Partea I capitolul Despre tradiţie în cultura educaţiei fizice transilvănene

Scurte consideraţii. Important este faptul că din 1993 şi până în prezent, “U” Cluj a ocupat în primul eşalon rugbystic al ţării, locuri în primele ‘6’. Important este de reţinut că tot în această perioadă, loturile României de seniori, tineret şi juniori au avut în componentă jucători clujeni, cu rezultate remarcabile în terenul de joc. La fel de important este şi faptul că în jurul echipei universitare s-au strâns şi se strâng oameni de calitate, de mare calitate umană şi morală. Nu în ultimul rând, este important faptul ca exista o baza de învaţământ superior de prestigiu – Universitatea ‘Babes – Bolyai’ care, prin Facultatea de educaţie fizică şi sport (decani în timp prof. dr. Mircea Alexei, prof. dr. Gheorghe Român, prof. dr. Flavia Rusu) pregăteşte sportivi de înaltă ţinută, oameni de o conduită profesională ireprosabilă.

La ‘U’ Cluj dovezile succeselor din ultimii cincisprezece ani se regăsesc în seriozitate, responsabilitate, colegialitate, muncă în echipă, comunicare, fair – play pe teren şi în viaţa de toate zilele, studiu pentru perfectionarea profesională, aplecare spre nou, ambiţie, dorinţa de a învinge. S-a pus bazele unei familii în sensul bun şi adevărat al cuvântului. O familie unită, gata să treacă peste lipsuri materiale şi financiare. O familie care a regasit şi regăseşte resurse, morale în primul rând, de a-şi dovedi ei înseşi, că se poate, ca barierele pot fi depăşite cu un plus de ambiţie, orgoliu, motivare.

Sectia de rugby a CS Universitatea Cluj a implinit 60 de ani.  Vivat ! Crescat ! Floreat !


Capitolul 5

Tenis

Istoria tenisului de câmp începe cu anul 1919, anul înfiinţării clubului şi am tratat-o în alt loc al volumului. Revenim acum pentru a prezenta evoluţia secţiei din anul 1945 şi până în zilele de acum.

După revenirea la Cluj din refugiul de la Sibiu, începând cu anul 1946, apar noi jucători de valoare, se vor constitui noi echipe puternice, în cadrul secţiei de tenis universitare, ce-şi vor disputa locurile fruntaşe cu echipele ce dominau tenisul românesc în acea vreme, Dinamo şi Steaua. La masculin, în prim-plan, apar Adalbert Pusztai, Gheorghe Ghidrai, Teofil Faur, Sopa Sorin, Drâmbăreanu, Eugen Grigercsik, Ioan Dancea, Vasile Sereşter, iar la doamne, Ecaterina Pusztai, Maria Komoroczi, Iulia Benedek, Livia Iudita Avram, Kari Ami, Irgl E. Antrenor, Adalbert Pusztai. S-au impus: Ad. Pusztai, care reuşeşte în 1958 o victorie de senzaţie împotriva lui Gogu Viziru, campionul de necontestat al timpului, şi totodată o clasare meritorie în ierarhia naţională individuală, locul 8; apoi Vasile Serester, care-şi câştigă un binemeritat loc în echipa naţională. Referitor la A. Pusztai, clasat al 8-lea în ierarhia naţională individuală a seniorilor, se cuvine să subliniem spectaculoasa sa victorie, din 1958, asupra leaderului incontestabil Gogu Viziru, prefaţând, parcă, marea finală a naţionalelor din 1959, când, la Cluj, Ion Ţiriac l-a detronat pe cel care deţinuse mai bine de un deceniu titlul suprem al tenisului românesc. Nu întâmplator, campionatele din 1959 s-au desfăşurat la Cluj, programarea fiind de fapt un semn al recunoaşterii valorii deosebite a tenisului clujean.

În cadrul campionatului pe echipe, în perioada 1950 – 1960, „U” Cluj evoluează în formaţia: Pusztay, Ghidrai, Faur, Dumbrăveanu – la bărbaţi. La doamne: E. Pusztay, Livia Judita Avram, J. Benedek. Din 1952 se adaugă şi Serester Vasile.

Puternicile echipe bucureştene Steaua, Dinamo, Progresul, Constructorul nu puteau fi învinse. „U” Cluj a reuşit în două rânduri să fie campioană a provinciei, fiind în luptă mare cu Timişoara. Conf. dr. Sorin Sopa adaugă noi însemnări: „Am fost legitimat la Clubul „Universitatea” în anul 1949. Pe atunci clubul îşi avea sediul la Hotel Continental. În conducerea clubului erau, în special, medici ... ginecologi, precum: conf. dr. Ion Coja, conf. dr. Vladimir Băltescu, dr. Ioan Tolan, iar ca un „agent permanent” al acestora, era Ienei Miki (mereu cu geanta subsuoară, aducea jucători din toată ţara). Clubul avea în divizia A vreo 15 – 16 echipe: fotbal, baschet (băieţi şi fete), volei (băieţi şi fete), atletism, tenis, hochei pe gheaţă, patinaj viteză, scrimă, polo şi altele.

Echipa de tenis de câmp îl avea ca antrenor pe Antoine Tănăsescu iar mai târziu pe Pusztai Adalbert. În divizia naţională se juca în echipe de 4 bărbaţi şi 2 femei.

În echipa „Universităţii” (fostă Ştiinţa) au jucat, pe rând: Pusztai Adalbert, Toni Tănăsescu, Ghidrai Gheorghe, Serester Vasile, Teo Faur şi Drâmbăreanu Picu, Sopa Sorin, Grigercsik Eugen, Dancea Ioan. Mai devreme sau mai târziu, toţi jucătorii de tenis din Cluj au trecut pe la „Ştiinţa” (sau „Universitatea”) chiar dacă, apoi, au trecut la „Clujana” (fost „Herbák”), rivala de divizie a „U”-ului. La fete, doamna Pusztay Ecaterina, Benedek Iuliko, Livia Iudita Avram, Radó Vera, Kory Ami, Luci Tănăsescu sunt doar câteva din jucătoarele care au jucat şi în divizie. În clasamentul primilor tenismani, pe anul 1957 (de exemplu), clujenii ocupă următoarele locuri: 13. S. Sopa, 14. A. Pusztay, 15. V. Serester, 20. Telegdi, iar la fete 5. Livia Avram, 9. Ecaterina Pusztai, 13. Maria Kendeffi, 14. Maria Komoroczi.”

Începând cu anul 1960, la cârma echipelor de tenis ale Ştiinţei îl găsim pe antrenorul Anton Tănăsescu. El îşi va lega numele – mai bine de trei decenii – de performanţele realizate de sportivii clujeni. Un prim val este alcătuit din Mircea Moraru, Ion Dancea, Mihai Tălpeanu, Olimpiu Negru, Lucia Tănăsescu, Agneta Kuhn, cărora li se vor adăuga, în cadrul clubului Ştiinţa – după desfiinţarea secţiei de tenis a C.S.M.-ului – Gheorghe Komoroczi, Paul Hutter, fraţii Hulpe, Vera Rado şi Silvia Bogdan. Vera Rado şi Lucia Tănăsescu obţin 5 titluri de campioane naţionale la junioare. Începând cu anul 1970, secţia antrenată de Béla Pusztai şi Gh. Rado va activa în cadrul Clubului Sportiv Politehnica. Lucian Boldor (numărul 7 la seniori) şi Gh. Komoroczi devin vicecampioni ai României la dublu seniori. Noua generaţie aduce în prim plan câţiva jucători de reală valoare: Luminiţa Sălăjean, multiplă campioană la copii şi juniori; Tudor Vlad, campion balcanic; Răzvan Vintilă împreună cu Tudor Vlad, campioni naţionali la dublu juniori; Radu Hărnuţiu, finalist la Internaţionalele României; Liliana Pop, Vasile Sălăjean, Radu Indoleanu. La campionatele naţionale universitare, rezultatele obţinute sunt dintre cele mai bune: Boldor Lucian, Giurgiu llie, Giurgiu Dorel, Vasile Sălăjean, Radu Indoleanu, Radu Hărnuţiu, Luminiţa Sălăjean obţin între anii 1971 şi 1984 titluri de campioni la individual. Echipa de seniori - echipe mixte - obţine în anul 1973 un succes remarcabil: locul 3 în campionatul naţional, după Steaua şi Dinamo. Componenţa echipei: Lucian Boldor, Gheorghe Komoroczi, Vasile Szilaghi, Olimpiu Negru, Rado Vera, Lucia Tănăsescu, Marieta Ghercioiu, Margareta Fazakas, Hiriza Turza. Un loc 3 la naţionalele din 1974 ocupă şi echipa de seniori în componenţa: L. Boldor, Gh. Komoroczi, Ol. Negru, P. Hutter, D. Giurgiu. în clasamentul anului 1973, jucătorii universitari clujeni ocupă următoarele locuri: Boldor, 11; Gh. Giurgiu, 22, la seniori; Vera Rado, 8; Lucia Tănăsecu, 15, la senioare. Se impun ca speranţe autentice ale tenisului clujean Sălăjean Luminiţa, Pop Liliana, Săceanu Adrian şi Săceanu Cristian. O vreme, va funcţiona ca antrenor în cadrul Clubului Politehnica şi prof. Carol Mraz.

Acea perioadă este plină de rezultate bune şi foarte bune a echipelor de juniori şi seniori, având la cârmă antrenori meseriaşi: Pusztay Adalbert, Arak Károl, Mraz Francisc, Giurgiu Dorel.

Cele mai multe locuri I – campioni universitari, le-a avut clubul „Poli” Cluj. Astfel în 1970 – campion universitar: Boldor Lucian în1971, Giurgiu Ilie în 1974, Giurgiu Dorel în 1978, Sălăjan Vasile în 1979, Indolean Radu în 1980, Hărnuţ Radu în 1983, Sălăjan Luminiţa în 1984.

Anul 1973 este plin de succese: locul II – echipa copii-juniori: lotul echipei format din Săceanu Cristian, Săceanu Adrian, Fărcaş Marius, Turcu Titu. În acelaşi an echipa de seniori – echipe mixte – obţine locul III după Steaua şi Dinamo. Lotul este format din Boldor Lucian, Komoroczi Gh., Radó Véra, Tănăsescu Lucia, Negru Olimpiu. În 1972, cuplul Komoroczi Gh. – Boldor L. se clasează pe locul II la naţionala de seniori. În 1974 echipa de copii – juniori ocupă locul I la naţionale. Lotul este acelaşi din 1973. În acelaşi an, echipa de seniori, compusă din: Boldor Z., Komoroczi Gh. Negru O., Huter Paul, Giurgiu Dorel ocupă locul III la naţionale.

Anul 1980 aduce titlul de campioană naţională, la 15-16 ani, jucătoarei Sălăjan Luminiţa, iar Pop Lili se clasează pe locul III. În acelaşi an, Săceanu Adrian câştigă naţionalele de copii, iar Săceanu Cristian, locul III.

Anul 1983, aduce la loc de cinste numele lui Porumb Ciprian, care câştigă naţionalele de 11-12 ani, devine multiplu campion de junior, finalist la Campionatul Naţional de Seniori din 1992, şi titular în echipa de Cupa Davis a României.

Continuitatea în cadrul secţiei de tenis a Clubului „Universitatea” este demonstrată şi de faptul că doi dintre foştii jucători (Lucia Tănase – Suciu şi Dorel Giurgiu) sunt, începând din 1982, antrenorii echipelor feminine şi masculine.

Capitolul 6

Volei

Dacă pentru perioada de dinaintea refugiului la Sibiu, nu deţinem date sigure în legătură cu practicarea voleiului de către studenţii clujeni, în schimb, pentru anii 1941-1944, avem suficiente elemente şi mărturii ca să stabilim, pentru această perioadă, apariţia voleiului în mediul universitar şi intrarea lui în familia ramurilor sportive ale lui „U”. Cităm dintr-o prezentare aparţinând doctorului O. Cheţianu, director sportiv al Oficiului Universitar pentru Educaţia Fizică şi Sport, privind activitatea sportivă la Sibiu: „Voleiul a fost un sport îndrăgit de studentele şi studenţii Universităţii. Secţia de volei i-a avut în frunte pe S. Ştefănescu şi S. Grigorescu, studenţi la medicină. Se organizau în fiecare an campionate pe facultăţi (medicină, drept, litere). Fruntăşia, la băieţi, o deţinea echipa Facultăţii de Medicină, în alcătuirea: S. Ştefănescu, Fl. Birtolon, S. Grigorescu, I. Nistor, T. Colbazi, N. Dragoş. Echipa fetelor era condusă condusă de Otilia Peter, studentă la medicină. Echipele de volei au participat la campionatele universitare desfăşurate la Bucureşti în cadrul „Săptămânilor Universitare”, în anii 1942-1943, ocupând de fiecare dată locul al II-lea, atât la feminin cât şi la masculin.” Să stabilim, prin urmare, apariţia voleiului printre ramurile sportive ale lui „U”, în această perioadă.

În 1943, la Sibiu (refugiu), are loc jocul „Infanteria” Făgăraş şi echipa studenţească – căpitan al echipe studenţeşti, dr. Sergiu Ştefănescu.

Dintr-un referat nesemnat, scris în anul 1974, rezultă că: „Despre perioada 1919 – 1944 a voleiului clujean nu putem spune prea multe lucruri, pentru că – din documentarea avută – rezultă că el s-a practicat sporadic, datorită eforturilor deosebite ale unor susţinători entuziaşti.

Nucleul începuturilor voleiului clujean trebuie căutat în echipa înfiinţată pe vremea refugiului „Universităţii” la Sibiu datorită dictatului de la Viena. Primele date ce atestă acest lucru, le-am găsit într-un ziar din Bucureşti, care sublinia faptul că la campionatele naţionale masculine studenţeşti din anul 1942 a participat şi formaţia „Universităţii” din Cluj – Sibiu sub conducerea prof. O. Cheţianu. A fost doar începutul.

În 1945 la Cluj se desfăşoară competiţii de masă. Dr. Octav Malide, dr. Mircea Bena, sub coordonarea dr. Onoriu Cheţianu, în 1946, înfiinţează Comisia de Volei care organizează competiţii locale cu participarea a 8 echipe. Formaţia „U” avea ca jucători şi pe V. Bărbieru – solist la Opera din Cluj şi Alex Căprariu – scriitor.

Începuturile timide, dar promiţătoare. Despre voleiul universitar clujean, despre evoluţia lui, după revenirea Universităţii la Cluj, avem la îndemână însemnările/mărturii ale doctorului Octavian Malide, participant direct la toate evenimentele, de la început, ale voleiului, până în anul 1954, în multiplă calitate: de jucător, antrenor, animator, conducător. O primă etapă o situăm între anii 1946-1948; nu exista activitate organizată, voleiul se juca mai mult ocazional sau era practicat ca sport complementar. Existau totuşi întreceri universitare, cu participarea unor echipe cu jucători lipsiţi însă de pregătire; mobilizarea şi selecţia o făceau cei câţiva jucători ce aveau oarecare tangenţe cu voleiul. În anul 1948, la Cupa Unităţii Tineretului (C.U.T.), competiţie menită să angreneze tineretul la practicarea sportului, participă şi o selecţionată a Clujului, din care au făcut parte şi studenţii Emil Onete, Sergiu Macavei şi Octav Malide. Între timp, la iniţiativa lui Octav Malide şi Mircea Bena, student la medicină, un mare pasionat al voleiului şi baschetului, se constituie Comisia locală de volei. Se organizează primul capionat orăşenesc de volei la care vor participa şi cinci echipe studenţeşti: Medicina, cu două echipe, Institutul de Mecanică (Politehnica), Agronomia şi Universitatea. Următoarea etapă a dezvoltării voleiului universitar este cuprinsă între anii 1948/49 şi 1952/53, când activitatea capătă un caracter mai organizat, se înmulţeşte numărul jucătorilor, creşte numărul echipelor, de a căror pregătire se vor îngrijii primii antrenori şi instructori voluntari. În şcoli, la îndemnul profesorilor, activitatea ia, de asemenea, amploare. În anul 1949, se va organiza o altă mare competiţie „populară”. Cupa Tineretului Muncitor (C.T.M.). Echipa Universităţii Cluj se califică pentru faza finală, dar, în urma unei contestaţii, este descalificată. După această competiţie, campionatul orăşenesc capătă mai multă forţă, profesorii de educaţie fizică din şcoli vor da o atenţie mai mare practicării voleiului; de aici vor porni viitorii componenţi ai echipelor studenţeşti. Apar, acum, în prim plan, ca organizatori, antrenorii, cei de numele cărora se leagă cu adevărat dezvoltarea voleiului clujean: Valica Moraru, prof. Ion Scurtu, ing. Angelo Ionescu, prof. Jean Bădescu, precum şi conducătorii şi antrenorii echipelor studenţeşti, Octav Malide, Ioan Tolan, Victor Fulger, ing. Ştefan Tămaş. În toţi aceşti ani, 1949-1953, echipa Univesităţii, purtând pe parcurs diferite nume: Medicina, C.S.U.C., Ştiinţa, Progresul, se clasează pe primul loc în campionatul orăşenesc şi va participa, în continuare, la fazele superioare ale campionatului.

Primul campionat naţional masculin de volei s-a disputat în anul 1949, la care se aliniază şi formaţia studenţească, cu: dr. Victor Fulger, dr. Malide, dr. Tolan, dr. Sergiu Macavei, dr. Ioanovici, dr. Popa şi Tănăsescu. Au participat 20 de echipe: 14 echipe din provincie şi 6 din Bucureşti. La jocurile preliminare a luat parte şi formaţia clubului universitar Cluj, care a fost învinsă, cu scorul de 3-1, de către formaţia studenţilor de la Iaşi. În „Almanahul voleiului românesc”, lucrare semnată de N. Mateescu şi M. Popescu, printre cei evidenţiati, se numără şi medicul de mai târziu, Victor Fulger. Luând parte la turneul de consolare a studenţilor, clujenii se clasează pe primul loc.

În anul următor, 1950, alături de campionatul naţional masculin se organizează şi un campionat pentru formaţiile feminine. În etapa eliminatorie a echipelor provinciale, C.S.U. Cluj învinge cu 3-2 formaţia Progresul Dej. Dar formaţia este eliminată în sferturi de finală. În campionatul masculin, printre cele 12 echipe provinciale calificate pentru tuneul final, se numără şi echipa „Ştiinţa” Cluj, care este, însă, eliminată în sferturi de finală.

În 1951, la al treilea campionat naţional, nu se califică nici o echipă clujeană. În schimb, în anul 1952, la turneul final, participă atât echipa masculină cât şi cea feminina a Clubului „Ştiinţa” Cluj. Ele ocupă, în clasamentul general, locurile VII şi respectiv V. Performanţa formaţiei feminine trebuie subliniată pentru că, în acest an, ea ocupă primul loc în clasamentul final dintre echipele provinciale, după cele patru formaţii bucureştene. La finalele campionatelor universitare disputate la Galaţi, echipele Institutului Medico-Farmaceutic ocupă, atât la băieţi cât şi la fete, locul secund, după echipele Institutului de Educaţie Fizică Bucureşti. Nume ca Dorina Corbeanu-Ivănescu, Sonia Colceriu, Mariana Deac, Puica Suciu, Nela Crişan, Ana Mocanu, Maria Ionescu, Rodica Zoicaş, Lia Vania au contribuit la consolidarea voleiului românesc. Foarte multe dintre ele au îmbrăcat tricoul echipei naţionale.

Documentele ce le avem la îndemână, din ce în ce mai numeroase, (ceea ce confirmă popularitatea din ce în ce mai crescândă a acestui sport), ne aduc asadar la anul 1953, când a fost organizat cel de-al cincilea campionat naţional. El s-a desfăşurat după sistemul calificărilor şi apoi un turneu final. Câştigând zona de la Oradea, formaţia masculină „Ştiinţa” şi cea feminină „Progresul”, s-au calificat pentru turneul final. Atât fetele cât şi băieţii îşi menţin în clasamentul general locurile ocupate în campionatul anterior, deci echipa feminină terminând pe locul V iar băieţii pe locul VII. Confirmând progresul voleiului, o a doua echipă feminină clujeană, „Spartac”, ocupă în acest an locul VIII din cele 11 participante la turneul final.

Anul 1954 marchează începerea unei etape noi pentru voleiului românesc. Pentru prima dată, se adoptă sistemul campionatului naţional divizionar. Participă 12 echipe masculine şi 8 formaţii feminine. În clasamentele finale ale celui de-al şaselea campionat naţional, echipa masculină „Ştiinţa” Cluj ocupă locul VI. Se evidenţiază, în mod deosebit, câteva talente pregătite la liceul „G. Bariţiu”, cum sunt: Gabriel Cherebeţiu, Agârbiceanu şi Gheorghe Corbeanu. De menţionat că echipa a fost antrenată de dr. Victor Fulger. Fetele de la „Progresul”, pregătite de instructorul Taşcu Anghel, ocupă în final tot locul VI, evidenţiindu-se jucătoarele Suciu şi Lupeanu. În jocurile internaţionale din acest an, printre care amintesc campionatele universitare de vară – Budapesta – în echipa naţională apare pentru prima dată un clujean, studentul Facultăţii de Medicină – G. Cherebeţiu.

Tot astfel, va trebui să pomenim aici, dacă nu pe toţi, cel puţin o parte din mulţii jucători prezenţi în primele formaţii ale Ştiinţei: Silviu Stoica, Emil Onete, Sergiu Macavei, N. Iovanovici, Cristian Vintilă, Victor Fulger, Ioan Tolan, Octavian Malide, Cr. Georgescu, Tănăsescu, Grecu, Lazăr, Popa, N. Toderiţă, Alex Căpraru, V.Bărbieru, Ioan Vlad, Vasile Szilaghi, Mircea Adamovici, Sorin Adamovici, M. Negoescu, Ovidiu Fleşeriu, Ioan Giurculescu, V. Agârbiceanu, Ene Negoiţă, Eric Adesman, Iustin Hidişan, Traian Căldare, Ioan Buzea, Mihai Deleanu, Gh. Ionescu, Alex Săceanu, Darvaş, C. Samochiş, Guli Rusu, T. Negruţiu.

Asadar, locul al VI-lea în 1954, în primul campionat sistem divizionar. Acest an 1954 mai are şi altă semnificaţie: apariţia pentru întâia oară a unui jucător clujean în echipa naţională. Este vorba de Gabriel Cherebeţiu, a cărui prezenţă în echipa naţională va fi întâlnită mulţi ani de acum înainte.

La feminin, echipa universitară, promovată în divizia A după turneul de calificare de la Oradea, şi pregătită de instructorul Traşcu Anghel, după plecarea doctorului Malide, ocupă locul al VI-lea, din 8 echipe participante. Se remarcă pe tot parcursul campionatului jucătoarele Eugenia Suciu şi Stela Lupeanu. Alte nume ale acestor prime formaţii feminine, de a căror pregătire s-au ocupat Valică Moraru, dr. Ioan Tolan şi prof. Ion Scurtu: Miculescu (Şerban) Corina, Deac Mariana, Bohăţel Rodica, Bănicescu Livia, Puşcaş Elena, Busch Victoria, Popa Lucia, Kovács Felicia, Ionescu Constanţa, Onciul Liliana, Corbeanu Doina, Moldovan Lucia, Colceriu Sonia, Popa Maria, Crişan Maria, Niţă Georgeta, Kiss Maria, Popa Magdalena. Ujvarossi Sonia Colceriu se vor impune în mod deosebit, devenind, în scurt timp, titulare în echipa naţională. Din biroul secţiei au făcut parte dr. Olteanu, dr. Oncu.

Marea echipă masculină prinde contur.

Campionatul 1955. Ambele echipe apar sub titulatura de Progresul. La masculin, locul al VI-lea, cu Cherebeţiu, Agârbiceanu, Corbeanu, Adamovici, Hidişan. La feminin, locul al VII-lea, cu Lupeanu, Suciu, Ujvarossi, Crişan, Popa.

Anul 1956 marchează un salt valoric demn de subliniat pentru echipele clujene. În clasamentul final al campionatului naţional masculin, „Progresul” Cluj se clasează pe locul, mai ales datorită evoluţiei bune a tinerilor Cherebeţiu, Agârbiceanu, Ghe. Corbeanu şi Adamovici. În primul an de participare la campionatul naţional al diviziei A, formaţia „Flamura Roşie” se clasează pe locul V, iar jucătoarea Ana Susan îşi cucereşte dreptul de a juca la echipa naţională.

În formaţia care participa la al III-lea campionat mondial masculin, disputat la Paris şi în care ţara noastră a ocupat locul al II-lea, au făcut parte şi doi clujeni: G. Cherebeţiu şi Ghe. Corbeanu, iar la campionatul mondial feminin, fetele ocupă de asemenea locul al II şi la această frumoasă comportare o contribuţie de seamă a adus-o clujeanca Ana Susan.

În cel de-al IX-lea campionat disputat în anul 1957, formaţia masculină „Ştiinţa” Cluj se clasează în final pe locul VI, iar cea feminină „Flamura Roşie”, pe locul VII, în schimb echipa feminină „Progresul” retrogradează în campionatul de calificare. Tot în acest an, pentru popularizarea voleiului, se organizează Cupa Comisiei Centrale, rezervată şcolilor. Echipele clujene se clasează pe locul VII (băieţii) şi locul V (fetele). Consemnăm disputarea, la 26 mai 1957, a primului joc internaţional între echipele: „Vőrős Meteor Budapesta” – „Flamura Roşie Cluj” 3-1. La jocurile sportive internaţionale prieteneşti ale tineretului de la Moscova, formaţia noastră masculină, din care au făcut parte şi clujenii Ghe. Corbeanu, Ghe. Fieraru şi G. Cherebeţiu, a ocupat locul al III-lea, iar cea feminină, din care nu au lipsit Susan şi Vania, s-a clasat pe locul al IV-lea. Dacă în campionatele universitare de vară de la Paris formaţia masculină a cucerit primul loc, aceasta se datorează şi contribuţiei clujenilor Corbeanu, Cherebeţiu, Agârbiceanu şi Adamovici.

În anul 1958 se constituie Federaţia Română de Volei care îşi propune ca principal obiectiv dezvoltarea voleiului pe bază de mase.

Al X-lea campionat naţional disputat în anul 1958 este cel mai bogat în realizările de până atunci ale voleibaliştilor clujeni. Atât formaţia masculină CSU Cluj cât şi cea feminină „Someşul” se clasează pe locul al III-lea. Este şi anul în care ia fiinţă liceul cu program de educaţie fizică şi sport, cu o secţie de volei pentru băieţi şi fete.

Ar mai fi de consemnat faptul că, la al V-lea Campionat European de volei, disputat la Praga, formaţia masculină a României ocupă locul al II-lea, evidenţiindu-se clujenii G. Cherebeţiu şi Ghe. Fieraru. La fete, o comportare mai slabă, doar locul IV. Tot în acest an, la Cluj, a avut loc un turneu internaţional, la care au participat formaţiile masculine şi feminine din Cluj şi Chişinău. Clujenii au câştigat ambele jocuri. În revanşa întâlnirilor, echipele din Chişinău au dispus de cele clujene.

Urmează un an şi mai bogat pentru voleiul clujean, 1959. Echipa masculină „Ştiinţa” Cluj încheie campionatul pe locul al III-lea, iar cea feminină are o comportare remarcabilă, „Someşul” Cluj clasându-se pe locul al II-lea. De menţionat că cea de-a doua echipă feminină participantă la divizia A, „Ştiinţa” Cluj, s-a clasat pe locul al VIII-lea. Printre jucătorii evidenţiaţi în acest an se numără: Ghe. Fieraru, G. Cherebeţiu şi Adamovici („Ştiinţa”), Susan, Pavlenco, Botezan, Crişan, Simionescu (Someşul), Zoicaş, Suciu („Ştiinţa” - fete).

Confirmând progresul voleiului clujean, la campionatele universitare disputate la Iaşi, echipele clujene ocupă primul loc. La Jocurile Mondiale universitare de la Torino, echipa masculină formată pe scheletul „Universităţii” Cluj se clasează în final pe locul al II-lea.

Şcoala sportivă de elevi devine unitate de sine stătătoare şi printre secţiile ei se numărau şi cele de volei.

În anul 1960, formaţiile clujene confirmă ascensiunea valorică. Echipa masculină „Ştiinţa”Cluj se clasează pe locul IV, iar cele feminine CSM şi „Ştiinţa”, ocupă în final locurile 3 şi 5. În turneul final al campionatului republican şcolar, echipa de fete a Şcolii Medii nr.2 ocupă un merituos loc V. Este prima confirmare a unei munci ştiinţifice pentru creşterea unei noi generaţii de voleibaliste.

Şi anul 1961 a adus voleiului clujean realizări de seamă. Echipele Clubului „Ştiinţa”, de băieţi, ocupă locul III, după Dinamo şi Rapid, iar formaţia feminină se clasează în final, pe locul VII. S-au evidenţiat jucătorii: G. Dăbală, Ghe. Fieraru, N. Bărbuţă, Crişan, Bărbulescu E., Ghe. Corbeanu (Ştiinţa) precum şi Costică Benedec, Simionescu (CSM).

Al XIV-lea campionat de volei s-a desfăşurat după o formulă noua şi a început în toamna anului 1961. La băieţi, cele două formaţii (Ştiinţa şi CSM) se clasează pe locurile VII şi XIII, iar cele feminine (Ştiinţa şi CSM) pe locurile III şi IV. Tot acum are loc prima ediţie a campionatului liceelor de educaţie fizică; a câştigat echipa Liceului „N. Bălcescu” Cluj.

1962, masculin – locul 7; feminin – locul 3.

Din 1962, antrenorul dr. Victor Fulger de la echipa masculină, cedează locul prof. Constantin Bengeanu. Acesta va titulariza în echipă o serie de jucători tineri: I. Bânda, Rednic Doru, Mâinea Eugen, Szido Francisc, Biji Liviu, Mateescu Codru.

Fetele, sub conducerea antrenorului prof. I. Scurtu, ocupă locul III, cu un lot din care amintim: Doina Tămăşan, Mihaela Bărbulescu, Ana Mocanu, Marilena Cucu.

Fieraru şi Bărbuţă, locul III cu naţionala, la campionatele mondiale de la Moscova.

În anul 1963, campionatul s-a desfăşurat în condiţii identice ca în anul anterior. Doar evoluţia echipelor clujene a fost mai slabă. Astfel, băieţii de la „Ştiinţa” se clasează pe locul al IV, iar cei de la CSM pe locul al XV-lea. S-au evidenţiat Rednic şi Sido (Ştiinţa), Marta Virgil şi Ştefan Nicolae (CSM). Aceeaşi situaţie şi la fete. Formaţia „Ştiinţa” se clasează pe locul V, iar CSM pe locul VII. Evidenţieri: Botezan, M. Costic (CSM), Mocanu – Susan, Marcu-Zoicaş. În campionatul republican de juniori, disputat la Braşov, echipa de băieţi a Scolii Sportive Cluj s-a clasat pe locul al II-lea. În Cupa Federaţiei Române de Volei, disputată în iarna anului 1963, echipa feminină „Ştiinţa” se clasează pe locul al II-lea având, o comportare merituorie, datorită evoluţiei jucătoarelor Cucu Marilena, N. Marcu, Dima, Biji, R. Marcu.

Formaţia masculină, cu: Bînda, Biji, Sido, Mâinea, Rednic, Mateescu, Ionescu Tudor, Rogozan Ion, Dumitru, ocupă locul II în finala pe ţară la Daciadă. Fetele vor câştiga finala la Daciadă, învingând selecţionata Bucureşti.

Al VI-lea Campionat European de volei are loc în ţara noastră. Echipele României reuşesc rezultate excepţionale: la masculin locul I iar la feminin locul III. De menţionat că una din seriile campionatului a avut loc la Cluj cu participarea echipelor: Austriei, Iugoslaviei, RDG şi URSS. Tot la Cluj a avut loc turneul pentru locurile IX – XVII. Din echipa campioană au făcut parte şi clujenii Ghe. Fieraru şi N. Bărbuţă.

În anul 1964 nu a avut loc campionat naţional ci numai Cupa României. Echipa masculină „Ştiinţa” Cluj s-a clasat pe locul VIII, datorită comportării unor elemente tinere: Bânda, Rednic, Rogozan. Echipa feminină a clubului universitar a ocupat locul al IV-lea şi din cadrul ei s-au evidenţiat Ana Mocanu-Susan, Kopert, Cucu, Dima, Tărăşan. Formaţia CSM s-a clasat pe locul VIII. În finala campionatelor şcolare de la Bucureşti, echipa de băieţi a Liceului „N. Bălcescu” – cu program de educaţie fizică – pregătită de prof. C. Bengeanu, ocupă locul al II-lea iar la campionatul republican de juniori, formaţia de băieţi a Şcolii Sportive ocupă acelaşi loc.

În finala Spartachiadei republicane, formaţia regiunii, pregătită de prof. I. Scurtu, ocupă primul loc, iar cea masculină ocupă locul secund.

La Olimpiada de la Tokio, disputată în acest an, şi unde voleiul a fost admis pentru prima data ca sport olimpic, atât echipa feminină cât şi cea masculină, au ocupat, în final, locul IV. Din aceste formaţii au făcut parte jucătorii clujeni N. Bărbuţă şi A. Mocanu-Susan.

În clasamentul final al campionatului din anul 1965, formaţia masculină „Ştiinţa”Cluj ocupă doar locul VIII, iar cea feminină a aceluiaş club ocupă locul V. Printre cele 3 echipe retrogradate se numără şi formaţia CSM Cluj. În campionatul de juniori, disputat la Timişoara, echipa Şcolii Sportive din Cluj se clasează pe locul II (masculin).

În al XVII campionat naţional de volei, echipa masculină „Politehnica” are o comportare slabă, retrogradând în categoria a II-a, iar echipa feminină „Universitatea” se clasează pe locul VI. Mai este de consemnat că, în acest an, prima echipă şcolară care promovează în divizia B este aceea a Liceului „N. Bălcescu”, secţia de educaţie fizică, şi care s-a menţinut până la înfiinţarea diviziei naţionale a şcolarilor şi juniorilor din anul 1968. Acesta este de fapt anul în care evoluţia echipelor de volei urmează un drum sinuos, marcat de promovări şi retrogradări din prima divizie a ţării. (Această afirmaţie se referă atât la echipa masculină cât şi la cea feminină. Cauzele nu trebuie căutate în lipsa elementelor de valoare, ci mai curând în modul cum au fost acestea îndrumate în momentul promovării lor din formaţiile de juniori şi şcolari. Elemente de mare valoare cum au fost: surorile Meseşan, deosebit de dotate pentru volei, odată ajunse la clubul universitar nu au mai progresat, nu au mai fost chemate la loturile naţionale şi în câţiva ani au devenit jucătoare de valoare medie.)

Campionatul 1965/66. Echipa masculină va activa în cadrul Clubului Sportiv Politehnica, antrenor T. Corneşean. Locul al XI-lea, şi retrogradează în divizia B. La feminin, Universitatea, locul al VI-lea, divizia A, cu Popa, Mocanu, Marcu, Botezan, Porumb.

Campionatul 1966/67. La masculin, Politehnica, locul al II-lea în divizia B, cu Mateescu, Mâinea, Ionescu, Bonţideanu, Bărbat, Demeter. La feminin, Universitatea, locul al VI-lea, divizia A, cu Botezan, Popa, Mocanu, Marcu, Porumb.

Campionatul 1967/68. La masculin, , la conducerea tehnică revine prof. Constantin Bengeanu. Echipa ocupa locul I în div. B şi promovează în div. A. La feminin, locul al VII-lea în div. A. Noul antrenor este prof. Ioan Cebuc, prof. Ioan Scurtu, demisionează.

Campionatul 1968/69. La masculin, Politehnica, locul al XII-lea, retrogradează. La feminin, „U” locul al XI-lea, retrogradează.

Campionatul 1969/1970. Echipa masculină revine la Universitatea. Antrenor, prof. C. Bengeanu. Locul I div. B, promovează în div. A. Lot: Mâinea, T. Ionescu, C. Mateescu, M. Ronţan, Fl. Moldovan, V. Chioreanu, S. Drăgan, E. Băgăianu, E. Marta. La feminin, loc I div. B, promovează în div. A. Lot: R. Marcu, M. Porumb, D. Meseşan, M. Meseşan, Il. Tabără, Ana Dan, R. Scurei, L. Buruş, L. Oprean, G. Şorici, D. Ciceu, Eva Grosz, F. Moga.

Campionatul 1970/1971. La masculin, loc VII, div A. La feminin, loc XII, retrogradează div. B. În 1970, echipa masculină, sub aceeaşi conducere tehnică, preia întregul efectiv al echipei campioane de la Liceul „N. Bălcescu”, şi anume: Bălaş Viorel, Măcicasan V., I. Ghic, T. Chiş, Fr. Győrgyfalvi, A. Man, N. Moldovan, V. Moldovan.

Campionatul 1971/1972. La masculin, loc VII, div A. Lot: I. Bânda, V. Bălaş, S. Macavei, Bonţideanu, Al. Man, V. Măcicăşan, I. Ghic, L. Răcăşan, F. Vaida, E. Petrişor, C. Mateescu, E. Băgăianu. La feminin, loc I div. B, promovează în div. A. Antrenor, prof. Augustin Poenaru. Lot: D. Meseşan, M. Meseşan, I. Tabără, D. Ciceu, R. Nagy, M. Botezan, R. Marcu, E. Şuta, D. Flămând, M. Petrescu, C. Ionescu.

Campionatul 1972/1973. La masculin, loc IV, div. A. Nume noi în lot: Ştefan Andronic, N. Dobre, E. Lapaşi, M. Popa, N. Iaru, V. Kozmucza, M. Szilagy, M. Sumurducan. La feminin, loc VII, div. A. Nume noi în lot: F. Pătlăgică, M. Erdöss, C. Cristescu, S. Lenard, I. Farhegy, A.M. Schmidt, M. Bako.

Campionatul 1973/1974. La masculin, loc V, div. A. Loc VI în Cupa României. Antrenor, prof. C. Bengeanu. Lot: V. Balaş, F. Vaida, S.Macavei, Tr. Corcheş, V. Chezan, I. Bânda, Marcel Popa, C. Mateescu, V. Niţescu, Fr. Györgyfalvy, V. Kozmuta, M. Szilagy. La feminin, locul XI div. A, retrogradează. Prof. Ion Bânda este noul antrenor al echipei.

Campionatul 1974/1975. La masculin, loc IX, div. A. La feminin, loc I div. B, promovează în div. A.

Campionatul 1975/1976. Ambele echipe retrogradează în divizia B.

Campionatul 1976/1977. La masculin, loc I div. B, promoveză în div. A. La feminin, loc II în div. B.

Campionatul 1977/1978. La masculin, loc VIII în div. A. La feminin, loc I div. B, promovează în div. A. Lot: D. Nicolaescu, El. Dudu, V. Maier, M. Văscan, L. Ruja, C. Săvianu, I. Varhegz, D. Săvoiu, Il. Gáll.

Campionatul 1979/1980. La masculin, „U” nu reuşeşte promovarea în div. A. La feminin, loc I div. B, promovează în div. A.

Nu pot fi trecute cu vederea rezultatele bune obţinute de către echipele de juniori. În anul 1967, fetele de la Liceul „N. Bălcescu” ocupă locul III la campionatele şcolare iar în 1968, locul VI la junioare şi, în 1970, la finala pe ţară a diviziei naţionale a şcolarilor şi juniorilor, locul IV, atât la fete cât şi la băieţi. În anul 1971, echipa feminină a ocupat locul V iar în anul 1972, locul III.

Perioada 1983 – 1990 găseşte voleiul clujean în debusolare totală. În acest interval, atât băieţii cât şi fetele activează în diviziile inferioare şi numai rareori „saltă” pentru un singur an în divizia A. Un “caleidoscop sportiv” din anii ‘80 prezintă ECHIPA FEMININĂ DE VOLEI „U” : “Alcătuit din zece sportive, lotul echipei cuprinde următoarele jucătoare: Dana NICOLAESCU, studentă anul II stomatologie; Elena DUDU, studentă anul II, Facultatea de electrotehnică a I.P.; Carmen SAVIAN, profesoară de educaţie fizică; Adriana FARAGO, funcţionară; Angela SIRBAN, studentă anul III educaţie fizică; Valeria MAIER, Dora POP, Melania VĂSCAN, toate trei eleve clasa a XII-a, Liceul „Ady-Şincai”; Roxana ROTUNDU, funcţionară; Laura RUJA, elevă anul III Liceul industrial „Unirea”. Dintre jucătoare, Dana NICOLAESCU şi Valeria MAIER fac parte din loturile reprezentative. De pregătirea echipei se ocupă antrenorul Ioan BÎNDA.”

Anul 1990 – anul reînfiinţării Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport – aduce o redeşteptare a ambelor secţii. Fetele promovează în divizia A, în 1990, iar băieţii în 1991. Valorile individuale de care dispun cele două formaţii nu au fost exploatate la maximum de antrenorii Bînda la fete şi de cei mulţi care s-au perindat la conducerea formaţiei masculine. Obiectivele de performanţă nu au fost îndeplinite: promovarea în superligă.

În anul 1990, prof. Constantin Bengeanu se retrage de la conducerea tehnică a formaţiei masculine. Timp de 28 de ani a condus cu profesionalism şi dăruire formaţia masculină de volei obţinând rezultate notabile în multe ediţii de campionat. În perioada 1985 – 1988, a fost antrenor al lotului naţional, obţinând rezultate remarcabile pe plan european. A pregătit şi a dat echipei naţionale o serie de jucători: Bălaş, Măcicăşan, Chiş Teofil, Macavei Sorin, Igniska Mircea, Corcheş Traian şi Chezan Victor.