doua jumătăţi a secolului XX, n-a fost respectată în mai multe sate din actualul raion Cahul şi Vulcăneşti. În ultimele două decenii, comunităţile locale au avansat iniţiativa de a reactualiza hramurile localităţilor, considerând că este un fapt important al identităţii lor şi actualmente în toate localităţile republicii este sărbătorit hramul. În contextul intercultural specific al sudului prin această sărbătoare sunt reglementate relaţii de comunicare la nivel comunitar şi regional.

O altă sărbătoare mare a reintegrării anuale a comunităţilor este Paştele Blajinilor, celebrat la o săptămână după Paşti. Familiile, neamurile reunite vin cu daruri la cimitire să comemoreze morţii şi atunci comunică în mod ritual, fac schimb de ofrande în numele celor răposaţi. Societatea celor vii se solidarizează invocând „lumea celor drepţi”. Este important că toate grupurile etnice, indiferent de origine, respectă aceste două mari sărbători şi au comportamente sociale apropiate.